Page 24 - 1897-02

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 31—1897.
tMUcaamnjnai
Spesele unei maşini complete în spe­ lui, şi atât de viţios, încât este nu­ ai casei, se face blăstemul şi întris­ omul a-o descrie şi condeiul a-o
cial sunt următorele: 1) Tornătoriile t6te mai amar în acea familiă; însă când tarea tuturor prin urîtele sale fapte scrie, ci numai, pdte, a voce de ân-
vor avâ o greutate cam de 100 chilograme, o mamă bună scie administra bine şi viţiurî. ger din cer ar putâ se-o spună.
un chilo costă 18 cr. total 18 fl.; 2) oţSl, easa sa, atunci îndulcesce ea amarul Sânta scriptură arată fdrte bine Ca esemplu de iubire de mamă,
fărburî, auriturî etc. cu lucru laolaltă 6 fl.; ce l’a causat tatăl nedemn. Aşa-deră tipul adevăratei mame de familie dăm aci o tristă întâmplare petre­
3) un lucrător plătit cu 2 fl. pe di în 7 dile ea se face scutul şi mângâierea ace­ prin următdrele cuvinte: „Se fia cu­ cută în Paris: „Intr’o stradă din
face 14 fl.; 4) masa de lemn a maşinei lora, ce sunt asupriţi prin purtarea rată, înţeleptă, legată în tot-deuna de in­ Paris, întrio cameră din etagiul al
5 fl.; 5) mai alte spese neprevădute cam tatălui lor viţios. teresele casnice, bună, plecată bărbatului, treilea, locuia o văduvă bătrână cu
7 fl. Tot laolaltă o maşină completă costă luzadar este diligenţa şi este- ca nu cumva se se defaime curentul lui fiiul său mic. Copilul ţinea şi el fdrte
11
50 fl. nela bărbatului, decă nevasta e iu- Dumnezeu . (Tit. 2, 5). Aceste cu­ mult la mama sa, pe care o susţinea
Valorea unei maşini de cusut, cu care bitore de petreceri, iubitâre de lux vinte cuprind în sine, în scurt, tdte din munca mânelor sale. Se întâmplă,
se pote vinde, e 150 fl. şi risipitore; când ea, pentru ca datoriile, ce privesce pe mamă, şi că băiatul eăZu bolnav la pat şi cu
Valorea maşinăriilor pentru arangiarea să-şi satisfacă dorinţele, ce cruţă cu care sunt fericirea principală pe pă­ tdte îngrijirile date de un medic,
atelierului mehanic face în total cam vre-o drâpta, risipesce în ascuns cu stânga; mânt şi unicul mijloc de a ajunge după 15 Z*! d suferinţe bietul bă­
0
0
800 fl. Scoţind din 2000 fl. suma 'maşină­ când în casă la aparenţă susţine or­ la vieţa şi fericirea eternă. iat muri. Atunci se petrecu o scenă
riilor pentru atelier de 800 fl. rămâne dinea numai de ochii lumei spre a Mama trebue se fiă curată, de nedescris; neconsolata mamă se
1200 fl., cu care sumă se pot face în timp nu fi defăimată, âr unde nu se pdte adecă prin o purtare esemplară se aruncă pe corpul rece al Aiului său,
de 6 luni numai cu un lucrător şi un vede de lume, acolo portă o disor- ofere familiei 3ale tdte calităţile fru- plângându-1 şi sărutându-1; ea nicî
ucenic 24 de maşini de cusut â 150 fl. una, dine şi un lucru de care se îngro- mdse; să fiă sufletul familiei sale, că putea crede, că o să se despartă
total 3600 fl. zesce omul iubitor de ordine. In un suflet tot-deuna bun şi curat. pentru tot-deuna de el; căcî ea strigă
Apoi subtrăgend din acesta sumă spe­ acea casă binecuvântarea se depăr- Numai sentimentul religios dă fap­ într’una, ţinând cadavrul strîns în
sele, ce costă de fiă-care maşină câte 50 fl., teză de ea şi miseria ocupă locul telor nostre un caracter de sâuţeniă; braţe: „vreu se me duc cu el, cum
mai rămâne ca câştig curat 2400 fl. şi ma­ binecuvântărei. credinţa şi speranţa sunt singurele pdte o mamă se se despartă de un
şinăriile atelierului gratuite. Mama bună este copiilor săi atât graţii neperitdre detune de o femeiă copil atât de bun!"
în biserică, cât şi în casa sa un creştină. Mai înainte de ce lumea, ce se
Câştigul apoi tot-deuna se va împărţi
esemplu de respect, cu care suntem O mamă înţeleptă trebue a se afla în cameră, ar fi apucat să pună
în trei părţi egale, şi anume y parte in­
g datori lui Dumnecjeu; aşa îi conduce rezima pe credinţă, căci ea este câr­
ventatorului, V parte mehanicului şi V mâna pe ea, bătrâna femeiă des­
3 3 ea spre Dumnecfeu, precum şi Dum­
parte capitaliştilor, cari o vor împărţi între ma puternică în mijlocul valurilor chise terestra şi se aruncă în stradă
nezeu îi va conduce odată cătră înfuriate ale vieţei, singura comdră dela al treilea etagiu. Când o ridi­
ei în proporţiunea sumei ce vor angaja
dânsa. Ea este model de o viâţă cu­ în mersul esistenţei sale. Se imprime cară, ea era mdrtă, nenorocita îşi
fiesce-care.
Petru Manela, rată şi morală, icbna înfrânărei şi a de timpuriu acâstă credinţă binefâ- sfărîmase capul. Corpul bietei mame
croitor şi inventator. curăţeniei. Ea cunosce, eă curăţenia cetdre în inimile copiilor săi, decă a fost pus alături cu al copilului ei,
sufletului este cel mai nepreţuit dar voesce, ca ea se domnescă în tot- pe care-1 iubise atât de mult. Unul
al femei, şi unde acesta lipaesce, deuna asupra lor; căci numai pe lângă altul vor dormi somnul eter­
Câte-va cuvinte despre Mama de
acolo nu p6te fi nicî-odată fericire. acâstă cale îi va conduce drept în nităţii în acelaşî mormânt".
familia. Ea fuge chiar şi de umbra acelora, braţele Mântuitorului, er în Ziua cea Stă ce face iubirea de mamă!
.,A fi mamă este fericirea cari ar pute se-i aducă vre-o pată mare a eternităţei îi va reave lipiţi Cu ce se pdte asemăna în astă lume
cea mai mare, onorea cea în curăţenia sufletului ei. Prin as­ de inima sa. asemenea iubire? — Cu nimic, căcî
mai mare şi destinaţiunea primea moralităţii sale, se arată ce­ Curăţenia inimei este tesaurul
cea mai înaltă a femei". ori ce ar fi, totul este fals şi de
lor din casă ca o fiinţă respectabilă cel mai scump al femeii; unde ea ochii lumei, pe câtă vreme iubirea
„Cuvântul nostru cel dintâiu şi prin dulcele ei cuvinte şi învăţă­ este pierdută, nici o putere nu mai
E numele de mamă de mamă este fără margine.
Ah, dulce e acest cuvânt, turi înrădecineză în fragedele suflete este în stare a-o reda; liniştea casei S*rof. J)r. Elefterescii.
E dulce afar din seinii". ale copiilor săi cea mai plăcută din­ ei este pentru tot-deuna pierdută,
tre virtuţi. îndestulirea inimei sale e3te rănită
II.
Ea este şi casnică, căci numai fără vindecare, când ea se abate Urmările Centurilor' spirtnose.
Precum tâtă nenorocirea unei printr’a ei îngrijire şi economia se dela calea credinţei, ce a jurat’o în
case este legată de virtuţile mamei cunâsce adevăratul folos din câte faţa altarului. Am veZut în N-rii 8, 15 şi 20
bune, tot aşa dela greşelile ei de­ agonisesce soţul ei; îngrijirea ei sus­ Mama trebue să fiă casnică şi ai Gazetei de Dumineca, nu numai
pinde răul în familiă. Influinţa ma­ ţine ordinea tuturor, er curăţenia eooDdmă, căci fără o înţeleptă în­ urmările rele, stricăcidee, causătore
mei este atât de mare, încât din este corona tuturor celorlalte cali­ trebuinţare a venitelor casei, nu se de stârpirea seminţei de producţiune
laptele şi cugetele ei se p6te mai tăţi. Prin casnica ei îndemânare aduce pdte ajunge la un câştig adevărat. şi ucigătdre de vieţă, ci şi resultatul
repede încheia starea norocdsă seu atâta mulţămire în traiul căsătoriei, Spiritul de ordine, pe care ea va material, la care ajung cei ce folo­
nenorocosă a familiei; numai o sin­ încât nici bărbatul, nici copiii ei nu sci să-l întrodueă şi se-1 păstreze în sesc aceste beuturî.
gură greşelă pote întuneca t6te cele­ doresc aşa lesne petreceri străine, tdte, va fi sufletul casei sale şi prin­ Să ne întrebăm acum: decă e
lalte virtuţi ale ei, — căci binecu­ ci se mnlţămesc mai bine a se con­ cipiul prosperităţii din tdte punctele aşa, pentru ce statul nu numai su­
vântarea bărbatului înzadar zidesoe, centra şi a petrece în sîuul familiei. de vedere. Pentru cel ce voesce se fere fabricarea acestor beuturî, ci o
unde blăstemul mamei surpă. Ea, O femeiă cu minte, pentru a se cunoscă valdrea unei adevărate mame şi promoveză, venind în ajutorul fa­
prin crescerea eea bună şi prin mo­ supune de buna sa voiă capriţielor de familiă, destul se intre în casa bricanţilor de spirt prin micşorarea
rala, ce a câştigat în casa părintescă şi a nu prelungi relele, ce pot să ei, căcî tot ce se vede în casă vor- transportului pe căile ferate şi ier-
şi de care se bucură în căsătoria, urmeze de aci, trebue se se deprindă besoe de dânsa; nu ce este în casă, tându-le contribuţiunea, ce au plătit
insuflă copiilor săi cele mai nobile a-şî păstra o egalitate de suflet, care oi modul cum este arangiat arată pentru fabricare, ddcă spirtul fabri­
sentimente, făcând, ca din ei se iasă îi va face şi onăre şi o va duce ia gustul şi vrednicia femeii. cat îl transportă înafară de monar-
bărbaţi celebri şi virtuoşi, cari se mulţămirea cu ea însăşi şi cu ai săi. Mama de familiă trebue să fiă chiă. Bine ar fl de-altcum, decă tot
se ostenescă spre desvoltarea spiri­ O disposiţiune rea şi caracter capri- întot-deuna cu luare aminte faţă de spirtul, cât fabrică ei, l’ar transporta
tului. înaintarea naţiunei şi fericirea ţios nu sunt opere ale naturei, ci copiii ei; unei mame bune nu tre­ afară din monarchiă, ca rămânând
urmaşilor. fructe ale unei rele educaţiuni. bue a-i da sfaturi, cum trebue se-şî la noi în ţera numai vinarsul de
Adese-orî se vede câte-un tată Mama de familiă, din ale cărei iubescă copiii, căcî iubirea de mamă prune (ţuica), de treve (tescovine), de
de familiă atât de slab în lucrurile virtuţi pâte răsări fericirea tuturor faţă de copiii săi nu este în stare drosdii, de cireşe şi de săminţă de

la cină m’am săturat ca lumea, mân­ apuca de săpat, căci moşul acela nu atunci vai de noi de toţi. Aş putea a Z ce cârpe... Cam mult! der nu-’mî
0
când un blid sdraven de mămăligă pote fi altu decât ângerul d-tale cel merge şi eu cu tine şi cu celălalt la pasă, că erăşî îi voiu căpăta eu, în­
cu lapte şi altu eu friptură de porc bun, ângerul Gabriil îmbrăcat cu recore pe câţî-va ani. Şi-ţî spun drept, sutit şi înmiit. (Deschide scrinul, scote
cu varză călită, m’am culcat. Nu-mî ţundră românescă şi îmbătrânit ca că la una ca asta n’am voia, căcî cei 20 fl. şi-i dă lui Lipitore). Ecă banii.
închid însă bine ochii, când şi văd, Metusalem cei de 999 de ani. am balabustă frumosă şi copii, că­ Fă ispravă bună şi cât poţî mai cu­
că un om cu barba albă până ’n brâu rora trebue să le câştig pânea şi rând.
se apropie de patul meu şi-mî şop- Ştefane: Der bine, podrumul meu carnea de gâscă şi de raţă de tote Lipitore: (luând banii) N’avea frică!
tesce la urechiă : Ştefane, de vrei ca e mare, şi tot nu-1 pot săpa. Zilele. Pe când să ţi-1 trimit?
să fii cu 1000 de părţi mai bogat, Lipitore: Nu, nu, la lucrul acesta Ştefan: De una ca acesta n’ai ce Ştefan: Pe când?... Aştâptă nu­
de cum eşti, şi ca Petrea Vârfului îţi trebuesc omeni, cari se pricep la te teme, căcî eu unul îţî jur pe Dum- mai.... Joi va fi târg de ţâră în ora­
se pară numai ca un cerşitor pe aşa ceva, cari au lucrurile de lipsă neZeul meu, că orî-ce să se întâmple şul vecin. Atunci dâră o voiu putea
lângă tine, vină cu mine jos în po- şi au şi putere peste duchurile ne­ cu mine, pe d-ta nu te-oiu numi. Spu- trimite cumva şi pe ea de acasă.
drum, căci acolo vei afla o sumă curate, căci cum am aucfit eu, să­ ne-mî dară, unde aş pute afla eu pe Lipităre: Pe cine?
mare de bani. Eu. când se-i urmez, patul banilor pentru omul nepriceput omul acela meşter? Ştefan: Pe muerea mea.
mă împedec într’un scaun şi pic la se pdte sfîrşi rău de tot. Aşa. 4 u, Lipitore: Este un vrăjitor cu nu­ Lipitâre: Dar ea n’are ştire de
0
pământ. Când să mă ridic, aud: bade Ştefane! mele Păcala în satul Drăcioveni. lucrul acesta?
Ştefane! Ştefane!... Mă treZesc, şi Ştefan: Aşa-i, aşa; der’ unde se Acesta ţi-a scote banii, de-ar şedea Ştefan: Muerea mea?... Anuţa?
când colo ce se v ă d ? . . . Anuţa mea, aflu eu dmenii, cari se pricep la un chiar şi o sută de dracî pe ei, căcî Se mă ferâscă... Pentru lumea asta
sculându-se din patul ei, a venit la lucru ca acesta? e meşter grozav. Gândesce numai, nu-i ertat se afle ea ceva din acest
mine se mă deştepte, căci horcăiam el a încungiurat totă lumea, ba ce lucru, pănă nu vor fi banii la mine,
atât de grozav, încât o apucase grâza. Lipitore: Eu sciu unul; der — e mai mult, chiar spatele şi le-a prop­ căcî mi-ar strica tâte planurile, toc­
Acesta mi-i visul; şi după cum vecjî Ştefan: Ce dară? tit de tdrta cerului. mai ca aZî nâpte visul.
şi d-ta, e şod de tot. Lipitore: (se uită fricos împrejur şi-i Ştefan: Cum mi l’ai putea tri­ Lipitdre: Bine, bine, dâr aşa va
LipitOre: Ai visat un vis minu­ spune încet): Săparea banilor e un lu­ mite pe omul acela Jpână aici? merge cam greu, căcî în urmă, me
nat, vis, care plăteşte fdrte mult______ cru oprit aspru. Se pdte întâmpla ca LipitOre: De-mî plăteştî 20 fl., pe tem, că muerea tot îţî va afla cum­
Şi eu fiind în locul domniei-tale, n’aş lucrul acesta se iasă la ivelă, să când vrei, ţi-1 trimit. va planul.
trăgăna de loc, ci numai decât m’aş aucjă gendarmii şi d-1 solgăbireu, şi Ştefan: (la 6 parte) 20 fl. ? Preţul Ştefan: Ba nu-1 va afla, că vom