Page 25 - 1897-02

Nr. Bi—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

brad, pe care, după cum s’a folosit năm pofta de a mai bea nu numai Dorim, ca Românii să sprijinâsoă şi Ceea oe a făcut, ca întreprinderea
şi beut înainte de Era spirtului ea vinars seu rachiu şi bazamac, ci şi îmbrăţişeze cu căldură înfiinţarea nouă! d-lui Miiller să fiă întimpinată ou atâta
medicină, seu preservativ de anu­ alte beuturî spirtuâse, ca rosol, rum, bănci, menite a sta direct îu servioiul po­ oăldură, a fost, de sigur, programul frumos
mite bâle, cum e colera, îl încuviin­ cognac etc. SS lăsam se le bea aces­ porului. , ou oare d-sa’a început publicaţiunea. „Când
ţăm şi noi, ca cu atât se fiă mai tea toţi aceia, în a căror ţâră, în al am întreprins acâstă publioaţiune“ — (jise
împuţinată mortalitatea băieţilor şi căror pământ nu se câce strugurul Corul plugarilor din CuvescT. d-sa,-— m’arn gânit la două lucruri: întâia
a populaţiunei în genere. din care se face vinul şi cari, na-a- să dau în mâna tinerimei şi a tuturor ce­
Decă statul nostru promoveză vând vin marmatin — adecă din Cuyescî, la 4 (16) Faur 1897. titorilor cărţi bune, bine alese, frumose, in­
industria spirtului, căuşele sunt multe; Marmaţia — ca se aibă şi ei o bău­ Ştim. D-le Redactori Văclend noi, cum teresante şi bine traduse, oulese din tote
eu voiu pomeni numai, că: prin aceea tură, care să le veselescă inima*) celelalte popore conlocuitâre din patriă se producţiile spiritului omenesc, şi al doilea:
vrâu se promoveze agricultura. Ce cum avem noi, au născocit şi pro­ mândresc între sine, când pot face ceva să le dau pe un preţ cât voiu pută mai eftin.
ar face marii proprietari cu buca­ dus vinarsul, spirtul şi berea. Afe­ în favorul desvoltării şi înaintării neamului Şi în adevăr, cele 115 volume, oe au
tele cele multe, ce le produc pe mo­ rim de beuturile lor. Ei le produc, lor, cred, că şi noi Românii trebue să ne apărut până acum din acâstă bibliotecă,
şiile lor cele late şi comasate, decă der nu le mai bău îndată ce dau de arătăm unul altuia ceea ce am făcut şi fa­ sunt mărturiă, oă d-1 editor a căutat cât
nu s’ar fierbe şi preface în spirto mare vinul nostru, cel puţin eu nu am cem pentru înaintarea poporului nostru pe mai mult să se ţină de acest program.
parte din bucăţelelor? Şi ce ar face vecjut Nemţ seu Polon crescut şi orî-ce teren. De aceea Vâ rog a da publi­ Direoţia literară a „Bibliotecei pentru toţî“
statul, decă nu ar incassa taxele, ajuns la maiorenitate în ţera sa, ca cităţii, în colonele preţuitei foi ce o redi- a pus’o în mâna unui bărbat harnio şi pri­
ce le ia pentru fierberea şi prefa­ după ce a venit şi s’a stabilit în ţâra geaţî următorelor: cepător, oare în scurt timp a soiut să ri­
cerea acestora în foc mistuitor? nâstră se mai bea vinars, (rachiu, In comuna nostră esistă o reuniune dice prestigiul întreprinderei la un nivel
(Spirtul e foc liquid, pe care de-1 ,,Vutki“) seu bere. Deschideţi-ve ochii de cântări (cor) înfiinţată de subscrisul încă forte frumos. D-1 Dumitru btăncescu, sub a
atinge o scântea de luminare, sâu vedeţi şi vă convingeţi şi voi buni în tomna anului 1888. Fiind adî reuniunea căruia direcţia literară apare aoâstă biblio­
K
de cremene, se aprinde îndată; decă cetitori! acesta în posiţiunea de a avâ „Statute tecă, a seiut scâte atât din literatura ro-
se aprinde în vase, abună-semă se De aici cred eu, că a 'provenit aprobate de guvern, conform §. 16 din mâuă, cât şi din cea străină scrieri dintre
aprinde şi în stomac). Aceste taxe vorba: „beat ca un Nemţ“, „s’a îm­ aceste Statute, ea şi-a ţinut Adunarea ge­ cele mai bune şi alese, pe cari R redă în-
fac nu mai puţin, ca 28.000,000 fi bătat ca un Nemţ“, ce seaucţiammi nerală ordinară Duminecă la 2 (14) Faur tr’o limbă plăcută şi uşâră, ferindu-se în
la an, la care noi Românii contri­ de mult în România şi pdte se mai 1897 în localul şcolei, fiind presidată de acelaşi timp de-a introduce în seria publi-
buim cel puţin cu 600,000 fi. îa fiă- aude şi acum. Citând, seu pomenind O. D. Iosif lorgoviciu, preot. In acâstă caţiunilor sale scrieri infecte şi păgubitore
care an. eu acâstă vorbă, nu voiu să c|ic, că adunare s’a cetit revăcjut şi încuviinţat. pentru moralul societăţii.
Pe noi inse n'are se ne dâră Nemţii ar fi beţivi. Voiu numai se Inventarul reuniunei, din care se vede, că Astfel „Biblioteca p. toţl^ este — şi spe­
capul de ce ar face marii proprie­ arăt, că Nemţii, după ce dau de corul posede a) Mobiliar în valore de 84 fi.
tari cu bucatele lor, nici de ce ar vinul cel bun, care cresee şi se pro­ 0B cr., în care sumă se cuprinde şi preţul răm, că în viitor va fi încă şi mai mult,
face statul fără cele 28,000.000, ce duce în ţările tocmite în mare ma­ unui steg al reuniunei în valore de 50 fi., — o adevărată bibliotecă, menită nu a
le incassâză din taxele pentru fier­ joritate aprâpe numai de Români, precum şi sigilul corului în valore de 3 fi. fura timpul cetitorilor prin sorierl de sen-
berea spirtuoselor. Noi trebue se ne nu mai bâu vinars şi bere, ci nu­ 50 cr., procurate aceste în anul espirat saţiă nefolositore, ori chiar păgubitâre, ci
îngrijim de noi şi, potrivit cu pro­ mai vin, şi ei îndatinaţi fiind a bea 1896. b) Cărţi şi note în valore de 35 fi. a-le îmbogăţi oapitalul ounoscinţelor, a-le
verbul evreesc*). „Tot omul pentru câte 2—3 urciâre de bere, fără ca 54 cr. o) In bani, parte împrumutaţi parte nobilita simţămintele, a-le cultiva gustul
„sine, şi numai Dumnecjeu pentru se li-se turbure creerii, bâu tot atâtea gata 184 fi. 14 cr. Adecă de tot averea co­ şi a-le îndrepta ideile înti’o direcţia să-
„toţî“, se facem cele ce nouă ne urcioreîe de vin, care cel puţin la rului nostru face, cu finea anului espirat, nătosă.
suDt bune şi „de folos spre mântui­ faţă semăna cu berea, dâr urmarea 303 fi. 73 cr. v. a, Intre cele 115 volume apărute pănă
rea sufletelor şi trupurilor nâste“, nu e tot aceea, pentru-că, pe când S’a cetit apoi raportul cassaralui, ra­ adî, găsim scrieri apropo din toţi ramii
cum auc|im cântând preoţii noştri de berea te umflă, te moleşesce şi te portul despre activitatea corului în anul soiinţei şi literaturei, precum istoriă, fisioă,
câte-ori se r6gă lui Dumnec|eu pen­ face greoiu, vinul te veselesce, ba trecut. Din lista membrilor se constată, că geografia, istoria naturală; educaţiune, hi­
tru n o i ! decă nu-i cunosc! firea, te chiar ne- reuniunea pănă în present posede: 29 giena, artă uoesiă etc. eto. Ou deosebire
Me dâre, că âmenii prin beu- bunesce. „Eu te beu de bun, tu me membri activi (corişti), 9 membri fundatori, ţinem să cităm aici oâte-va din aceste vo­
tura de spirtuâse ard, stîrpesc în fac! nebun“. 5 membri ajutători, 7 membri binefăcători lume, pe care le găsim cât se pote ds
sine seminţa producţiunei, me dore, 1. A. Severa. şi 2 onorari. S’au mai adus în fine şi alte bune, folositore şi potrivite pentru biblio­
că cei născuţi tot din causa beutu- hotărirî, între cari s’a decis, ca pretensiu- tecile ndstre poporale. Anume:
rilor spirtuâse se stâng, mor, aşa că 0 bancă română rurală. nile în bani să se încasseze tote, începân- Nr. 1. Povesti alese, de Andersen, traduoţiă
după cum am arătat în articulii de du-se- apoi cu banii gata o lucrare şi mai de D. Stăncesou.
mai înainta — din câte 100 şi mai Am anunţat încă înainte ou vre-o raţională pentru mărirea acestui fond. Nr. 2, Paserile nostre. şi legendele lor, de
bine remâne numai unul şi nu e în- două luni, că în comuna Foventea, din co­ în fine îmi permit a mai aminti aici S. FI- Marian.
doelă, că şi acesta se duce în 2—8 mitetul Sibiiului, s’au luat măsuri pentru şi alte fapte îmbucurătore, ce s’au făcut în Nr. 4 şi 5. Despre educaţia de H. Spenoer,
trad. de D. Stăncesou.
ani. înfiinţarea unei bănci rurale românescl, me­ comuna nostră, şi adecă: Pe lângă că, pe Nr. 7. De prin veacuri (Partea I) de Car­
l
De aceea noi toţi, nu numai cei nite a desvolta spiritul de eoouomiă şi de-a la finea anului 1895, la iniţiativa vredni­ men Sylva /Regina României.)
cu carte, der şi cei fără carte, bine prooura poporului agrioultor împrumuturile cului capelan Ioan Suciu s’au cumpărat, Nr. 8. România, Roma, Pi za, de J. Mi­
se ne socotim, şi nu după multă so- de lipsă ou o camătă moderată. prin colecte dela credincioşii noştri, 2 pra­ diei et..
eotelâ se îmbrăţişăm cu tâtă ardorea Acum noua bancă este în ajun de-a pori : unul în preţ de 85 fi., altul în preţ Nr. 9. Castelul Peleş, do L. Bachelin, trad.
de D. Stăncesou.
proverbul: „Tot învăţul are şi des- fi constituită definitiv. Iniţiatorul ei este de 26 fi. (donat de subscrisul), apoi un po- Nr. 14. Anticitatea Română (obiceiuri) de
veţu“ şi decă ne e draga esistenţa d-1 Daniel R. Cordescu, marele sprijinitor licandru de sticlă în preţ de 86 fi., o evan- A. S. ’W’iîkins.
nâstră şi a nemului nostru în cele al oauselor poporului nostru, oare după un geliă cu 35 fi., 2 icone cu 8 fi. — totuşi Nr. 16. Povestea vorbii, (Partea I) de A. Pan.
7 provincii ale lui Traian, decă ne lung şir de ani petrecut! în România, s’a şi în anul espirat 1896 s’au cumpărat pe Nr. 17. Istoriore de d na Columb, trad. de
D. Stăncesou.
sunt dragi odraslele răsărite seu pro­ re’ntors îu mijlocul poporului din oomuua sâma bisericii două clopote, unul mic în Nr. 20. Legende istorice de Dem. Bolinti-
duse din copsele nostre, decă ne e sa natală pentru a-i fi un sprijinitor şi po- preţ de 23 fi., er altul mare, — pe lângă neanu.
dragă viâţa şi sănătatea, dăca ne văţuitor credincios în tote cele bune şi de alte două, care le-am avut, •— în preţ de Nr. 25. Povestea vorbii, (P. II.), de A. Pau.
sunt drag! viţeii, mieii, purceii boii, folos pentru el. 440 fi., la care sumă încă au mai incurs Nr. 26. Din biografiile omenilor celebri, trad.
casa, masa şi moşiora, se ne înfre- Intre multele fapte frumose, oe d-sa din colecte cam 120 fi. de D. Stăncesou.
le-a săvîrşit în decursul celor vre-o doi Nr. 27. Antichitatea greacă de Mahsffy.
Fiind şcola în stare slabă, s’au luat
*) „Ein jeder fur sioh und Gott fur aUe“. ani, de când s’a stabilit aici, numără şi Nr. 28-33. Operele complecte ale lui Ioan
măsurile de lipsă şi pentru ridicarea ei, Creangă.
noua bancă rurală iniţiată de d-sa.
având noi partea cea mai mare din spe­ Nr. 35. La gura sobii (snove şi basme) de
Din prospectul pentru subscrierea de
sele zidirii în bani gata depuşi la banca D. Stăncesou.
lucra cu minte. Domnia-ta dară îi vei aoţiunl la acâstă bancă, însemnăm, că ea „Lipovana“, dâr despre acâsta Vă voiQ. ra­ Nr. 36. Poveşti de Crăciun.
spune omului aceluia, ca pe Joi după va purta numele „Cordiana“ şi se întiin- porta la timpul său. Nr. 39. Povestea vorbii, (P. III) de A. Pan.
ameză să fiă aici. Cred, că înt’o jumă­ ţâză cu un capital social de 30,000 oorâne, Nr. 40. De prin veacuri, (P. II) de Carmen
încheia numai cu adausul, că nu în- Sylva.
tate de (ţi vom isprăvi. împărţit în 300 acţiuni de câte 100 co- zadar se cj.i „Voesee şi vei putâ“, „Bate Nr. 41. Cele dintâi noţiuni asupra ştiinţelor,
ce:
Lipitore: Bine, bine, îi voiu spune râue. La subsoriere aoţionarii au a depune şi ţi-se va deschide “, „Luminâză-te şi de Huxley.
-de bună semă... Să dee Dumnezeu, 10°/ din valorea fiă-cărei acţiuni, cum şi vei fi“. Nr. 43—44. Elocuenţa Română, de G-. Ada-
fl
se fiă în cias cu noroc. Rămâi dâr 1 fi. taxă pentru înscrierea firmei şi alte Georgiu Torni, mescu.
■sănătos, bade Ştefan, că eu mă duc. spese de fondare. învăţător-dirigent. Nr. 46. Cine-i ucigaşul, de Doctorul Ureohiă.
Celelalte rate de plată ale acţiunilor Nr. 48—49. Elocuenţa Străină, de G. Ada-
Ştefan: Drum bun! Griji se nu mescu.
uiţi a-1 trimite. subscrise o vor plăti la terminele fixate de „Biblioteca pentru toţî“. Nr. 50 şi 56. Convorbiri despre artă, trad.
direoţiune. Subscrierea se va termina cu de D. Stăncesou.
Lipitore: (eşind) Las’ pe mine,
finea lui Iunie a. c., er dâcă capitalul s’ar Sunt vre-o doi ani, de când d-1 librar Nr. 54. Patriotul, de P. Bourde, trad. de
bade Ştefane! (Ajungând în stradă, să subscrie mai curând, atunci fundatorii îşî Stăncesou.
aude strigând). Carol Miiller din BuourescI a început să Nr. 67, 68 şi 69. Universul şi minunile lui.
reservă dreptul de-a convoca adunarea ge­ tipărescă ua şir de cârtioele effcine, menite
Cumpăraţi, cumpăraţi, nerală de constituire şi mai curând. a forma o bibliotecă potrivită pentru tre­ Nr. 70. Legenda Ţiganilor de P. Dulfu.
Să vă mârgă la toţi bine, Prospectul e subsoris de d-ii: Daniel buinţele, gustul şi priceperea tuturor. De Nr. 71. Ce este frumseţea (artele plastice în
România) de C. I. Stănoesou.
Căci marfă n’o să aflaţi R. Cordesou proprietar în Foventea, Ioan aoeea s’a şi dat acestor cărticele numirea Nr. 72, 87 şi 95. Cugetări asupra popdrelor
Nicăirf ca şi la mine. Bonca preot gr. or. în Fofeldea, Petru „Biblioteca pentru toll . vechi, (P. II.) de G. T. Buzoianu.
u
Cumpăraţi, cumpăraţi! Năstase, Petru Soppa, Ioan Preoup, toţi Ast&tjl „Biblioteca pentru toţî“ e cu­ Nr. 93 şi 94. 0 şedţătdre la ţdră, de A. Pan.
Nr. 112 —113. Introducere în studiul ştiinţe­
Ştefan: (singur) Jidanul acesta e proprietari în Fofeldea, şi N. Moldovan, noscută în cercurile cetitorilor români d6
lor fisice, de Morand, trad. Spartali.
om fârte iscusit, şi precum se vede, administrator protop. în Nocrich. pretutindenea. Chiar dela început, ea a Nr. 114. Liniştea sufletăscă de Seneoa, trad.
nu se teme de orî şi ce umbră. Domne, Ni-se asigură, pe basa esperienţelor fost întimpiDată ou multă simpatiă atât de Goilav eto. eto.
adă mai curând Joia! ...Dar’me duc făcute până acum, că noua baucă e cerută din partea gazetelor nostre, care n’au gă­ Intre volumele „Biblioteoei p. toţî
B
se caut de puii Anuţii, să nu ducă ou mare urgenţă de trebuinţele poporului sit, decât cuvinte de laudă pentru ea, cât (nr. 101 — 110) se află şi un bogat dioţionar
uliul vre-unul dintre ei, că apoi e şi va ave un viitor frumos. şi din partea tuturor bărbaţilor iubitori de franoes-româu de Ureohiă, oare împreună
vai şi amar de mine! (Cortina cade). progresul literaturei nâstre şi de cultura costă 3 lei broşat şi 4 lei legat.
*) Pânea întăresce şi vinul veselesce inima
omului. (Psalm). poporului român. . Etă o seriă de cărţi, de-o potrivă