Page 29 - 1897-02

uî, Aăioisistîîţisisi, „Gazeta" iese in M-care
fi fiPQeXâlîâ Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
Sraşev, piaţa sa ara $?. 30, Pe un an 12 fl., pe şeBe ioni
Sctiuotl aeforac-atc îia «« 6 fl., pe trei luni 3 fl.
psiiRefa. — SSwmscripSr. un N-rii de Dumlneoă 2 8. pe an.
seteant, Pentru România si străinătate;
1HSEHATE so primesc la Adml-
Riitraţlana tu Braşov şi la ur- Pe un an 40 franci, pe ş6se
jnău6relo ElrouH ia anunoiurl : luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Yiena: 31. Duios, Ueinrich H-rii do Duminecă 8 fraiio!.
Bchaisk, Rudolf Mossi, 3.. Oppeliks Se prenumără la tdte oficiele
Haoirfolger; Ah ton Oţmsliti, J. poştale din Intru şi din atară
Danr.tbcr, în Budapesta : A. 7. şi la dd. colectori.
Soldbsrgcrg, Zcistetn Bcrnai; în tHammut patra Rtasor
Bucuresci: iIgsnce Hasas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouxsale de Eotunanio; în Ham­ torgul Inului Nr. 30 stagiu
bar t,: Karoigt <4 Ucbmar.n, I.: pe un au 10 fl., pe şese
Preţul iKtorţlunlIor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe a colină 8 ar. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbra pentru o publi­ Arr XJL L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai deas etapă 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său. 15 bani. At&t abonamen­
Baeiame p9 pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 cr. seu 80 bani. a se plăti înainte.
13 r. 32. Braşov, Luiu-Marţl 11 (23) Februarie

De aceea se susţine, că guver­ se aducă pe celelalte puteri la deci- ministru, au una şi aceeaşi ţintă: eliminarea
nul engles ar fi declarat, că Anglia siunî, care ar putâ fi de cea mai din titlu a cuvintelor: „transilvan" şi „po­
Afacerea cretană este încă tot nu pâte lua parte la nici o acţiune mare importanţă faţă de pacea eu- por".
in stare de stagnaţiune. Ce e drept, împotriva Greciei, pănă când mai ropână". Am înţeles “tot-odată ou adevărată
trupele grecesc! debarcate în Creta întâiu puterile nu se vor înţelege Pe aceste contraste între vede­ uimire, că ministrul, ceea ce n’am putut
au iacut progrese însemnate şi au în privinţa viitârei constituţiunî a rile diferitelor puteri te basâză aşa- crede pănă acuma, faoe în rescriptul său
cuprins mai multe puncte de impor­ Cretei, deâre-ce aranjamentul din deră îndrăsnâla, cu care Grecii şi-au cele mai aspre şi, de sigur, nemeritate im­
tanţă strategică din acesta insulă, anul trecut nu se mai potrivesce început întreprinderea lor în Creta putări Assooiaţiunei în direoţiă pQlitioă, ba
der ciocniri mai mari între trupele pentru împrejurările actuale. Mar- şi cu care o continuă şi acum. Turcii merge ohiar pănă a insinua Assooiaţiuuei
în cestiune şi între trupele turcesc! chisul de Salisbury se cjice, că s’ar sunt aduşi într’o situaţiune fârte di­ („egylet"), oă nu a contestat, că titlul ei e
încă nu s’au întâmplat. Guvernul fi esprimat, că după convingerea sa ficilă, deârece nici ei nu sciu, care greşit din punctul de. vedere al dreptului pu­
turcesc ţine mereu consultări, dâră Cretei ar trebui se i-se dea o auto­ dintre puteri li sunt adevăraţi prie­ blic şi că lovesce în lege („az egylet maga
pentru o acţiune mai energică încă nomie asemenea aceleia, pe care o tin! şi care nu. De aici hesitarea gu­ sem vonta kâtsâgbe, hogy czime kozjogi-
nu s’a hotărît, parte din lipsa de are insula Samos. vernului turcesc de a lua vre-o de- lag hibâs âs torvenybe utkozo".) şi oâ „Aso­
mijloce materiale, parte — şi acesta Soirile acestea despre atitudinea cisiune, cu tâte că între consilierii ciaţiunea" nu aduoe pentru punctul său de
e motivul principal, — aşteptând guvernului engles, pe care le-a adus Sultanului sunt şi de aceia, car! pe vedere (susţinerea titlului) alt argument,
a
efectul îutrevenirei puterilor faţă cu mai întâiu „Oficiul Reuter , se con­ lângă tâtă starea nefavorabilă mate­ decât, oâ şi alte oorporaţiunî portă numi­
Grecia. firmă şi de semi-oficiâsa „Nord- rială a Turciei îl îndâmnă la o ac­ rea de „transilvană."
Activitatea cea mai mare o deutsche allgm. Ztg.“, care declară, că ţiune hotărîtă, resboinică. După ce rescriptul se încârcă apoi a
desvâltă în timpul acesta diploma­ Germania este gata a tracta cu ce­ resfrânge într’uu mod cu totul straniu ast­
ţia. Intre cabinetele puterilor celor lelalte puteri cestiunea cretană sub fel de argumente, el se încheia ou o esor-
mar! se schimbă mereu propuneri şi doue condiţiunî: Mai întâiu, ca ane­ Ce vor cu Associaţiunea? Arti- taţiă patriotică, oă ministrul, fără de intro­
proiecte pentru aplanarea conflictu­ xiunea Cretei la Grecia se fiă cu oulii noştri publicaţi sub acest titlu au în­ ducerea titlului „ordonat" de el, nu p6te
lui provocat de Greci. Iniţiativa se totul eschisă, de âre-ce Grecia nu demnat totuşi în cele din urmă pe confra­ da clausula de aprobare a statutelor mo­
vede, că a luat’o Germania, care oferă nici o garauţiă pentru intro­ ţii din Sibiiu a eşi puţin din reservă faţă dificate, şi oă este în interesul Asooiaţiunii,
este secundată necondiţionat de Aus- ducerea unor stări regulate în acâs- ou cestiunea, oe se va pune la ordinea 4'* oa prin schimbarea titlului său să delâture
tro-Ungaria. Rusia es^e ceva mai re- tă insula, şi al doilea, ca înainte lei în viitorea adunare estra-ordinară a bânuelile temeinice („jogos"), oă ar acoperi
servată, deşi şi guvernul rusesc desa- de a se începe tractările între pu­ Assooiaţiunei. Şi „Tansilvania“, fâia „Asso- aspiraţii ilegale politice.
probă, în tocmai ca cel frances şi teri în acâstă privinţa, se se pună ciaţiunei", faoe unele împărtăşiri şi obser­ Atâta pentru acfi.
cel italian, pasul îndrăsneţ făcut de capet acţiunei grecesc! în Creta, vări în privinţa aoesta.
regele Gheorghe. care acţiune este în contra dreptu­ Din informaţiunile, oe le aduo foile Conferenţe asupra Transilvaniei
Mai reservat înse în paşii pro­ lui ginţilor şi a cărei durată mai sibiiene însă apare 6re-oare diferenţă faţă la JParis. Secţiunea din Paris a Ligii ro­
puşi de Germania a se face împo­ departe conţine un pericul de res- ou informaţiunea nostră. De aoeea venim mâne a ţinut săptămâna trecută o şedinţă, în
triva Greciei, ca d. e. blocarea Pi- boiu din ce în ce mai iminent. a da desluşirile de lipsă pe basa împărtă­ oare d-1 Duchesne-Fournet, un Frances, care
reului etc., este guvernul engles. Acesta Fâia „Hamb. Nachrichten", ins­ şirilor mai amănunţite, oe le-am primit în s’a ooupat cu limba şi literatura română,
în câtva în urma relaţiunilor de ru­ pirată de Bismark, se esprimă în- urmă. a făcut o conferinţă asupra Transilvaniei.
denie între familia domnitâre gre- tr’un articol, care se crede, că pro­ Rescriptul ministrului nu cere, ci or- Conferenţiarul a petrecut mai multe luni
câscă şi cea englesă, cu deosebire vine direct dela fostul cancelar, că donâzâ literalmente (az O Nagymâltosâga în Transilvania, studiind oaraoterul popo­
înse în urma opiniunei publice en- trăgănarea puterilor de a păşi în âltal erendelt czim ), ca să se întroduoă rului nostru la faţa looului, şi se arată en-
u
glese, ca,re este favorabilă Grecilor. mod serios împotriva Greciei îşi are acum (cu modificarea proposiţiiior sale an» tusiast de frumseţile naturale ale Transil­
Lordul Salisbury şi ceilalţi mem­ isvorul în înţelegerea, la aparinţă teriore, despre care tace) următorul titlu : vaniei şi de calităţile Românilor. El a fâ-
bri ai guvernului engles trebue se combătută, dâră în faptă esistentă, „Asociaţiunea literarâ-oulturală a cetăţe­ out, precum ’i-se relateză „Ligei Ro­
se ţină de dorinţa poporului engles, între Grecia şi Anglia. „Nu se pâte nilor de naţionalitate română din Ungaria“, mâne", o fârte inteligentă expunere a lup­
e
n
care s’a esprimat în mai multe în­ sci“, se 4i° î acest articol, „decă seu „Asociaţiunea literară-culturală a Ro­ telor Românilor pentru drepturile lor na­
truniri în mod simpatic faţă de ac­ în ultimul moment Anglia nu va mânilor din Ungaria“. Aceste două titluri, ţionale, a arătat mişoarea naţionalistă a
ţiunea grecescă, căci cunoscut este, găsi un pretext, ca se protesteze îm­ dm care ministrul „dispune" (elrendeli) a oelorlalte popâre din Ungaria, punând îa
că nicăirî opiniunea publică nu este potriva unei proceduri coercitive faţă se alege unul, guvernul se vede, eâ le con­ evidenţă politica nedemnă, pe oare o fac
aşa de puternică ca tocmai în An- de Grecia, şi astfel prin demascarea sideră de sinonime. Iu fond formularea de Maghiarii faţă de naţionalităţi. Conferen­
glia. protectoratului seu asupra Greciei acum, oa şi cele pretinse mai înainte de ţiarul consiliâză pe studenţii români din

FOILETONUL „GAZ. TRANS." II. Unirea ţărilor România şi Moldova tru ale Statului Româneso, aşedând basele Noi am salutat programul politic al
într’un singur stat şi sub un singur guvern. viitorei sale constituţiunî. Moldaviei despre dorinţele Românilor ou
(8) III. Prinţ străin ou moştenirea tronu­
• v Declarăm tot de-odată ca o profesiune urări de fericire pentru viitorul Patriei
}) I C 111 1* 1 lui, ales dintr’o dinastiâ domuitore d’ale a nâstră de credinţă: nostre comune. El s’a oetit şi s’a repetat

din „Acte şi Documente relative la Istoria Europei, ai cărei moştenitori născuţi în Respect la dreptul proprietăţii de în adunările nâstre în auc}ul publioului,
Renascerei României, publicate de Ghenadie ţâră a,m dori să fiă crescuţi în religia ţărei. orl-oe natură. oare l’a primit ou oele mai vii aolamaţii
b ' - ’ . >
Petrescu, Episcop de Argeş, Dimitrie A. IV. Guvern constituţional representa- Egalitatea tuturor Românilor înain­ de entusiasm şi ou salutări de buourie. La
Sturdaa, Membru Aoademiei Române şi tiv şi, după datinile cele vechi ale ţărei, tea legilor. noi, ca şi la Domnea-vâstră, Domnilor, se
Dimitrie C. Sturdza.“ o singură adunare obştâsoă, oare va fi în- fae pregătiri însufleţite de acelaşi spirit,
Libertatea individuală şi munoei ţă­
toomită pe o basă electorală in destul de mai mulţi patrioţi zeloşi, bărbaţi înfooaţl
10. Dorinţele Românilor, esprimate în adunarea Bu- ranului.
curescenilor din 3 (15) Martie 1857, Bucuresci. largă, înoât să represinte interesele gene­ Pătrunşi, că dela cele d’întâifi patru pentru binele oomun, au luat iniţiativa, fă-
In virtutea vechilor drepturi ale ţărei rale ale populaţiei române. oând d’intâi păsuri ca să lumineze massele
base fundamentale, ouprinse aoi, atârnă
nostre, consfinţite prin capitulaţiele, ce au Acestea fiind basele, pe oare se înte- asupra înaltei misiuni, oare le aştâptă, şi
esistenţa politică naţională a patriei, oâţl
încheiat după vremi Domnii noştri Moldo- meâză fiinţa nostră politică, fără de oare să dea spiritelor o direoţie drâptă şi uni­
dintre noi vom avâ draptnl de alegători,
Românl ou înalta Portă; şi în urmarea orl-ce ohezăşuire în privinţa îmbunătăţirei formă.
înoredinţând sorta ţărei în mânile Deputa­
tractatului dela Paris diu 18/30 Martie sociale este peste putinţă a se realisa şi a Noi credem a împlini o datorie ală-
ţilor, ne îndatorăm, că votol nostru îl vom
1856, voind să păstrăm, în totă întregi­ procura ţărei un viitor ferice şi statornic, turându-vă aoi în copie programul nostru,
da numai pentru aceia, oarl mai ’nainte
mea lor, acele drepturi strămoşesc!, cari subînsemnaţii credem, că numai după-ce din 3 Martie ourent, în care, după o înde­
de <ji alegerii vor ohezăşui prin însoris
ua
sunt temeile autonomiei nâstre, şi să res- înaltele Puteri garante vor binevoi a reou- lungată şi mntură desbatere, s’au espus ba­
îndatorirea, că ei vor declara aoeste base,
peotăm tot de-odută şi dreptul de suzera­ nosce şi chezăşui cele patru puncte sus sele fundamentale ale viitbrei nostre orga-
le vor susţină ou oonsoiinţă şi le vor vota
nitate al înaltei Porţi, stipulat prin acele efise: ar urma să ne ocupăm de organisa- nisărl pohtioe şi sociale, şi a căreia redactare
îu divanul ad-hoc pe faţă, âr nu cu vot
oapitulaţii, Noi, subsemnaţii Români, dorim: rea dinăîntru; oând atunci unindu-se Diva- definitivă s’a adoptat în unanimitate şi s’a
secret.
I. Chezâşuirea autonomiei şi a drep­ nurile ad-hoc din amândouă ţările Ro­ (Urmâză subsorierile.) sanoţionat prin iscăliturile unui însemnat
turilor nostre internaţionale, după cum sunt mâne să se declare în adunare estra-ordi­ număr de Români dia tote olassele socie­
hotărite amândouă prin capitulaţiile din nară în virtutea dreptului de autonomie, şi 11. Adresa Comitetului Central al Unirii din Bucu­ tăţii nostre.
anii 1393, 1460 şi 1513, încheiate între ţă­ aloâtuind legea eleotorală, după care să se resci cătră Comitetul Central al Unirii din Iaşi, Idea principală, idea care predomină
din 11/23 Martie 1857, Bucuresci.
rile române cu înalta Porta Suzerană, pre­ oompună, în viitor obştesoa adunare a ţă­ într’una şi oare îusufieţesoe pe toţi, este
cum şi neutralitatea teritoriului Moldo- rei pe basa art. IV mai sus pomenit, să Domnilor şi iubiţi ai noştri compa­ aoea a Unirei ou fraţii noştri de peste
Român. se îndeletnieâscă apoi la reformele din în­ trioţi ! Milcov, căci este timpul să ne întindem