Page 3 - 1897-02
P. 3

Nr. 26.—1897,                                                        GAZETA TRANSILVANIEI                                                                         Pagina 8

         punct  de  vedere  moral  şi  socir   nu  esfe  un coperirea,  că  introducerea  loteriei  de  classâ  sus şi datoriile separate ale ambelor părţi.  ProducţiunT şi petrecem.

         câştig.   Câştig   ar   fi   f ş^   d6că   sim P -   este o urmare a mituirilor făcute cu ocasiunea   Aici  este  de  observat,  că  la  încheie­
                                                  la
                                    0                                                                                                                  Bal  la  Âzuga.  Comitetul  seoţiunei  Pre­
                                                 d
         mente  s’ar  fi  decretat  c/ sarea  lofceriei   5  <^   alegerilor  dietale.  Pentru  aceste  mituiri  gu­  rea  paotului  dualist  datoriile  de  stat  ale   deal  al  Ligei  învită  la  balul,  oe-1  va  da
         e  întrebare,  dâcă  ar    f   ooreot,  lucru  vernului  i-au  trebuit  bani,  âr  ''oei  oe  i-au  Austriei  contraotate  înainte  de  1868  n’au   în  (jiua  de  15  Februarie  v.  c.  în  salonele
         cuminte  şi  just,  ca  • l° r  00   j doă   loteriă  dat  banii,  au  pretins  ooncesiunl.  Astfel  cjioe  fost  luate  între  afacerile  comune.  Ou  t6te
                                 ,e
                                                                                                                                                 cantinei  fabricei  de  postav  din  Azuga.  în­
         să  li-se  aduoă  o  ^urinţă,  fără  oa  ei  s’o  fi  „A-ny“,  a  răsărit  idea  înfiinţărei  unei  sot  acestea  ţările  coronei  ungare  plâteso  în
                                                                                                                                                 ceputul  8 \ /   âre  sâra.  Intrarea:  3  lei  de
         cerut  aoesta,  şi    sarcinele,  pe  cari  aceştia  cietăţl  pe  acţiuni,  care  să  speculeze  cu  lo­  fiă-oare  an  o  suină  anuală  pentru  aooperi-   2
                         oa
                                                                                                                                                 familiâ,  2  lei  de  personă.  Ţinuta  simplă.
         le  supdrtă  depună  oiă.  să  se  arunce  asu­  teria  de  olassă.  Aoăstă  sooietate  s’a  con­  rea  datoriei  de  stat  flotante  comune,  oare
                            v
                                                                                                                                                 Intre orele 12—2 banchet.
         pra  marelu*  publio  contribuitor?  Patima  de  stituit  îu  ascuns  înoă  de-atuncl,  ocupând  sumă  a  fo9t  fixată  pentru  a.  1896  ou
                                                                                                                                                                      *
         a  juca  1»  loteriă  nu  se  p6te  suprima  prin  loo  în  direcţiunea  ei  şese  deputaţi  dietall,  41,141.805  fi.  Cu  învoirea  delegaţiunilor  se
         paragrptl.  In  astfel  de  împrejurări,  el  re­  anume:  Benke  Gyula,  directorul  băncei  pot  face  şi  împrumuturi  nouă  comune.  Ce­  Casina  română  din  Beiuş  va  arangia
         comandă  pentru  primire  introducerea  lote­  din  Budapesta;  Samuel  Lazar,  membru  în  lelalte  datorii  de  stat  şi  anume  împrumu­  în  favorul  biblioteoei  sale,  în  „Sala  ospă-
                                                                                                                                                               u
         riei  de  olassă,  căci  prin  aoesta  cel  puţin  direcţiunea  aceleaşi  bănci,  Egyedi  Arthur,  turile  oontraotate  după  a.  1868  precum  şi   tăriei  opidane   de  aoolo  o  petrecere  de
         nu  sunt  espuse  la  esploatare  în  primul  loc  de-asemenea  membru  în  direcţiune;  apoi  datoriile  făcute  pentru  împroprietărirea  ţă­  dans  în  27  Februarie  n.  1897.  Intrarea:
         classele  cele  mai  misere,  mai  neoulte  şi  Neumanu  Armin,  Radoeza  Jânos  şi  ’Wolfner  ranilor  nu  sunt  afaceri  comune,  oi  stau   Pentru  personă  1  fi.  Pentru  familiă  2  fi.   •>
         mai  superstiţiâse  ale  societăţii.  Spune  apoi,  Tivadar.                               sub  administraţiunea  separată  a  ambelor   începutul  la  8  âre  sâra.  Ofertele  marini-
         că  studiând  cestiunea,  a  aflat,  că  loteria   In  folosul  aoestor  oinstiţi  „patrioţî   părţi a monarehiei.                      mâse şi suprasolvirile se ohitâză în public.
                                                                                                K
         mică  a  adus  mai  mari  venite  tocmai  în  perciunaţi  este  introdusă  aşa-dâră  loteria    Datoria  particulară  a  ţarilor  austriace
         anii  aceia,  când  raporturile  economice  ale  de olassă.
                                                                                                    este  da  1-435,327,590  fi,,  âră  a  Ungariei              C©81CBSI*S.
         ţării  erau  mai  vitrege.  Raportorul  arată,  în
                                                                                                    în  1895)  de  4,201,528,949.  Cu  totul  aşa-
         fine,  cum  are  să  fiă  loteria  de  olassă:  tot   Datoria de stat a Austro-Ungariei.   dâră  (socotindu-se  şi  datoria  comuna),  de     Devenind  vacant  postul  de  învăţătore
         la  o  jumătate  de  an  se  vor  pune  în  ven-                                           8,544,836,523 fi.                            la  şcols  de  fetiţe  confes.  gr.  cat.  română
                                                                                                                                                 din  opidul  Şomeuta-mare,  pentru  ocupa­
         cjare  100,000  losurî,  cari  vor  fi  împreunate   Datoria  de  stat  a  Monarehiei  austro-   Pe  când  tâte  datoriile  monarehiei  erau  rea  acestui  post  se  deschide  conours  pănă
         ou  50.000  de  oăştiguri.  Losurile  vor  fi  îm­  ungare  este  de  presant  de  8,544,836.523  fi.   n  1  Iau.  1881  în  sumă  de  4747*9  mii.  fi.,  în  1  Mărţişor  a.  c.  st.  n.  când  va  fi  ale­
                                                      şi  interesele  aoestei  datorii  împreună  ou  su­
         părţite  în  şâse  classe  ;  un  los  întreg,  va­                                                                                     gerea.
                                                      mele  de  amortisare  au  fost  în  a.  1896  în   în  1  Iulie  1896  au  ajuns  la  cifra  de  8544*8
         labil  pentru  tote  şe3e  classele,  va  oosta                                                                                               Emolumintele  sunt:  1)  Salar  anual
                                                      sumă de 289,933.701 fi. v. a.                 mii.  fi.  Astfel  pe  oând  în  1881  se  venea
         160  corâne.  Fiindcă  cea  mai  mică  parte  de                                           pe  un  locuitor  din  monarohie  1254  fi.,  în   300  fi.  v.  a.  solvit  regulat  din  oassa  soo-
         los  va  oosta  75  cr.,  raportorul  conchide,   Datoria  de  stat,  a  monarehiei  cresoe   1896 s’a venit 200 3 fi.                  lei,  în  rate  lunari  anticipative;  2)  Relut
         că  classele  mai  sărace  ale  poporaţiunei  vor   în  continuu  şi  istoria  ei  nu  e  nici  decum                                   pentru  ouartir  40  fi.  solvit  în  două  rate;
                                                      îmbucurătâre.                                      Dintre  statele  europene  numai  Franţa  3)  Relut  pentru  încălcjit  40  fi.  din  oare  este
         fi  mai  puţin  espu9e  exploatârei  aoestor  lo­
                                                            Dăm  aioî,  după  scrierea  „Die  Oesterr.-  şi  Portugalia  au  relativ  o  datoriă  mai  mare   a  se  încâlcii  şi  şeola;  4;  Reiat  pentru  scrip-
         terii  şi  de  aceea  o  reoomandă  pentru                                                                                              turistio 2 fi.
                                                      Ungarisohe  Monarchie“  de  Prof.  Dr.  Friedr.  de  stat  oa  Austro-Ungaria.  După  mouarohia
         primire.                                                                                                                                      Reflectantele  au  a  dovedi  ou  docu­
                                                      Umlauft,  ce  tocmai  apare  într’a  treia  edi-  năstră  urmâză  imediat  Ţările  de  jos,  Italia
              Polonyi  Geza  cpoe,  că  decă  statul  nu                                                                                         mente  în  original  ouahficaţiunea  lor,  în
                                                      ţiune,  datele  principale  privitore  la  istori­  şi  Anglia.  Din  oonspectul  următor  se  va   sensul legilor de iustruoţiune in vigore.
         se  pote  lipsi  de  venitul,  ce  i-1  aduoe  pa­
                                                      cul aoestei datorii şi la starea ei actuală.  vedâ  mai  limpede  staria  datoriilor  diferi­
         tima  jocului  de  loteriă,  atunci  tot  aşa  de                                                                                             Postul  se  pote  ocupa  îndată  dună  ale­
                                                            Cu  împrumutul  silit  din  a.  1703  (pe  telor state europene.                     gere,  ori  —  eventual  —  numai  cu  1  Sep-
         bine  ar  pute  statul  să  ia  în  administrarea
                                                      timpul  răsboiului  de  succesiune  pa  tronul     1.  Franţa  (în  1892)  12,816  milione  fi.   temvre  a.  c.,  oeea  ce  este  a  se  declara  es-
                                              1
         sa  jooul  de  cărţi  „Ferbli Nisivasi'   etc.
                                     r)               Spaniei  şi  a  răsoâlei  Râkocziane)  s’a  înce­  (378-3 fi. de cap.)                     pres  îa  petiţiunile  reflectantelor  adresata
         Guvernul  a  despoiat  ou  loteria  mioă  popo­                                                                                         acestui  oficiu  protopopeso  pănă  la  termi-
                                                      put  şirul  acelor  împrumuturi  nefaste,  oare    2.  Austro-Ungaria  (1896)  8,844  mii.  fi.
         rul  cel  sărao,  acum  ou  loteria  de  classe,                                                                                        uul indicat.
                                                      au  sguduit  financeie  statului  mai  mult  de  (200 3 fi. de cap.)
         vre  să  despbiâ  classele  mijlocii.  Pentru  ve­                                                                                            iŞomcuta  mare,  (N.  Somkufc—Szatmâr
                                                      un  secul  şi  a  introdus  deficitul  în  econo­  3.  Anglia  (1898)  6,624  mii.  fi.  (169  3
         nitul,  oe-1  va  aduce  loteria  de  classe,  nu                                                                                       megye), 12 Februarie n. 1897.
                                                      mia  statului  ca  o  bolă  cronică.  Răsboiul  fi. de cap.)
         merită  a  se  cultiva  patima  jocului.  Acest
                                                      de  şâpte  ani  (1756—63)  încă  a  pricinuit      4.   Germania  (1896)  6,183  mii.  fi.      Ioan Şerb,               Eliă Pop.
         venit  s’ar  pute  câştiga  uşor  de  esemplu
                                                      şăpte  împrumuturi.  In  1781  datoria  de  stat  (117*9 de cap.)                          protopop gr. oat.,          not. sen. şcolj
         prin o mioă împuţinare a cvotei,                                                                                                          preş. sen. şool.
                                                      a  Austriei  se  urca  la  suma  de  286-9  mii.   5.   Italia  (1892)  5,728  mii.  fi.  (187-4
              Pichler  dice,  că  pănă  acum  patima
                                                      fi.,  pentru  care  se  plâtiau  oa  interese  11-4  fi. de cap.)
        jocului  la  loteriă  a  secerat  cele  mai  multe
                                                      mii.  Răsbâiele  cele  mari  contra  Franciei      6»  Rusia  (1896)  4,484  mii.  fi.  (43*8  fi.
                  3
         victime  ( / )  din  Budapesta;  de  aci  înainte                                                                                                     ULTIME SCI EL
                   4                                  dela  sfârşitul  văculni  trecut  şi  deia  începu­  de cap.)
         însă  totă  ţâra  va  fi  espusă  aoestei  patime  ;
                                                      tul.  celui  de  fată  încă  a  păgubit  groznic   7.  Prusia  (1896)  3,238  mii.  fi.  (101*6   Câmpulung, 15 Februarie. (Telegr.
         agenţii  loteriei  de  classe  vor  străbate  pănă
                                                      visteria  austriacă.  In  anul  1796  s’a  făcut  fi. de cap.)                             part.  a  „Gaz.  Trans“).  Dr.  George
         şi  în  cea  mai  din  urmă  colibă,  căci  altfel
                                                      primul  împrumut  de  loterie  şi  în  deceniul    8.  Spania  (1896)  2,406  mi!,  fi.  (139  3  Popovicî  a  iost  primit  în  Dorna  şi
         nu  va  fi  cu  putinţă  de-a  plassa  oâte  200,000
                                                      1792—1801  s’au  făcut  cu  totul  13  împru­  fi, de cap.)                                Câmpulung  cu  mare  însufleţire.  Pe
         losurî  în  fiâ-care  an.  Pentru  a  aduoe  sta­
                                                      muturi.  Şi  mai  deplorabilă  s’a  făcut  starea   9.  Turcia  (1895)  1,316  mii.  fi.  (62*2  fi.  basa  programei  partidului  naţional
         tului  un  venit  de  1,300.000  fi.  la  an,  pu­
                                                      financiară  între  anii  1802  şi  1809.  In  a.   de cap,)                                el a fost declarat representant al ţerani-
         blicul  trebuia  să  plătâscă  pănă  aoum  la  lo­
                                                      1803  datoria  de  stat  ajunsese  la  792*7  mii.,   10.   Portugalia  (1895)  1,249  mii  fi.  lor români de aici.
         teria  mică  trei  miliâne  fi.;  de  aoi  înainte
                                                      âră  interesele  la  23*5  mii.  fi.  anual.  Sgu-   (247 4 fi. de cap.)                                         *
         însă,  pentru  a  aduce  statului  un  venit  tot
                                                      duirea  grozavă  a  financelor  causată  prin      11.   Ţăr.  de  jos  (1896)  917  mii.  fi.   Atena,  14  Februarie.  Mişcarea
         atât  de  mare,  publicul  va  trebui  să  plă-
                                                      îndelungatele  răsbâie  cu  Napoleon  Bona-   (188-8 fi. cap.)                             resboinică  cresce  şi  se  măresce  din
         tâscă  la  loteria  de  olassă  16  milione  fior.
                                                      parte  a  adus  după  sine  bancrotul  din  a.     12.   Belgia  (1896)  909  ari.  fi.  (141-9  oră  în  oră.  Sunt  chiămaţî  sub  stâg
         La  loteria  de  classe,  ce  s’a  făouc  anul  tre­
                                                      1811,  când  întrâgă  datoria  de  stat,  soco­                                            toţi  reserviştii  celor  trei  ani  din
         cut  din  partea  antreprenorului  Heintze,                                                fi. de oap.)
                                                      tită  în  monedă  convenţională,  s’a  redus  la   13.  România  (1896)  471  mii.  fi.  (87*2  urmă  şi  noue  trupe  au  fost  imbar-
         aoesta  a  câştigat  de  fiâ-care  los  câte  105  fi.
                                                      jumătate  (din  488-2  mii.  la  244-1  mii.  fi.)                                         cate pentru Creta.
         In  contra  unor  a  basuri  de  felul  acesta  tre-                                       fi. de cap.)
                                                      Oa  să  viDdeoe  în  eât-va  răul  causat  prin                                                  Representanţii  marelor  puteri
         bue să se ia măsuri de apărare.                                                                 14.  Greoia  (1896)  333  mii.  fi.  (142  0
                                                      nenorocita  patentă  din  1811,  guvernul  a   fi. de cap.)                                de  aici  se  cjice,  că  au  demonstrat
              A  mai  vorbit  în  fine  ministrul  de  fi­  luat  în  1818  disposiţiunl,  oa  posesorii  de
         nanţe  Lulcăcs,  accentuând,  că  statul  are   obligaţiuni,  cari  fuseseră  reduşi  la  jumă­  15.  Serbia  (1896)  167  mii.  fi.  (72-4  fi.   cu  toţii  în  contra  pornirilor  guver­
                                                                                                                                                 nului grecesc.
         lipsă  de  loteria  de  olassă  şi  că  nu  se  pote   tate  interesele,  încet  cu  încetul  să  capete   de oap.)
         lipsi de acest veuit.                        interesele  originale  (promise  la  început).     16.  Svadia  (1896)  161  mii.  fi.  (32  9  fi.   Atena,  14  Februarie.  Sosesc  sein,
                                                                                                    de cap.)                                     că  creştinii  au  atacat  Canea,  înce­
              După  aoestea  proiectul  de  lege  a  Pănă  în  31  Deoemvre  1867  s’au  reintegrat
                                                                                                         17.   Danemarca  (1895)  117  mii.  fi.   pând s’o bombardeze.
         fost primit.                                 din  suma  amintită  a  datoriei  oelei  veohl
                              *                                                                     (50*9 de oap.)
                                                      352-2 mii. fi. monedă convenţională.
                                                                                                         18.  Norvegia  (1895)  81  mii  fi.  (40-8  fi.
              Foia  uugurâsoâ  „Alkotmany   ocupân-         Pănă  în  1  Ianuarie  1848  datoria  de   de oap.)                                               D I V E R S E .
                                          u
         du-se  ărâşî  într’un  articul  de  fond  cu  oo-  stat  s’a  uroat  într’aceea  la  1176*3  mi!,  fi.,   19.  Bulgaria  (1897)  68  mii.  fi.  (20*8
         mentarea  marelor  speoulaţiunl,  ce  au  să  se  eră  interesele  la  47*4  mii.  Anii  1848  pănă   fi. de cap.)                            Frideric cel mare despre duelanţL
         facă cu loteria de olasse, cjice între altele:  la  1859  plini  de  turburârl  interne  şi  com-   20.  Elveţia  (1896)  33  mii.  fi.  (11*4  fi.   Friderio  cel  mare  iubea  forte  mult  pe  con­
              „Pe  pieţele  Budapestei  se  aude  cfi-   plioaţiuul  în  afară,  au  sguduit  aşa  de  tare   de cap.)                           tele  de  Ohasot,  pe  care  îl  învita  adese-orl
         cându-se  din  partea  poporului  nepriceput,   împărăţia  şi  financeie  ei,  încât  în  acest   21.  Luxemberg  (1894)  10  mii.  fi,  (52*1   la  masă.  Intr’o  cjî  avu  contele  un  duel,  în
                                                                                          -
         că  pungaşii  şi  tâlharii  plătesc  statului  (lare   restimp  datoria  s’a  uroat  la  2387 3  mii.,   fi. de cap.)                   care  el  omorî  pe  contrarul  săa.  împăratul,
         după  meseria  lor  şi  în  schimb  pentru  asta   âră  interesele  anuale  la  109-8  mii.  fi.   22.   Montenegru  —  aprope  1  mii.  fi.   trecând  călare  pe  dinaintea  locului,  unde
                                                                                                                                                                       88
                                                      Aoarna  a  urmat  o  periodâ  de  eoonomiă                                                 se  petrecu  duelul,  cŢ   oontelui  său  iubit
         au  liberă  voiă  de-a  săvârşi  hoţiile,  numai                                          (3 8 fi, de oap.)
         oât  s&  le  siverşescă  cu  dibăciă.  Verjl  bine,   sistematică,  care  însă  totuşi  n'a  putut  îm-   Datoria  tuturor  statelor  europene,  care   odinioră  cuvintele  de  despărţire:  „Eu  iu­
         acesta  e  o  vorbă  absurdă,  der  ea  dove-   pedeoa  înmulţirea  datoriei  de  stat.  Ia  1   înainte  cu  15  ani  era  oirca  de  45,000  mii.   besc  forte  mult  oficerii  bravi,  dâr  călăi
         desoe,  ce  idei  nutresoe  poporul  nepriceput   Ianuarie  1875  acesta  se  urca  la  2735*7   fi.,  astăcjl  se  urcă  la  53,000  inii  tl.,  aşa  oă   uu-ml trebue în armata mea“.
        faţă  cu  lăcomia  statului.  Şi  loteria  mică   mii.,  interesele  la  109*5  mii.  fi.  De  atunci,   la  372*7  mii.  loouitorl  în  calcul  mijlociu  se   Ce petri scumpe se porte o damă? O
         l’a  întărit  pe  el  în  acestă  credinţă,  âr  lo­  orescend  tot  mai  mult  deficitul  budgetar,                                    damă  din  clasa  înaltă  englesâ  s’a  ocupat  ou
        teria  de  olassă  îl  va  întări  încă  şi  mai  mult.   şi  datoria  de  stat  se  înmulţi  repede,  aşa   vin  142  fi.  de  cap.  Astfel  datoria  publică  a   acesta  temă  şi  ea  în  urma  esperienţei  sale
                                                                                                   statelor  europene  a  rămas  în  oei  15  ani
        Loteria  mioă  a  stors  crucerii  omului  sărao   încât  în  1  Ian.  1881  el  ajunse  la  cifra  de   din  urmă  realativ  cam  aceeaşi  şi  astfel  re-   cjice,  că  brilliantela  şed  bine  unei  dame
        în  favorul  visteriei  statului,  —  aoâsta  o   3167*8  mii.  fi.  Iutroduoendu-ee  încă  după   iaţiunile  din  diferitele  state  trebue  că  s’a   viale.  O  damă  seriâsă,  paoluioă  să  pârte
        sciau  cei  ce  juoau  la  loteriă  şi  se  împă­  aceea  bilanţuri  mai  favorabile  în  econo­                                         mărgăritare  şi  diamante.  Frumseţa  unei
        naseră  cu  idea  de-a  pierde,  oăcî  oel  puţin   mia  statului,  ea  începu  a  soăde  şi  în  1   sohimbat  în  timpul  aoesta.  Iu  adevăr  da­  brunete  se  ridioă  mai  mult  prin  rubine  şi
                                                                                                   toria  publică  în  oele  mai  multe  state  s’a
        ou  crucerii  lor  se  îmbogăţia  statul.  Dâr  oe   Iulie 1896 se reduse la 2899-7 mii. fi.                                             topase,  decât  prin  brilliante  strălucitore
                                                                                                   urcat  în  mod  considerabil  şi  numai  în  An­
        '  a  cjice  poporul  oând  va  afla,  că  de-acum   De  ore-oo  însă  într’aoeea  şi  datoria                                           Unei  dame  blondine  îi  şede  mai  bine  sma-»
                                                                                                   glia,  Spania,  ţRusia,  Turcia  şi  Elveţia  s’a
        înainte  nu  crucerii,  oi  florinii  esoamataţî  separată  a  celor  două  părţi,  oare  oonsti-                                        ragde.
                                                                                                   redus;  prin  plăţi  în  numerar  s’a  redus  da­
        din  busunarele  oelor  uşor  credătorl  au  să  tueso  monarchia  (Austria  şi  Ungaria)  cres­  toria de stat numai în Elveţia şi Anglia.
        trâoă  în  busunarele  d-lor  acţionari,  a  spe­  cuse  forte  mult,  ne  putem  face  o  ideiă  de­
                                                                                                                                                  Proprietar: Hfia*. Aiureli iMureşiaim.
                                u
        culanţilor, a bancherilor ? ....              plină  despre  datoriile  monarehiei,  numai
             F6ia  ungurâseă  face  după  aoesfea  des­  dâcă vem socoti pe lângă suma de mai                                                     Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
                                                                                                                                                        i
   1   2   3   4   5   6   7   8