Page 30 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 32.—1897.

Paris, să faoă fiă-care dintre ei călătorii deolară, că va răspunde forte pe scurt.
Liga pentru Jules Simon. Comitetul cred în efectele dogmatice ale talmudului f
prin Transilvania, şi îi asigură, oă se Mai întâiu mulţămesce lui Kossuth, că la
central al Ligei române din Buouresol a 4) Serviciile divine au să se ofioieza Dumai
vor reîntârce plini de admirare pentru vi- presentarea propunerei sale n’a fost con­ hotărît a adera cu suma de 250 lei la fon­ în limba maghiară; 5) Servioiile divine au
gârea poporului român de-aoolo. Se ’nţa- dus de intenţia de-a demonstra. Deolară, dul, oe se adună în Franoia pentru ridi­ să se facă Dumineca în loc de Sâmbăta ;
lege, că salve de aplause au mulţumit con­ oă în oe privesoe însemnătatea legilor dela carea unui monument marelui Franoes şi 6) Sâmbăta să fiă oprit numai luorul fisio
ferenţiarului de interesanta sa conferenţă. 184B nu este nici o deosebire de vederi
amic al naţiunilor oprimate Jules Simon, obositor; 7) pile de post să fiă numai una
La aoâstă şedinţă au luat parte mai mulţi între el şi între cele susţinute da Kossuth. care în mai multe rânduri şi-a ridicat pu­ într’un an ; 8) Reformarea radicală a cere-
Franoesl. ~ O altă conferenţă de felul acesta Banffy scote după asta o hărtiă din busu- ternicul său glas în favorul causei nâstre monielor bişericescl; 9) A se da părechilor
se (}ioe, că va ţină d-1 Fournet la „Sooie- nar şi începe să eeteseă: că crearea le­ naţionale şi care a fost membru de onore căsătorite bineouventarea religiâsă ; 10) Pri­
1
tatea de geografiă comercială *, una din cele gilor dela 1848 constitue fără îndoâlă un
al Ligei române. mirea în biserică a noilor născuţi să se în­
mai însemnate sooietăţl din Franoia. eveniment, a căruia aniversare de 50 de tâmple prin binecuvântare. — „Liberul
Protest şi contra protest. In oausa ale-
ani merită să fiă serbată. Israil are până aoum 1400 credinoioşl in­
14
gerei de preot în Braşovul vecbiu am co-
„Dâr fiind-că e consciu despre aoe6a sinuaţi; între aceştia se află industriaşi, co­
Propunerea Ini Kossuth în dietă. cjme mai departe Banffy, că 50 de ani munioat la timpul său, oă s’a înaintat pro­
test ou 256 subscrieri. Acum ni-se co­ mercianţi, profesori, mediei, advocaţi, ba
In şedinţa de Sâmbăta trecută a dietei abia împliniţi nu sunt un timp destul de chiar şi un deputat dietal.
munică, oă faţă de aoel protest s’a înaintat
unguresc! s’a pus în discuţiă şi cunosouta lung pentru de-a putâ sărbători cu obiec­
un contra protest, care e subscris chiar şi
propunere a lui Kossuth. privitâre la ani­ tivitate deplină şi fără de-a provoca con­
de cătră unii dintre aceia, ple cărora nume IBiaa C r e t a .
versarea de 50 de ani a revoluţiei dela 1848. troverse nisoe evenimente dintre ai căror
figurâză şi în protestul prim.
După ce notarul Molnâr ceti textul factori unii sunt încă în viâţâ, şi fiind-că „Epooa“ pritnesoe cu data de 18 Febr.
propunerei, lua cuvântul Franoiso Kossuth, trebue să oăutăm oeea ce pe toţi ne 'unesee Balul oraşului Braşov, aranjat în sala următârele soiri speciale din Atena:
care-şl susţinu propunerea dicend, că de d«oî şi să ne ferim de tot ce eventual ne-ar Redutei orăşenesc! Sâmbătă în 8 (20) o., a Maiorul Constantinidis a luat fortul
14
de ani „naţiunea serbeză aniversarea cjilei putâ desbina guvernul, pătruns de senti­ fost şi de astădată unul dintre oele mai Vucolias. Grecii au avut 11 morţi şi un
de 15 Martie ca pe o c}i, care reamintesoe mentul alipirei cătră regele şi cătră casa reuşite din earnevalul acesta. Au luat par­ rănit. Turcii au suferit numărose pierderi
14
„marele viotorii raportate la 1848. Ră­ domnitore, e de părere, că serbarea se pote te tâte notabilităţile civile şi militare din în morţi şi răniţi. 250 soldaţi Turci au fost
mâne aoum, ca „legislaţiunea să consacre estinde esclusiv numai la aniversarea a 50-a Braşov şi au rămas pănă târejiu după pausă. făcuţi prisoniert. Un numeros material de
ţărei acâstă serbare, deoretându-o oa ser­ a sancţionârei legilor dela 1848. (Aprobări Petreoerea a fost fârte animată. Numărul răsboiu a cădut în mâna Grecilor.
14
bare oficială a naţiunei şi ca o manifestare în drâpta. Sgomot în stânga estremă.) De dansatorilor şi dansatorelor a fost aşa de Consulul general al Greciei în Canea
a gratitudinei naţionale şi nu numai a unui aci urmâză, oă consimt numai ou aoea mare, înoât uumai cu greu se străcurau d. Ghenadis, a fost numit comisar regal al
partid. Când noi voim să declarăm de săr- parte a propunerei d-lui deputat Fr, Kos­ păreohiîe unele printre altele. La „Qua- regelui Greciei pentru Creta.
44
bătâre naţională sărbătorirea creărei unor suth, care privesoe serbarea auiversărei, drille s’a dansat în trei oolâne mari şi s’a Corăbiile de răsboiu englese au îm-
44
legi, ce au fo9t sancţionate prin jurămân­ sanoţionărei legilor dela 1848; cu tâte dovedit şi de astă-dată, oă sala Redutei, pedecat vasul-Uansport „Tesalia se acosteze,
tul regelui maghiar, nu este ou putinţă — astea rog pe on. cameră, ca se nu pri- deşi de ourând zidită, nu pote fi suficientă ou voluntari şi muniţiunî, la Creta.
cjise mai departe Kossuth — oa noi să fim mdscă a se admite propunerea d-lui deputat la petreceri şi adunări mai bine cercetate. D. Ghenadis a protestat contra aces­
aousaţî, oă prin acâsta am voi să organi- Fr. Kossuth ca obiect al discuţiunei meritorie• S’a juoat şi mândrul nostru dans naţional tui act de putere al EnglesilorJ
14
săm o demonstraţia în contra ordinei şi Guvernul îşî va tind de datorinţă — fac „Romana oam de vre-o 40 păreobî şi încă „Societatea naţională“ (Elhuiki Aeteria)
oonstituţiei. Niol sărbătorirea luptei pentru promisiune în privinţa acâsta, — ca se facă ou o preeisiune atât de mare, înoât a pro­ publică, în foi volante, laude la adresa re­
libertate, ce stă în legătură ou reamintirea lucrările pregăiitore şi la timpul său va ra­ dus cea mai bună impresiune asupra mul- gelui George şi a d-lui Delyanis şi îndâmnă
aduoerei legilor din 1848, nu pote forma porta dietei asupra modului, cum este a se ţimei de privitori, cari cu curiositata ur- poporul la luptă.
11
o demonstraţia în contra basei de drept face serbarea . măriau fiă-care mişcare. De dorit ar fi, ca *
14
14
public, căci dâoă acâsta ar fi o demons­ Fiind-că peste 20 deputaţi au cerut în viitor, „Romana , care e mult mai va­ „Neue freie Presse dă următorele
traţia, atunci nu s’ar fi putut întâmpla, ca votare nominală, preşedintele a puscestiuuea riată şi mai vioie, deoât învechitul dans de amănunte asupra celor doi comandanţi ai
14
domnitorul însu-şl să facă pentru honverj’' la vot şi resuffatul a fost, oă pentru pro­ „Quadrille , să ooupe looul de frunte între espediţiunii grecescl în Creta, colonelul Vas-
un dar naţional ou ocasiunea încoronărei, punerea lui Kossuth au votat 39, âr contra dansurile de oolonă la tote petrecerile şi ou sos şi amiralul Stamatellos:
va să 4i°â însăşi domnitorul a onorat amin­ ei 156. Va să cjică cu o majoritate de 117 deosebire la petrecerile românesol. Colonelul Timoleon Vassos desoinde
tirea luptei pentru libertate, împăoându-se voturi s’a hotârît a nu se admite propunerea 40 de omeni în undele apei. Din Su­ dintr’o veohe familie de căpetenii ArmatolI
cu naţiunea. Dâoă dieta ungurescă va face lui Kossuth ca obiect de pertractare. ceava, Buoovina, se comunică soirea despre din munţii Rumeliei. Tatăl său, generalul
acelaşi luoru, pe care l’a făcut domnitorul o mare nenorocire: Parapetul podului de Vassos, s’a distins prin fapte eroioe în lup­
maghiar, nici cei mai mari voitori de rele tele pentru neatârnarea Greciei; pe la
• peste rîul Suceava s’a rupt şi vre-o 40 de
nu ne vor putâ cjLe, că arQ v °i prin aoâsta âmenî au căcjut în undele rîului între sîoii 1862, în vremea interregnului, actualul câ-
— 10 (22) Februarie.
să demonstrăm în contra actualului drept de ghiaţă. Despre acâstă oatastrefă se co­ îonel a jucat un rol însemnat ca membru
Aniversare. Escelenţa Sa Metropolitul
public. Pretinde deci, oa dieta să sancţio­ munică următârele .amănunte: Din causă, al partidului Bulgaris şi avea multă îu-
Victor Mihalyi din Blaşiu şi-a serbat în
neze ceea oe „opiniunea publioă“ a hotâ- că ghiaţa a pornit pe rîul Suceava cu o rîurire asupra mulţimii prin discursurile
14 Februarie n. a 22-a aniversare a oonsa-
rît deja, ba şi săvîrşesoe în fiă-caro an, mare vehemenţă, podul de lemn ds peste sale şi prin înfăţişarea sa militărâscă. El
crărei Sale ca episcop.
căci e nenatural, oa sentimentul dietei ma­ rîu era pa-aci să-l strioa. Mai mulţi âmenî s’a oăsătorit din dragoste ou fiica baro­
ghiare să fiă separat de sentimentul cetă­ Parastas pentru Popasu. La Caranse­ au eşifc ea să apere pieiorela podului de nului Testa, fost ministru austro-ungar la
ţenilor maghiari. beş s’a ofioiat MerourI în 17 Februarie n. loviturile sloilor de ghiaţă. Pe lângă omeni’, Atena.
Respunsul înmistrului-preşodinte Banffy un parastas pentru ferioitul episcop Ioan cari merseră să apere podul, s’au mai adu­ Vassos şi-a complectat studiile mili­
a fost cam următorul: Paragraful 149 al Popasu, pontificând P. S. S. episcopul die- nat şi alţi mulţi, bărbaţi, femei şi copii, tare în străinătate şi e în deobşte privit
regulamentului oamerei presorie, oă cu ooa- cesau Popea. cari priveau răzimaţî de parapetul podului. ca unul din cei mai vredniol ofiţeri ai ar­
siunea motivărei unei propuneri nu se pote 0 societate culturală română în Plevna. De-odată însă parapetul se rupse şi toţi matei grecesc!. Curajul său e proverbial;
pertraota în merit Gestiunea respectivă, oi Piarele din Buouresol oomunică îmbuoură- omenii, cari se răcjimau de el, s’au răstur­ astăcjî, când e de vre-o oinol-cjaoî de ani,
singurul lucru, asupra căruia pote să se torea soire, oă Românii din Plevna şi îm­ nat în mijlocul rîului. Unii dintre neuoro- nu se dă îndărăt din faţa nici unei pri­
aduoă o hotărîre este, că să se pună acea prejurime au înfiinţat acolo o sooietate cul­ oiţî s’au prins de sloi, alţii au fost arun­ mejdii. Colonelul e uuul din adjutanţii fa­
propunere ca obiect al unei discuţiunl me­ turală română. Acâsta este prima societate caţi de valuri pe-o insulă din mijlocul rîu­ voriţi ai regelui George şi se bucură de
ritorie, ori să nu se pună ? Ţinându-se de oulturală română între Românii din Bul­ lui, âr unii dintre nenorociţi au fost -duşi deplina lui prietenie.
aoâstă prescriere a regulamentului, Banffy garia. de undele apei. Dâr un aspect mai înfioră­ Comandantul flotei grecescl trimâsă
tor pâte deoât însă-şl catastrofa a oferit în apele Cretei, amiralul Stamatellos, e cel
BnaamsiiaBBannaHBnKiHniiwHBMnHnnKnBgaaBaanai
lupta pentru scăparea nenorociţilor. La dis- mai însemnat dintre ofiţerii marinei.
mâna unul altuia, şi să conluorăm împreună nâstră politioă şi despre viitorul oopiilor posiţiă nu se afla, decât o singură luntre, înainte de a ajunge amiral, a fost ad­
cu tâte puterile nâstre unite pentru rege­ noştri. cu oare puţină ispravă se putea face prin­ jutant al Regelui. Numirea sa de coman­
neraţi» Patriei nâstre comune. Sârta nostră este unică, şi fără ante­ tre sloii de ghiaţă. Un învăţăcel de brută- dant al flotei trimâsă la Creta, a fost salu­
Spre acest sfîrşit am dorit, domnilor, cedenţă în analele diplomatice ale Euro­ riă s’a aoăţat de o salciă, ce era la ţărmul tată ou buourie de opinia publică grecâscă.
a ne pune în oomunicaţie directă cu co­ pei. Naţiile cele mai poleite, cele mai pu­ insulei şi acolo a stat 11 ora îngheţat pe
jumătate. Mai de multe-orl pleoară unii cu
mitetul dumnea-vostră, oa să putem păşi ternice din lume, ni-au trimis din sînul lor
luntrea, ca să-l scape, dâr nicl-od&tă n’au Evenimentele din Creta si Românii
în conformitate, pe aeelaş drum, şi să nu bărbaţi luminaţi şi plini de înţelepciune,
ajuns pănâ la el. In urmă au legat luntrea Macedoniei.
ne rătăcim, depârtându-ne unii de alţii pe ca să ne dea, în numele oivilisaţiunei mo­
căi diferite. derne, mijloc© pentru renasoerea nostră de-o foniă şi au lăsat’o să fiă mânată de Cu întrebarea: ce vor face Românii din
apă spre învăţăcel, acesta a prins’o, a in­
întemeiaţi pe fraterna unanimitate ce politioă. Ei au să ne întrebe: cam sunt Macedonia la oas, oând focul ce a isbucnit
trat în luntre, dâr oând luntrea fu trasă dela în Creta s’ar întinde pănă la ei, se ocupă
esistă între noi, ne place a crede, oă fraţii nevoile ? care sunt dorinţele nostre ? Tâte
1
ţerm, s’a răsturnat şi băiatul a dispărut în oposiţionalul „Timpul * într’un articul înti­
noştri Moldoveni vor adopta şi înşile, în spiritele seriâse, tâte guvernele şi popâ- tulat „Politica naţională? scriind între
14
valurile rîului. Ou deosebire mult curaj a
programul dumnealor, mandatul imperativ, rele Europei, occidentul şi orientul şi-au altele:
arătat în acâstă luptă de mântuire uu sol­
oe-1 socotim de cea mai mare importanţă aţintit privirile asupra nostră şi sunt în
dat, oare s’aespus forte mult, fiind răsturnat Orî-cine înţelege lesne, că, dâoă în­
pentru Deputaţii Divanelor ad hoo, cărora aşteptare să audă: care vor fi oele dintâiă tâmplările din Creta se vor oompliea cât
este a li-se încredinţa sorta noţiei întregi. graiuri ale acestui popol, ce se deşteaptă mai de multe-orl ou luntrea. El a scăpat
dela morte 15 persâne. Până acum încă de puţin, dâoă energica întrevenire comună
Suntem convinşi, domnilor, că vă veţi din letargia, în care a zăcut pănă astăcjl. a marilor puteri europene nu va isbuti să
nu se soie sigur, câte persone s’au înecat.
sili a insufla conaţionalilor noştri de-acolo Când odată vom espune cu unanimi­ restabilâscă o pace şi o linişte deplină în­
Numărul morţilor aflaţi pănâ aoum este de
aoâstă măsură de asigurare, orecjând că ea tate, în faţa Europei dorinţele nâstre, în tre Greci şi Turci, atunci tulburările şi
pote fi, la întâmplare, singurul scut oe ne tâtă demnitatea unei naţii, atunci vom aş­ nouă inşi, între cari opt copii. resbelul nu se va mărgini împrejurul marei
mai rămâne pentru mântuirea drepturilor tepta în pace şi liniştiţi aceea, oe areopa­ Credeai „Liberului Israil . Soim, că insule din Marea Mediterană.
44
nâstre. gul ei va hotărî despre sârta nostră. Pănâ „Jidanii maghiari vor să se constitue într’o Cea dintâiă reperoutare a evenimen­
44
Asemenea socotim, oă ar fi de dorit atunci, devisa nostră va fi: curagiu, linişte nouă confesiune religiâsă, oare se va numi telor mai seriose din Creta se va resimţi
a vă uni cu noi şi asupra oestiei Prinţului şi frăţie între noi. „Liberul lsrail , — născocire a rabinului în Maoedonia. Aici, ca şi în Creta, mai
u
străin, considerând importanţa acestui prin­ Primiţi, domnilor, încredinţări de cea dr. Kondor Jozsef. Credeul nouei confesiuni mult chiar decât în Creta, jăratecul dos-
cipiu îu împrejurările nostre de astăcjl. mai adânoă stimă şi ooasideraţie din par- jidovosel se cuprinde în următorele cjcee pesoe în mod latent şi permanent sub ce-
Ne apropiem, Domnilor, de momentul te-ne. punote: 1) Nu cred îu venirea lui Mesia; nuşe şi e destul oa cenuşa să fiă scormo­
suprem, care va decide despre esistenţa 2) Nu cred în înviarea morţilor; B) Nu nită puţin, sâu ca un vânt propice să sufle