Page 31 - 1897-02

Nr. 32.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

peste ea, pentru oa incendiul să isbuo- m’est demeure que l’honeur, et la vie qui Cu greu îţi venia să cre4î, că sub Producţiune şi petrecere în pensio­
nâsoă. est saulvâ,“ apoi şi noi Românii din Dacia caftanul negru ovreeso şi sub barba sură
u
natul „Vauter .
Diferinţa naţionalităţilor, oare locueso superioră — Transilvania, Bilioi’ul şi Bă­ şi lungă, oe înounjura o faţă sbârcită şi
acâstă provinoie tureâscă, şi diferitele as- natul — avem drept şi raţiune de-a ne plină de aviditate şi de dor de răsbunare Preoum îu anii precedenţi, astfel şi
piraţiunl ale Statelor, care sunt atrase din plânge că: totul, şi tote sunt pierdute asupra Creştinilor, se asounde melanooliouî în i-nul acesta s’a arangiat în internatul
consideraţiunî etnioe oătră una sâu alta din afară de Viâţă şi Onore, care e salvată. prinţ din Danimaroa, seu hazliul Petruocio, dşârei H. Vautier o serată musioalâ-
aceste naţionalităţi, fao din Macedonia un „Pierduţi sunt 40,000 tineri şi bătrâni, seu, cu atât mai puţin, înfocatul tânăr ve- deolamatorioă, la care a asistat şi de astă-
mâr de discordie oare, într’un moment de der toţi Români verdi ca stejarul, al căror ronez Romeo. Şi ou tote aoestea era el, dată un public relativ forte număros şi
complioaţiă locală, pote stîrni inimiciţii în­ sânge a îngrăşat în 1848/9 câmpiele, yăile marele artist, acelaşi adânc prioepător al ales. Progatna sării, care pe lângă diferi­
tre popâre, care astăcfl trăesc în bună în­ şi munţii Daciei superiore. Pierdute sunt firei omenesc!, acelaşi măestru tălmăcitor tele declamaţiunî în limba română, fran-
ţelegere între ele. multe milione, ce am sacrificat noi, fraţii al patimilor nâstre, ale muritorilor, aceeaşi oesă, englesă şi maghiară, şi pe lângă co­
Deja se vorbesoe, că atât emisarii şi fii acestora, pe tote câmpurile de răs boiţi putere genială, oare ’ţl arată oa într’o rurile esecutate de elevele pensionatului
greoi, cât şi cei bulgari — pote şi sârbi — şi pre tote căile, alergând când la Blaşiii, oglindă tot oe ascunde inima omenâsoă în a oonţinut şi o operetă comică întitulată
au înoeput în Macedonia o lucrare pregă- când la Cluşiu, când la Sibiiu, când la adânoimea sa, oare cu un gust, ou o privire, „Le retour de Ieane", a procurat publi­
titore, astfel ca la cel dintâiu semnal po­ Insbruk, chiar şi la Pesta şi mai pre urmă cu o vorbă te faoe 3ă’l înţelegi, să’l admiri, cului present o sâră fârte plăoută, âr de
porul mooedonean sâ se ridice în contra la Viena pentru a ne ridica la starea şi să te cutremuri. altă parte ni*a dat la toţi cei presenţl o
domniei Sultanului. S’a scris chior, oă în statul, din care ne-a scos astuţia şi perfidia Ar trebui un studiu întreg psyoholo- viuă dovadă despre interesul şi oapaoitatea
aoâstă privinţă Greoia ar fi luat înţelegere adversarilor, pentru a fi cunoscuţi prin lege gic, ca să arătăm, cum a înţeles şi a inter­ d-ş6rei H. Vautier, în ce privesoe instruarea
cu Bulgaria, aşa că partisanii macedoneni de naţiune politică, cu egale şi asemenea pretat măiestrul italian fiinţa sufletâsoă a elevelor ei în arta musicală şi declam a-
ai ambelor acestor puteri ar lucra de co­ drepturi, acasă, la comitat, în dietă etc. Evreului antipatic pentru aviditatea sa, dâr torioă.
mun acord. şedând, mâncând, bând, consultând şi le­ a cărui cru4ime este încâtva de esplicat D-şorele eleve A. Secărianu, P. Raicoff
Tâte bene. Dâr soim, că jumătate, giferând voile şi nevoile ţerei. prin umilinţele suferite de dânsul şi de co­ (bulgară) şi L. Csoma cu mult simţ şi di­
dâcă nu mai mult, din populaţia Mace­ „Pierdut e comitetul de paeificaţiune, religionarii săi din partea Creştinilor, am băcia au sciut să declame diferitele poesii,
doniei e de naţionalitate română. Nu se pierduţi, morţi, înmormântaţi sunt cei 13 putâ scrie un Volum întreg, dâcă am voi seoerând aplausele binemeritate ale celor
pomenesce însă nimic despre oe ar face în prefecţi ai legiunilor române cu tribunii, să urmărim tâte manifestările, tâte isbuo- presenţi. Eroina sării a fost fără îndoială
C8S de confliot acest popor românesc din vice-tribunii, centurionii şi legionarii lor! nirile acestui personagiu interesant, creat d-şâra Filotea Georgescu (din Câmpulung),
Macedonia, ca şi când n’ar fi. Românii din „Pierdută, mortă şi îmormentată e acea de fantasia neseoată şi de adâncă cunos- care atât prin declamarea poes'ei Bolin-
Macedonia sunt ei socotiţi printre Greci pleiadă frumuşică de funcţionari c. r. cari oinţă de omeni a neîntrecutului Sbakes­ tineanu „Cântec din Eosil cât şi prin pre­
u
eâu printre Bulgari ? Nu soim; ceea ce dela opincă pană la Vlădică, dela notariu peare. Aşa ceva însă nu înoape în oadrul darea rolei M-inei Bremont în operetta mai
soim e, că nu se vorbesoe, nu se pome­ pană la consiliariu de curte şi vice-guber- unui jurnal. sus amintită a sciut să câştige laudele au­
nesce de Cuţovlahi, deşi se scrie forte mult nator, administra dreptate egală la toţi, Tot ce putem face aiol, este, să con­ ditoriului. De-asemenea d-şârele V. Vizi,
despre Macedoneni. întocmai ca străbunul, despre care şi ad­ statăm, că Shyllok representat de Gustavo A. Fischer, H. Preşmereun şi A. Secărianu
Aspiraţiunile Cuţovlahilor, dorinţele, versarii noştri de morte dic: „Megholt Salvini a fost o creaţiune genială, unitară şi-au dat cea mai mare silinţă interpre­
intenţiunile lor în actualele împrejurări sunt Mâtyâs kirâly, nincsen igazsâg! u şi conseoentă dela înoeput pănă la sfârşit, tarea diferitelor role în operettă.
necunoscute nu numai de Europa, ceea ce Pierdute sunt tote speranţele şi nălu­ oă, cu un ouvânt, artistul italian a înţeles După obiceiul veobiu al d-şorei Vau­
u’ar fi trâbă mare, dâr nioi de noi, Româ­ cirile, care şi-le făceau unii Români, Sârbi, perfect fiinţa sufletâsoă a Evreului cămătar tier, a urmat erî Duminecă o petreoere
nii, oeea ce e forte mult. Pressa română Croaţi, în urma înfiatelor promisiuni ale şi a interpretat’o perfeot. cu dans forte animată împreunată cu un
consacră adl cea mai mare parte a oolo- Maghiarilor. Ou deosebire scena ultimă, care se souppe, la care deasemenea a luat parte
nelor sale evenimentelor din Orient, unii „Pierdută a fost şi aprope înmormân­ petrece înaintea dogelui, oând Shillok mai un număr mare de dame, d-şore şi domni.
confraţi au tocmit chiar corespondenţi spe­ tată pănă şi onârea nostră, şi alor noştri, întâia tremură de buourie pentru răsbuna- Pap.
ciali, der n’arn văcjut înoă în nici un cjiar căreia calumniele adversarilor seculari îi rea, oe este gata să o ia faţă ou toţi Creş ­
românesc un ecou, ori cât de neînsemnat, săpase o profundă gropă, şi cu neruşinarea, tinii în persona nenorocitului Antonio, şi ULTIME SOIRI.
dela fraţii noştri dela Pind. cu care o spunea, scriea şi propaga, ajun­ apoi diutr’odată, prin intervenirea Porciei, Atena, 21 Febr. Comandantul
seră să convingă şi facă chiar şi pe cu­
Şi cu tote astea de (JecI de ani Statul sohimbată în „dottissimo judice“ din Pa- corăbiilor englese s’a dus la colo­
noscuţii şi consângenii noştri, să se fereseă
român cheltuesce milione ca să întărâsoâ dova, urlă de durere, căci îşi vede planul nelul Vassos şi i-a comunicat deci-
de noi, ca de niscarl leproşi, ca de niscarl
şi să desvâlte la Românii din Macedonia său nimicit şi averea, oare era viâţa sa, siunea flotelor unite, de-a ataca tru­
bandiţi, de cari, decă nu vrei se te arăţi
simţul naţional, întreţine mulţime de şeole, săfletul său, perdută, — soena aoâsta a fost pele grecesc! îndată ce ar cuteza
complice, nu numai că trebue să fugi, ci tre-
are un consulat la Salonic şi înfiinţase al­ de o putere eştraordinară, o scenă, care se înainteze mai departe.
bue să-i şi prind! şi predai pe mâna justiţiei.
tul la Bitolia, îngraşe de atâta amar de este realitatea însăşi şi care ţi.se întipăresce Englesii au secuestrat un vapor
„Der precum aurul cu cât îl arunci
timp pe apostolul Mărgărit, ba mai filele în suflat pentru întrâgă viâţa. de comerciu grecesc, care ducea
şi ardi mai de multe ori în foc, cu atât
trecute Esoelenţa Sa d-1 C. Stoicescu striga Ensamblul piesei de Vineri sâra încă a victualii pentru resculaţii din Creta.
mai curat şi mai strălucitor apare, aşa
în Parlamentul român: „Trăiasoă M. Sa fost destul de bun. JD-na Salvini ne-a dat o Regele a ţinut cătră mulţimea,
onorea, onestitatea, humanitatea, sinceri­
Sultanul!“ pentru-oă, elicea el, a hărăzit Poreia drăgălaşă, istâţă şi în scena proce­ care i-a făcut ovaţiune imposantâ,
tatea, modestia, virtuţile şi gloria nostră
Românilor dm Turcia un metropolit au­ sului reeolută. D-na C. Dal-Cortivo oa o vorbire, în care cj* > oă el îm-
se
a eşit mai pre sus şi a dat de minciună
tentic. Jessica, d-1 F. Saglio ca Lanoelotto, d-1 plinesce dorinţa întregului popor
tote columniile lor şi va străluci pe cât
Va să cjică, în momentul unei crise L. Dal-Cortivo ca Bassanio, precum şi ce­ grecesc.
timp va trăi nemul românesc, pentru ale cărui
grave, ce ar isbuoni în Macedonia, nici o lelalte persâne, au fost la locul lor.
drepturi am încins şi purtat în tinereţe Canea, 21 Eebr. Mohamedanii
legătură intimă nu s’ar stabili între popo­ La păşirea pe soenă a părechei Sal­
sabia, am înplântat şi ţinut de corne plu­ din Rethymno, iritaţi prin măcelul
rul român de acolo şi patria-mumâ, oare a vini s’a presentat d-nei Salvini un buchet
gul, am încercat a învârti negoţul şi co­ coreligionarilor lor, au eşit din for-
considerat şi consideră pe acei Români ca şi d-lui Salvini o cunună de lauri, ou tri­
merţul, şi acum la bătrâneţe, când nu mai tăreţă şi au atacat pe cei răsculaţi.
pe nisce fii ai ei? Na dela Buourescî ar color italian, din partea coloniei italienesc!
am putere a continua acelea, scriu, scriu, Lupta durâză şi acum. Colonelul
aştepta ei cuvântul de ordine, ci ar fi lă­ din Braşov.
şi voiii scrie pănă voiii mai pute ţine Vassos a proclamat ocuparea Cre­
saţi fără busolă, în voia vântului, ca să ur­
pena a mână, voiii scrie, ca după-ce tote Public a fost mai număro9 oa la re- tei din partea Greciei.
meze pe Greci seu pe Bulgari, seu ca să
sunt pierdute, se reînvie se se înalţe şi stră- presentaţia de Joi sâra, dâr totuşi nici pe
se rupă în două şi unii să urmeze pe cei
lucescă numele, onorea şi gloria nemului departe aşa, cum ar fi trebuit să fiă la un
d’întâifi, ceilalţi pe cei din urmă, seu oa
românesc. Sărbători fericite! şi la mulţi ani artist, ca G. Salvini.
sâ mârgă şi în contra unora şi în contra Cam se ne scriem scrisorile. „...Dâoă
cu bine copii!
celorlalţi? nu cauţi să ejungi la desăvîrşire, nu vei
„Braşov, în ajunul Crăciunului româ­ ajunge niciodată la ea, pe când dâoă te
Şi noi, cari în naivitatea nostră cre­ nesc 1896. Scirl dela Cluşiu. silesc! mereu, tâte le faol mai uşor. Nu
deam, că legăturile, ce stabiliserăm cu Ro­ ÂuctoruP. Cluşiu, 20 Febr. n. 1897. face nimic fără băgare de sâmă. Vrei să-ţi
mânii dela Pind, că sacrificiile ce ne im­ dregi o rochie, ori vrei să lucrezi ceva
Promovări. D-1 Emil Pop fiiul D-lui
puneam de atâta vreme ca să desvoltăm Teatru italian în Braşov. notar cercual din Ceanul-mare, a fost pro­ artistic, caută să le faci cât poţi mai bine.
%
simţul naţional la ei, ne vor procura cel Oând scrii o sorisâre, fi cu mare grije ca
Ca o taină bogată, în oare la fiăoare movat în 20 n. c. la gradul de dootor în să fiă în tâte amănuntele ei cât de desă-
puţin avantagiul de a dobâudi un asoen-
pas dai de ootnorî nepreţuite şi neaştetate, medicină, D-1 Victor Graur de-asemenea vîrşitâ eşti în stare să o sorii. Mergi drept
dent asupra lor şi de a fi ascultaţi, când, la ţîntă şi caută de o arată prin cuvintele
astfel este Gustavo Salvini. In fiăcare sără, la gradul de doctor în medioiuă, âr D-1
în momente de grea oumpănă, le vom da cele mai Uş6re de înţeles şi mai alese. In
la fiăoare representaţiune ne aduce surprin­ Augustin Strache doctor în drept.
sfatul nostru! scrisorile familiare îţi e îngăduit să fi ve­
deri nouă. întocmai ca un deu, oare apare — Studenţii universitari din Cluşiu a sel ifi să glumesol, dâr nu atinge pe ni­
Iu fine organul oposiţional face res­ esped6t d-lui Dr. George Popovid, noului meni. înainte de a aşterne o cugetare pe
ponsabilă peulru starea actuală de lucruri între muritori sub diferite figuri, arătân
la Românii Macedoneni politica guvernu­ du-sl în fiăcare din aoestea puterea sa, ori­ candidat de deputat al Românilor Suce­ bărtie, ceroetâz’o. Oântăresoe chiar cuvin­
tele, pentru ca bmbsgiul să-ţi fiă totdâuna
e
e
s
11
lui Sturdza, „oare , 4'® > „s’a P us cu tot ginea sa 4 ® °&, astfel este artistul italian. veni o telegramă de felicitare în termini
adinsol să năbuşâscă orl-ee avânt naţional, L’am vă4”t în rolul pasionat, dâr plin de fârte însufleţiţi. elegant. Adu-ţl aminte, scumpa mea, oă
în Macedonia ca şi pretutindeni, unde el reflexiune, al lui Hamlet; l’am vă4ut în — D-1 Dr. Teodor Sbârcea a fost nu­ sorisârea ta e ioâna sufletului tău. Gei cari
u
se manifestase şi înoepuse a da rode . au în cap numai nebunii şi obrăznicii fac
Romeo ca îndrăgostit pătimaş, în Petruccio mit asistent la institutul de anatomia des­ forte rău că şi-le arată, ca să-i despreţuiâscă
oa bărbat isteţ, oare soia să domolâsoă pe criptivă şi topografică a universităţii me­ lumea şi să rî4ă prietenii de ei. Când sorii
soţia sa arţăgosă, în fiăcare din aceste ro­ dicale. o scrisâre fără îngrijire, fără să pui punc­
0 carte a D-lui Axentie Severu. tuaţie, strîmb, ou pete pe ea, dovedesol,
14
luri e la înălţimea sa; în fiăcare storoând ad- — Serata „literar-dansantă a univer­ oă nu soii oe e cuviinţa şi oă despreţuiescl
Am anunţat în numărul precedent miraţiuuea şi aplausele entusiaste ale pu­ sitarilor români din loc, oe se va arangia persâna căreia îi scrii. Şi nu-ţl îndreptezî
apariţiunea nouei cărţi a veteranului lup­ blicului. în 4 Martie st. n., promite a fi forte inte­ greşâla dâoă ceri iertare, ori spui, oă pe­
tător dela 1848, D-1 Axentie Severu. In Vineri sera am avut prilej a’l vodâ într’o resantă. Probele decurg acum cu multă di- niţa nu era bună, ori oă n’ai avut vreme,
legătură cu acesta reproducem adl şi prefaţa, figură cu totului tot străină de cele de liginţă. O să vină forte mulţi âspeţl din căci n’aveai decât să schimbi peniţa ; cât
despre vreme nu ai afacere mai însemnată
«cu care d-1 autor îşi însoţesce scrierea sa. pănă acum; într’o figură însă, în oare s’a provinciă; după serată „dans pănă ’n
ia oare să-ţî întrebuinţezi mai bine timpul?
Ea este următorea: presentat tot aşa de esoelent, dâoă nu şi 4orI !“ — (Admiralul Colhngwood oătră fiioa sa).
„Cetitoriule hune! Dâcă Francisc I. al mai esoelent, ca în tote celelalte : în figura — Pianinul cel nou ce l’a procurat
Franciei după bătaia, ce a pierdut’o în 1625 avarului Evreu Shyllolc din clasica piesă tinerimea univ. pentru oor, în 4hele aceste Proprietar: ®r. A«arel Murcşiami.
la Pavia, va fi avut cuvânt să scrie mamei a nemuritorului Sbakespeare: „Neguţătorul va sosi.
14
sale Luisa de Savoia: „Des toutes ebos ne din Veneţia . Redactor respoiisaoil: GregoriUa Maior.