Page 33 - 1897-02
P. 33
Mcilnet, AdsâiiisîraţiMea, ,Sazeîa“ iese in UH-care di.
;
ţi TSpwnît AJionameme pentrn Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa ffi-i.ro Nr. Si}, Pe un an 12 fl., pe şese iunl
Seriacci n«£rimei/,4e js« as 6 fi., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Dumlnoofi 2 11. pe an.
tDfiU-'.SSO.. MWiWOEiplifl Ht5 #»
rstriBaat. Pentru România si străinătate;
1HSF.RATE ua primesc, la Ailitil-
Hl»trftţ‘an8 în Braaov >fi 1« ui- Pe un an 40 franot, po
raivWi-el« Blroitr! t!e anaaolupl: lunî 20 fr., pe trei lnni 10 fr.
în Yieim: if. Oukaf, Hoinrich N-rii de Dumineoi 8 franol.
Sehalek, Rudei/ jfoss», Â. Qirpeliks Se prennmeră la t6to ofloiele
Sfaohfoiger: Opptlih, J. poştale din întru şi din aiară
Danmbcr, in Bndapouta: -4. 7. şi'la dd. ooieotorl.
Soldbergerg, Scksietn Bematîn imanentul uentru Braşov
Bnourosoi: Âgcnct Havas. Sno- administraţiunoa, piaţa mare,
onroaJe de Houmiinie; în Ham tărgul Inului Nr. 30 etaşiu
bar*,: Karoiy* & Lubmann.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul iu«ar{lunl!sr: o oeviă lunî B fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
earmond pe 0 ooldnă 6 o?, ei Cu dusul în casă: Po un an
UOcr. timbra pentru o pabli- 3iT "O" L Xj 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai desa dup-i 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atăt abonamen
Koomino pe pagina a 8-a o tele căt şi inserţiunile sunt
eoriă 10 or. son 30 bani, a so plăti înainte.
Nr. 33.
SîtiiaţSynea se complică. Acâsta amânare se consideră cu ministrului de aşterne Hanotaux. Convoiul ounosoute valiului provinciei aceste do
drept cuvânt ca un semn, că lucru se îndrepta apoi la redacţiile (fiarelor filhe- rinţe ale sale“. — Ce vor fi făcând însă
Ori îneătrău privesce omul, nu rile în Orient s’au complicat şi că lene, unde de asemenea făoură ^demonstra- Românii din Macedonia faţă de mişcarea
dă, decât de complieSţinnî. Situa- de aceea este reclamată presenţa ţiunî. Poliţia a trebuit să intervină împo greoâscă?.,. Etă întrebarea, care trebue să
ţiunea guvernelor iaţă cu popora- monarchului în capitală. La acesta triva demonstranţilor. ne intereseze în prima liniă. Ar fi trist,
ţiunile statelor, în a căror frunte se mai adauge şi mişcarea febrilă In ceea ce privesoe starea armatei când aceşti fraţi ai noştri ar faoe oausă
ce
stau, devine pe cfi merge tot mai în cercurile diplomatice, desele con- turcesc! şi atitudinea cercurilor militare din comună cu Grecii. In asemenea oas uşor
dificilă. Pe lângă cestiunile interne ferenţe între omenii de stat însărci Coustautinopole, se scriu următârele: Foia s’ar pute întâmpla, ca să fiă perduţl pen
de guvernare, de organisaţiune na naţi cu conducerea afacerilor străine „Norddeutsohe Allgm. Ztg. descrie starea tru totdâunea pentru noi.
u
ţională, socială şi economică, este şi a afacerilor militare. cea tristă a flotei turcescî. După informaţiu- *
fără îndoelă grija pentru finanţele Mai mult înse cade în cumpănă nile acestei foi maşinele vapârelor turoescî Din Atena se telegrafâză ou data de
ţerilor şi pentru acoperirea cheltue- pentru apreţiarea stadiului critic, în sunt strioate, cazanele abia se mai pot în 22 Februarie: Erl diminâţă s’a autfit la
lilor celor esorbitante, ce le causeza care se vede, că a intrat cestiunea trebuinţa. E lipsă de tunuri, muniţiune, Canea (spre Haleppa) foc de pusol. După
acestora militarismul şi esigenţele orientală, atitudinea regelui Greciei, âmenl; cu un cuvânt t6te lipsesc.Pe uscat
amâcfi împuşcăturile au devenit tot mai
constelaţiunei create prin gruparea care în loc se mai mulcombscă do Turcia ar fi în stare să pună pe picior de dese. Atunci comandanţii oorăbielor străine
de alianţe a mareîor puteri, care în rul do acţiune al poporului seu, îl răsboiii vre-o 170,000 pănâ la 180,000 omeni. au hotârît să bombardeze pe insurgenţi. După
greuneză aşa de mult posiţia şi agită şi-l împintenbză şi mai mult Este de temut, că la o ciocnire la graniţa oe insurgenţii n’au înoetat ou focul do
problemele guvernelor statelor eu prin aceea, că se adreseză la el cu grecâscă să nu se nască o mişcare revolu puscî, oorăbiile de răsboiă ou totele au în
ropene. vorbiri încuragiatore, cjicend, că el ţionară în Macedonia, După o depeşă din ceput a trage cu tunuri asupra lor. Coră
O urmare firescă a lucrurilor nu este, decât esecutorul voinţei în Londra, comitetul seoret greceso dispune biile au dat 40 de împuşcături de tun asu
este, că orî-ce complicaţiune mai tregului popor grecesc. de oâte-va mîi de voluntari, cari sunt gata pra taberei grecesci. îndată oe a înoetat fo
mare dinafară face se se simţe în Greutatea, ce-o întâmpină trac- a face o invasiune în Maoedonia. cul, Greoii au arborat stăgul Greciei de-a-
doit şi întreit calamităţile dinăîntru. tările dintre puteri asupra modului piarului „Post“ din Berlin i-se împăr supra taberei lor.
Nu seim, ce-şî vor gândi băr de procedere pentru a delătură con tăşesoe în privinţa vederilor care domneso
baţii de stat, car! stau ac|i în frun flictele, — fiind-că nu tbte sunt de în cercurile militare turcescî în privinţa
tea monarchiei nbstre, când în faţa părere ca se se întreprindă o ac cestiunei cretane, următârele: „Se spune, Saşii, Românii şi maghiarisarea.
complicaţiunilor dinafară vor arunca ţiune energică contra Greciei; pe oă în ultimul consiliu de răsboiQ Osman
o privire asupra stărilor dinăîntru lângă acâsta, atitudinea schimbată paşa, eroul dela Plevns, l’a sfătuit pe Sul La desbaterea budgetului min'steriului
şi-şi vor trage seina despre ceea ce a Turciei, care pare a se reculege tanul se nu declare resboiu Greciei. El aduse de agricultură, deputatul Werner a orecjub
s’a făcut, ori s’a întrelăsat pentru ea însa-şî pentru o acţiune ener oa motiv, că tractându-se de un stat creş de cuviinţă a se esprima şi în cestiunea
consolidarea statului printr’un regim gică; în fine evenimentele din Creta, tin şi de o dinastie oare stă în legături de naţionalităţilor şi adeoă oam în modul ur«
de dreptate şi de libertate, ca se unde Grecii păşesc serios la ocupa rudeniă ou familiile domnitore cele mai în mător:
mulţă.raescă t6te poporele lui; dâr rea insulei, după cum d,ise regele semnate, puterile în cele din urmă tot ’i Datele numărării ultime poporale ne
vedem cu durere, că mai ales la George, chiar şi în contra voinţei vor faoe greutăţi Turoiei. De present se arată, că loouitorii din ţinuturile maghiare
noi, în partea de dinebee a monar puterilor: tbte acestea contribue nu pare, că omul de încredere al Sultanului este s’au înmulţit în mai mare măsura oa locui
chiei, se continuă sistemul nenorocit mai a agrava şi a complica situa- din nou Fued Paşa. Acesta, chemat fiind torii din ţinuturile naţionalităţilor, un semn
de asuprire şi de desnaţionalisare ţiunea. la consultările seorete din Yldiz-Kiosk, se acesta, oă maghiarismul e îu oreşcere. In
cu o înderetniciă, care numai pacea efioe că a susţinut energic răsboiul în con unele părţi însă ou poporaţiune amestecată
şi buna înţelegere între popbră nu o In astfel de împrejurări din nou tra Greoiei. Mai departe se efiioe, oă Euad ar perd totuşi Magharii terenul şi’ nu pot
pbte promova şi face cu neputinţă se impune întrebarea: cine stă la fi cerut pentru sine comanda supremă peste resista naţionalităţilor străine oa d. e. în
spatele Greciei, căci anevoiă se pbte
o guvernare drâptă, care se potă trupele din Maoedonia său peste oorpul Ardeal, unde stau faţă în faţă Maghiari,
delătură relele şi neajunsurile dină admite, ca Grecii, fără de nici un destinat a fi transportat la Creta. Mai multe Saşi şi Români.
întru. razim, se risce aşa de mult.
persone din jurul Sultanului susţin, că ou Loouitorii saşi, acest popor diligent
Pacea îndelungată şi constelaţia
totă bunăvoinţa aparentă a puterilor, răs» şi vrednio de-o sorte mai bună, nu pot
atât de norocbsă pentru ei a lăcut Afacerea cretană. boiul ou Greoia este inevitabil, ţine pept ou Românii. Ei sunt înounjuraţl
pe guvernanţii noştri se fiă aşa de Piarului „Berliner Tageblatt i se scrie pretutindenea de Români si Maghiari şi nu
u
încrec|uţî> ca se nu simţe necesitatea Pentru completarea celor împărtăşite din Constantiuopole: Un diplomat turcesc mărul lor dă tot îudărăpt. Decă vom oom-
de a întreprinde ceva serios pentru în prim-articolul nostru de erl aducem
s’a esprimat in modul următor: „Rusia lu para datele statistioe din fundul regiu vom
a îndrepta relele dinăîntru, pe care în privinţa cestiunei cretane următorele afla, că Românii s’au înmulţit ou 9% din
de-altmintrelea le ved şi le recunosc informaţiunî, pe oare le aflăm în foile străina cră la ruina nostră, trăgând folos din gre
şelile Sultanului, oare sufere cel puţin de întrăga poporaţiune. Acâsta este fârte re
şi ei în mare parte, deşi le atribue sosite moi pe urmă: o nervositate bolnăviciosă şi care se opune gretabil şi oratorul doresce, oa Saşii să fiă
cause, ce nu sunt în concordanţă cu „Agenţia Stefani anunţă din Canea tuturor proiectelor oe i se presentă. Merele mai solidari şi — în interesul Maghiarilor
w
starea reală a lucrurilor. ou data de 20 Februarie n.: In Candia şi
vizir şi miniştrii n’au niol o putere; Sulta — să resista mai bine asaltului român.
Cu tote acestea nu se pote con în împrejurime este linişte. In Sitia au de-
testa, că în faţa celor ce se petrec baroat trupe de marină la dorinţa comună nul le schimba tote propunerile. El nu’şl Oratorul constată cu date, oă Românii se
va da oonsimţămânfcul la reforme, chiar înmulţeso şi în alte comitate, ba chiar şi
acjî în imperiul otoman, a cuprins şi a Turcilor şi a Grecilor şi fanurne au de
pe stăpânitorii noştri o îngrijire se- barcat 70 ostaşi francesl, 60 italieni şi 10 decă ar vedâ cum i se ia împărăţia, bucată în oraşe.
de buoată“. Ar fi prea sanguinio a aştepta o îm
ribsă. englesî. Comandantul franoes, cel mai veohiQ
* iu rang, a denumit o comisiune de 20 no * bunătăţire numai dela capabilitatea de es-
pansiune a rassei maghiare. Insă datele
In adever, după cum stau ac[î tabili sub presidiul unui oomandant militar In ceea-oe privesce relaţiunile din Ma
acestea dovesc, oă nicl-odată n’a esistat o
lucrurile, nu se pbte sci, ce va mai pentru supraveghiarea loouitorilor. Pacifi cedonia, ofioiosa „Pol. Corresp.“ faoe urmă
a
aduce c]m de mâne. Era mare bu- carea progresâză în Sitia. torele împărtăşiri: „In sinul populaţiunei minciună mai mare oa aceea, oă Ungaria
maghiarisâză ou forţa. Au fost timpuri
curiă în tabera oficioşilor dela Yiena In oeea-oe privesce atitudinea guver grecescl din Maoedonia domnesce o mare
când se putea aiol maghiansa ou uşurinţă
şi Budapesta, când a sosit soirea, că nului şi curţii din Atena, cfiarul „Frankfur ferbere şi se susţine, oă deja s’au format
ceriul şi pământul. Dacă ou tote aoestea
marele puteri au procedat în comun ter Zfg“. împărtăşesoe următârele : Begele trei legiuni în vilaieturile Monastir şi Ia-
Daco-Româniii se plâng în contra Maghia
la ocuparea Caneei şi că astfel au luat Gheorge a telegrafat în Kopenhaga tatălui nina şi s’au provăcjut cu arme şi muni
rilor de o politioâ de sugrumare, trebue
posiţiă faţă cu expediţia navală a său, oă va urmări planul său până la estrem ţiune. Populaţiunea sârbâscă şi bulgară din
şi cel mai bun simţ în om să se revolte.
Greciei la Creta. Dâr bucuria acâsta şi nu va lăsa să fiă reţinut prin ameninţă aoâstă provinoiă până acum e liniştită şi
n’a durat mult, căci curend s’a do rile puterilor dela încorporarea Cretei. Vii faţă cu agitaţiunea grecâsoă are o ţinută Aci oratorul faoe „partidei poporale“
vedit, că mult lăudatul concert eu torului său ginere, marelui principe Mihai- antipatioă pronunţată. In ceea oe privesce imputări, că coeheteză ou naţionalităţile.
ropean nu este nici pe departe aşa loviol, regele greceso i-a telegrafat: „Am ţinuta acestei populaţiuul pe viitor, totul Rassa maghiară trebue întărită în
de unit si solidar, ca se putem privi firma convingere, oă cestiunea oretană se depinde dela împrejurarea, dâcă autorităţile unele comitate şi apărată în potriva na
cu linişte la viitbrea deslegare a nouei va regula fără vărsare de sânge“. turcescî vor avă puterea şi voinţa de a ţionalităţilor. E vorba aci numai de apărare
încurcături în Orient. In Paris s’au făcut demonstraţiuni din garanta siguranţa populaţiunei creştine său şi nu de agresiune. Constituţiunea nostră
Cumcă situaţia dinafară s’a com partea tinenmei universitare in favorul Gre nu. Prima oondiţiune este, ca guvernul asigurâză tuturor naţionalităţilor o desvol-
plicat în (filei din urmă, resultă şi cilor. Un număr mare de studenţi şi alţi turcesc să renunţe dela organisarea başi- tare liberă, dâră trebue să ne orepe obrazul
0
din faptul, că Maiestatea Sa monar- tineri (cu totul la 1500) au treout pe bule bozucilor şi se ia tote măsurile de lipsă, de ruşine, oă chiar în acestă ţâră, pe care
chul nostru şi-a amânat călătoria la vardul Saint-Miehel cu strigăte de simpatie ca să reţină pe ArnăuţI dela escese. Po au oucsrit’o strămoşii noştri (Werner şi
Cap-Martin, care era deja hotărîtă. la adresa Greciei şi ou batjocuri la adresa pulaţia creştină, afară de Greoi, a făcut strămoşi maghiari! Oe ironie!) se fiă dat
