Page 34 - 1897-02

P agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 63.—1897.

elementul maghiar pradă naţionalităţilor Budapestei a lucrat un regulament, care în favorul Reuniunii, despre cari cu bu- (eu deosebire politician! gravi 0 u dornici
străine. tinde a face aprâpe imposibil pe teritoriul ouriă vă pot relata, că au fost pretutindeni liul în R.-Vâloea) erau de părere ca linia
Şi sooietatea trebue să premârgă ou Budapestei orl-oe joo teatral, ce nu este ou drag întîmpinate şi oarî deşi numai în ferată să mârgă tot pe lângă Oît pănă în
ourând distribuite, încep a reveni ou resul-
esemplu bun în apărare. Chiar legea dă UDgureso. In special faţă de representaţiile R.-Vâioii şi de aci la Piatra, unde s’ar uni
tate îmbueurătâre.
drept de colonisare atât comunelor cât şi germane se iau măsuri fârte aspre. Tâte ou linia principală Veroerova-Bnouresol.
Acâstă generositate a pnblioului ro­
privaţilor. Servicii bune pot face institutele representaţiile trebue să fiă cel puţin pe ju­
mânesc din oele mai extreme Dărtî ale Alţii umblau să împace amândouă părprile
de bani, precum fao bănoiie române in Ar­ mătate ungurescî; pentru durată pot fi an- ţării este a se atribui împregiurării accen­ şi propuneau linia Rîul Vadului-Rîmnicu-
deal, cari promovâză forte intensiv ten­ gagiate numai trupe constătătâre din cetă­ tuate în apelul alăturat ooleotor, oă reu­ Vâloea, ârâ de aoi o liniă la Curtea de
dinţele române. Pot face aoâsta, au drept ţeni ungari. Trupe străine (nemaghiare) nu niunea Dâstră este unica la noi în ţâră,
Argeş.
la aşa oeva, dâră să faoă şi Maghiarul tot pot represeuta o piesă mai mult, decât de c-are are de ţintă înflorirea şi sprijinirea in­ Starea aoâsta nedecisă a fâont pe se­
aşa pentru că nioî în el nu-i simţul na­ 2-orI în decursul unui an şi şi atunci nu­ dustriei de casă a ţerancei române. natorul Al. Vericean să adreseze ministrului
ţional mai slab ca în Român. mai pentru soopurl de binefacere eto. Acest Pentru Propagarea scopului Reuniunii de lucrări publice o interpelaţiuue. Ou oca­
In fine oratorul să mângâie cu spe­ regulament este înaintat ministrului de in­ ultima adunare generală a votat o sumă
de 200 de corâne, cu menire de-a se dis­ siunea aoâsta d-şa a arătat pe basa rapâr-
ranţa, că va veni un timp când naţionali­ terne pentru aprobare. El se va pune în tribui în 5 cercuri ale comitatului acelor telor teohnice, oă traseul cel mai avanta-
tăţile vor reounosoe, că naţiunea generosâ pracsă ou 1 Aprilie c. — Acesta este un femei române, oare vor fi judecate vred­
gios atât din punct de vedere strategic cât
maghiară n’a atacat nioî-odată limba şi re- esemplu de şovinism, oare nu-şl află păre- nice de premii pentru ţesăturile şi ousă- şi al oiroulaţiunii internaţionale este Rîul
ligiunea lor şi oă puterea maghiară e tot­ ohiă în capitalele europene. turile lor. Vadului - Călimănesoî - Curtea -de - Argeş-Pi-
odată şi puterea lor şi oă sub ruinele aces­ Ou viuă bucurie vă pot relata, că tescl, fiind cu 124 km. mai sourtă deoât
Canuniă. Din Târgu-Jiu ni-se anunţă dâmnele delegate înoredintate de adunarea
tei ţări va fi şi grâpa lor.
cununia d-rei Maria Bobancu ou d-1 Ale- generală ou împărţirea premielor au resol- oelelalte proiecte. Afară de aoâsta linia
* vit în modul oel mai lăudabil aoâstă ono­ esistentă Râmnic-Piatra este oale îngustă
sanăru Pojogeanu-Sache, ce se va celebra
Interesante sunt reflecsiunile ce le Dumineoă îu 9 Februarie v. o. — Since­ rifică însărcinare. şi ar trebui transformată în oale ferată nor­
face la acestea organul săseso din Braşov rele nâstre felicitări! La Hnnedâra, Gugir şi Brad au mală. Mai face guvernului imputare, oă
„Kr. Ztg. : "Werner doresoe, — 4i° 6 nu ' întogmit exposiţii din tot oe Româncă meş­ prin începerea const.ruoţiunei liniei ferate
44
teră ţese şi câse pentru trebuinţa familiei
mita f6iă — tocmai în interesul poporului Aventură într’un tunel. Din Lugoş se şi podâba casei sale. dela R.-Vâlcii la Oâlimănescl a prejudeoat
maghiar ca Saşii să fiă solidari şi să nu oomunică soirea despre o aventură fârte Ou asistenţa inteligenţei apoi s’a tâtă oastiunea junoţiunii.
0
cedeze năvălirii Românilor. Să oedăm însă interesantă, petrecută 4<1 1® acestea cu un fâont în mod sărbătoresc premiarea celor La tâte acestea d-1 ministru al luoră-
asaltului maghiar e datoriă patriotică ! De- tînăr român din Teregova. Anume tînârul, mai vrednice, cari mândre şi emoţionate rilor publice Em. Porumbar răspunde ur-
altmintrelea ce însemnâză asalt român? cu numele Mitru Popa, pleca la nuntă în pănă la lacrimi au primit semnul de re- mătârele:
oomuna vecină Zigrad, pentru a lua parte ounosoinţă şi încuragiare a iubitei lor Reu­
Nu cumva aoeea, că se înmulţesc Românii ? Guvernul se găsesoe în faţă a două
Asta este pentru multe comune săsesc! la cununia fiicei lui Todor Muntean, care niuni. Succesul moral al acestor exposiţii legi cari îl lâgă: legea dela 1891, prin
fârte regretabil, însă nici un om ou minte odiniâră i-a fost drăguţă. Trebuia să trâcă parţiale a îdnemnat comitetul să ia în pro­ care s’a votat juncţiunea între liniile ro­
nu pâte să ia luorul acesta Românilor în peste un deal, făcând o cale de 2 âre gramul său de muncă pe anul aoesta o ex- mânesc! şi liniile austro-ungare prin puno-
nume de rău. „Asaltul român nu-i aşa de pănă la comuna vecină, dâr fiind-că prin posiţiă în stil mai mare aici în oentru. tul Rîul-Vadaiui, şi legea din anul trecut,
41
periculos Saşilor, precum e puroederea Ma­ acel deal trece un tunel al căii ferate, el Acâsta s’ar face în vara acâsta cu prin oare s’a pus la disposiţiunea guver­
ghiarilor, care într’adevăr să pâte numi se hotărî să mârgă prin tunel, fiind pe ocasiunea adunării generala festive iubilare nului un credit de 4 miliâne pentru 63ecu-
asalt. Pănă astăzi nu s’a românisat nici aici oalea mult mai scurtă. După ce îşi a Reuniunii. tarea lucrărilor liniei ferate dintre Râmnicu-
Programul sbatorit în aoâstă privinţă
un Sas, pe când caşurile despre maghiarisare puse ureohia pe şină pentru a asculta, dâcă şi alte agende vor forma obiectul de dis­ Vâloei şi Călimănesoî, oare liniă se află
devin tot mai dese, pentru-că Maghiarii nu oum-va se apropiă vre-un tren, el pleca cuţie al acestei adunări generale. astă4l în stare de construcţiune.
sprijineso şi premiâză, ba chiar pretind re- liniştit prin tunel înainte. De-odată însă se ţ)icându-vă mai odată: Bine aţi ve­ Prin acâstă ultimă lege cestiunea de
negatismul, pre când Românii n’au încer­ au4i sosirea unui tren. Tînârul se spăriâ nit, ^.-declar adunarea generală de des­ a se sci pe unde are să se construâscă
cat nioî-odată înmulţirea lor pe cale arti­ grozav şi începu să fugă oât putu mai chisă. linia nâstră de juncţiune cu liniile austro-
tare. In urmă începură să se vadă cei doi
ficială. întregire a cuvântului presidial ungare, prin Curtea de Argeş sâu prin
ochi ai looomotivei, care acum era cât aflu de lipsă a aooentua, că conform ra­ Râmnicu-Vâlcei ? nu e prejudecată oâtuşl
p’aci să-l ajungă. Tînărul în desperarea sa portului despre starea cassei, averea Reu­ de puţin.
fugea şi mai cu putere. Când locomotiva niunii dela ultima adunare generală s’a spo­ După studiile făcute, âmenii noştri
— 11 (23) Februarie. eşi din tunel, el încă eşise, scăpând din rit ou peste 800 fl.! teeknicî au dobândit convingerea, oă tra­
Nou tarif fie apă. Mâne, MercurI, în perioul, dâr că4u leşinat la pământ, rămâ­ Adunarea generală, pa lângă resolvi- seul, care ar lega direct Curtea de Argeş
nând astfel vre-o două âre. In urmă se
12/24 Faur va ţinea representanţa oomu- rea căuşelor interne ale Reuniunii, a decis ou Râmnicu Vâlcei, fără să trâcă prin Că-
doşteptâ şi-şî continuă calea. Când ajunse
nală şedinţă, în oare se va desbate noul ca din incidentul esistenţei de 4®ce ani a limănescî, trebue înlăturat cu desăvârşire.
la nuntă, toţi nuntaşii priviau uimiţi asu­
statut despre folosirea apeductului şi des­ Reuniunii, să ţină o adunare generală fes­ Rămâne, prin urmare, disouţiunea între ce­
pre taesele, ce sunt de plătit conform ce­ pra lui şi nu-1 mai cunosceau, âr fetele tivă şi tot-odată să arangeze o expositiă de lelalte două traseurl: Călimănescl-Curtea-
ţipau spăriate. Părul bietului tînăr se înăl-
lor 3 proiecte de tarif. Atragem atenţiu­ articolî de industria de casă, la care să fiă de-Argeş sâu Câlimânesci-Râmnicu- Vâlcei.
bise tocmai ca al unui moşneag de 70 de
nea membrilor comunali ca să participe la representat întreg comitatul Hunedorii. Pen­ Fiă însă, că s’ar adopta una sâu alta
şedinţă în număr cât se pâte de mare. ani. Când se uită în oglindă, se spăriâ în- tru aooperirea speselor adunarea generală din aceste două soloţiunl, este o porţiune
8U-şI de sine atât de mult, încât din nou a votat comitetului o auticipaţiune de 200 de liniă comună ambelor traseurl şi care
Un ap8l pentru maghiarisarea numelor că4u la pământ leşinat şi zace de-atunol florini. va trebui făcută în orl-ce oas: porţiunea
învăţătorilor. Doi învăţători renegaţi, anume greu bolnav. Piua adunării generale şi disposiţiile dela Rîul- Vadului la Călimănescî. Acâstă
Bolcor Lajos (făcut din Ludwig Brusch) şi necesare pentru reuşita exposiţiei s’au oon- bucată de liniă faoe parte atât din linia
Sâfalvi Gydrgy (făcut din Georg Schrodt) cre4ut comitetului, oare va designa în tâte de juncţiune prin Curtea de-Argeş, cât şi
Adunarea Reuniunei Femeilor Române
au adresat, in numele presidiului reuniunei centrele comitatului două, ori mai multe din cea prin Râmniou-Vâloei.
învăţătorilor maghiari din părţile Aradului, din comitatul Hunedorei. dâmne, oarî să adune articolii, oe au să Rămâne aoum cestiunea dâcă linia
44
un apel „patriotic cătră toţi învăţătorii Deva Febr. 1897. fiă expuşi. internaţională vâ merge dela Câlimănesc
din ţâră, cerând, ca să păşâscă în şirul „Reuniunea Femeilor Române din co­ După [cum suntem informaţi, inteli­ la Curtea-de-Argeş, spre a se uni cu linia
„adevăraţilor luptători ai politicei culturale- mitatul HunedâreU şi-a ţinut adunarea ge­ genţa română din loc şi giur, are de gând, Pitescî-BucurescI, sâu dâoă ea va treoe
44
naţionale şi „ca un semn al bunei lor in- nerală ordinară îu Deva la 14 Februarie din incidentul aoestei adunări generale fes­
prin Râmniou-Vâlcii. Aci, d-lor, ohiar aceia
tsnţiunî se-şî maghiariseze în massă numele, 1897, pe lângă participarea unui frumos tive, se arangeze oonoert şi bal, âr pentru
cari s’au pronunţat pentru racordarea li­
1
ce au un sunet străin' . — Să nu se uite, număr de dâmne şi domnişâre, ca membre publicul ţăran o petrecere poporală, un fel
niilor nâstre cu cele ungare prin Curtea-
că acest apel este dat din partea a doi ale Reuniunii, şi fiind representată şi inte­ de nedee. de-Argeş au 4is că, în caşul când juno-
renegaţi şi oă acţiunea s’a pornit din ini­ ligenţa română din Deva în număr con­ Corespondentul.
ţiunea s’ar faoe prin Curtea-de-Argeş, ra­
ţiativa reuniunei învăţătorilor maghiari din siderabil.
mura Câlimănesci-Râmnicul-Vâloei va tre­
părţile Aradului („Aradvidâki Tsnitoegye- Adunarea generală a fost deschisă de bui totuşi făcută, pentru oă ea este desti­
44
siilet .) Pe cât ne aducem aminte, la adu­ presidenta Reuniunii, D-na JElena Eosszu Joncţiunea liniei ferate Sibiiu-Turnu-
nările generale ale aoestei reuniuni ungu­ Longin n. Pop ou următoriul cuvânt de reşu cu România. nată a deservi interesele părţii de vest a
resc! au luat odată parte şi câţl-va învăţă­ desohid^re : După convenţiunea din 8(20) Noemvre ţării şi totdeodată a facilita esecutarea lu­
tori români, cari pâte au cousiderat acâstă crărilor liniei CălimănesoI-Cnrtea-de-Argeş.
•sf’ Onorabilă adunare generală. 1891 dintre Ungaria şi România sunt sta- Vedeţi dâr, d-lor senatori, că prin
societate ca o societate curat culturală,
Vă salut ou bucuria de bunăvenire! torite încă două junoţiunl: una la Turnu continuarea lucrărilor între Rîol-Vadului
măcaroă bine ar trebui să scie orl-oare
Dumne4en v’a adus, dragi nurori şi roşu-Rîul Vadului şi alta la pasul Ghimeş- şi Râmnioul-Vâloei, nu se prejudecă Ges­
Român, că astăcjî nu esistă sooietate un-
fraţi, oarî în butul iernii grele aţi grăbit Palauoa. Oe privesce liniile ungare, acestea tiunea liniei CălimănescI-Curtea-de-Argeş.
gurâscă, ori cum s’ar numi ea, care să nu
pentru oa cu sfatul şi nu fapta să con­ sunt aprâpe terminate şi se pot pune în
urmărâ«că scopuri politioe de maghiarisare. lucraţi la prosperarea Reuniunii, care — oirculaţiune la terminul prevă4ut în oon- Din studiile făcute relativ la acâstă
Sperăm, oă apelul de mai sus va avâ mă- mulţămită rarei abnegaţiunî a membrilor ei venţiune adecă la Noemvre 1897. juncţiune resultă, că şi o liniă şi cealaltă
oar atâta efect şi asupra acelora dintre în­ — împlinesoe în anul acesta primul dece­ presintă avantagii şi inconveniente, cari
niu al asistenţei sale. Nu tot aşa stă lucrul în partea Ro­ trebuesc bine oumpănite. Aşa, linia de ra­
văţătorii noştri, oarî pâte n’au îuţeles până
Şi când constat acâsta, cu legiti­ mâniei în ce privesce juncţiunea dela Rîul- cordare prin Curtea-de-Argeş este incon­
acum cursele, oe li-se pun, ca să se îngro-
mă mândriă putem reprivi asupra acestui Vadului. Aoâstă liniă este nu numai rela­
zâscă şi numai de idea, de-a figura prin­ testabil cea mai sourtă, şi din acest punct
trecut. tiv fârte lângă (60 km.), dâră şi greu de
tre membrii, ori de-a lua parte la adună­ de vedere este evident ca traseul acesta
înfiinţată între împregiurărl extrem de eseoutat trebuind să mâi'gă printre munţi
rile unor reuniuni de felul celor de mai sus. grele a putut ajunge la oosolidarea ei de este oel mai aVantagios pentru o liniă de
a4î numai şi numai din nobila stăruinţă şi pe lângă Olt până la Curtea de Argeş sâu mare comunioaţiune internaţională. Din
Numai ungurescul Se scie, oă teatrul zelul neobosit, ce femeile române ale aces­ pănă la Râmnicul Vâlcii. Afară de acâsta momentul ce ne-am hotârît să avem un
german din Budapesta din întâmplare a ars. tui oomitat au manifestat pentru ea şi atât guvernul conservator cât şi oel liberal port de mare la Constanţa, pentru care
Prin asta însă şoviniştii din Budapesta, oel scopul măreţ ce urmăresce. nu s’a putut decide pănă acum, că unde să soiţi că Statul face cele mai mari sacrificii,
puţin pe la oafe-ohantante, încă n’au scăpat Averea Reuniunii representă ajl un duoă linia ferată dela Rîul Vadului? trebue să avem în vedere de a-1 pane în
capital de 2700 fi. un resultat modest, dâr
de-a vedârepresentaţii teatrale germane, bape S’au făcut în decurs de 6 ani fel de legătură ou porturile din marea Baltioă şi
mulţămitor, dâoă ne dăm sâmă că suntem
lângă tâte vooiferările foilor unguresol, re- fel de studii. Unii erau de părere ca linia marea Nordului, şi linia cea mai scurtă pe
un popor sărac şi avisaţî întru tâte numai
presentaţiile germane au fost şi sunt fârte la puterile proprii. să mârgă tot pe lângă Olt, pe la gura uscat e linia care vine prin Transilvania
cercetate, mai cercetate, pâte, decât cele Acest capital se va spori în curând Lotrului, Oozia, OălimănescI, Valea Piscului, pe la Turnul-Roşu şi oare trece prin Curtea
unguresol. Aoum căpitanul de poliţiă al în mod însemnat prin colectate întreprinse Şuiei, Curtea de Argeş, PitescI, ârâ alţii de-Argeş-Pitescî-BucuresoI.