Page 35 - 1897-02

I
Nr. 33.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Este între densa şi linia prin R.- transcrieri le fao întocmai după cum se ţia sa în acăstă admirabilă tragediă a ge- Producţiunl şi petreceri.
Vâloii o diferenţă de 124 ohilometri în fă- află în original. , losiei.
vdrea oelei dÎDtâiQ. Jiltă dâr un avantagiu 1) Titlul: D-l Salvini ou simţirea şi pătrunderea Universitarii români din Cluşiu, învită
ia serata literar-dansantă, ce se va ţinâ Joi
oe
mare, şi a-şî putâ c|i hotărîtor, în favâ- „Psaltiri ce să zice, Cântarea, a feri­ sa de artist a şi înţeles pe deplin şi s’a în 4 Martie n. 1897 în sala hotelului „Cen­
rea junoţiunei prin Ourtea-de-Argeş dâcă citului Prrc (proroc) şi împărat Dvd (David). soiut transpune dela înoeput pănă la sfâr­ tral “. Inoeputul la 7 ore precis. Oontnbuiri
luăm în oonsideraţiune numai elementul Cu cântările lui Moisi şi cu summa şi şit în sumâţa şi violenta natură a Negrului.
marinimose ss primesc cu mulţămită şi se
distanţei. rănduiala, la toţi Psalomi. Isvodită cu mare Mândru şi plin de încredere păşesoe el
vor chita îu publicitate.
Să treoem aonm la linia Riul-Vadului socotinţă, den Isvod Jidovesc, pre limbă Ru- faţă ou Brab&Dtio, părintele oare ’şi oaută
Programa: 1) Corul tinerimii. 2) De-
Râmnion-Vâlcei. Acostă liniă este mai lungă, mânăscă cu Ajutorul lui Dumnezeu şi cu în­ în puterea nopţii pe fiioa perdută; ou a-
olomaţiune de G. Dubles iurist. 3) Piano
dâr este şi mai eftină şi mai uşor de con­ demnarea şi porunca denpreună cu toată chel­ oeeaşi încredere în sine, deşi pote ceva
struit. Terenul este mai solid, şi prin ur­ tuiala A măriei sale, Qeorge Eăkoczi, Cra­ cam agitat păşesce el şi înaintea dogelui şi solo de d-şora Ţinea Pop. 4) Disertaţie de
Vaier Moldovan iurist. 5) Vâoe solo de
mare nu va fi nevoe de atâtea luorări de iul Ardealului, iprociaia (şi celelalte). Ti- senatului veneţian, arătând prin ce mij-
d-şora Aneta Bobăţiel aoomp. la pian de
artă oa pe cealaltă linie. Afară de aoâsta, păritusau îutru A măriei sale Tipografie lâce a sciut atrage la sine pe frumâsa şi
V. Sorban iurist. 6) Canţioueta comică pre­
o parte din lungimea ei se compensâză dentâiu Noao, în Ardeal în cetatea, „Belgra­ simţitârea Desdemona.
dată de Constantin Ignea st. med. 7) Piano
prin iuţâla şi comoditatea oiroulaţiunei. dului 1651 Decern. 25. a Plin de fericire îl vedem petrecând în
4 mâni de d-şora Silvia Stetiu şi Vilbelm
Insă, pentru ca aoâstă linie să devie Aceste se află pe faţa întâiG a aces­ Cypru alăturea de încântătârea sa soţie,
Sorban iur. 8) Corul tinerimii. După serată
o linie junoţiune internaţională, va trebui tei cărţi. oând Iago, mişelul Iago, înoepe a-i turna
dans pănă ’n c|orI.
să se refacă întrâga linie delă Râmniou Pe faţa a doua se află emblema ţărei în suflet în modul oel mai perfid picătură *
Vâlcei la Piatra, transformându-se din cale ou corbul în tnijlooul ei. ou pioătură veninul gelosiei. Pasionatul Reuniunea română de lectură din Ee-
secundară în oale principală, şi să se oon- De-asupra emblemei stă soris: Negru mai întâiu zîmbesoe ou neînoredere şiţa-moniană va da în 6 Martie n. o. în lo«
trnâsoă între Piatra seu Caracal şi Bucu- „ Cinstitul şi luminatul semnu al Măriei la alusiunile prefăcutului intrigant, dâr în­ oalităţile d-lui Ioen Jian un bal. Intrarea:
resoi o liuie ferată directă, oare să nu mai sale Craiului Ardealului, şi a domnului păr­ dată se schimbă şi începe a se agita, cu­ de persână 60 or., de familiă 1 fl. 20 cr.
trâcă prin Pitesc!, cum ar fi de esemplu ţilor ţărăi Unguresci, şi a Şpanului Săcuilor, prins de bănuelî faţă de inocenta sa eoţiă. începutul la 8 ore sera. Venitul ourat e
linia deja studiată Craiova-Oaracal-Roşiori- JEscepe iprociaia' . Veninul gelosiei începe a luora şi o gro­ destinat fondului Reuniunei. Suprasolviri
1
Bucuresci. Aceste lucrări suplimentare, cari Sub emblemă este scris: zavă luptă sufletâscă se înoinge în inima se primeso cu mulţămită şi se vor chita
vor ridica oostul junoţiunei prin Râmniou- 1. Corint. Gla. 14, st. (stih) 19. nenorocitului soţ. Lupta acâsta mai întâiu publice. Biletele sunt de a se arata la
Vâloei, vor scurta însă distanţa de parcurs „In soborul Creştinilor, mai voesc a îl muncesee într’asouus, întocmai ca un ou- oassă.
şi vor pune în legătură linia de juncţiune, grăi cu înţeles, 5, cuvinte, învdţând pre alţii, tremur, ce sguduie câja pământului, dâr în
oare taie ţâra nâstră în direcţiune perpen­ de cât zece mii: de cuvinte în limbă striinâ' . curând patima nu mai pâte fi stăpânită şi Loc deschis*).
1
diculară pe Dunăre, cu marea linie de co- Pe faţa a trăia şi cele urmâtore se isbuonesce ou puterea unui vulcan, încât
munioaţiune internaţională, care vine prin află o precuvântare cătră principele. chiar provocatorul acestei furtuni falsul şi Bucurescî, Febr. 1897.
Bănat şi trece prin Vâroiorova, urmând o crudul Iago, se îngrozesoe. Pre cjiua de 2 (14) Febr. a fost anun­
ţată oununia mea cu d-ra Ana, fiioa d-lui
direcţiune paralelă cu cursul Dunării. Scenele acestea de gelosie din aotul
C o n v o c a r e . Dumitru D. Vlădărean din oomuna St.-Pe-
Aeestă liniă, după cum sciţi, deservesoe in­ al IlI-lea (al doilea a fost ou totul omis tru lângă Braşov.
teresele economice ale unei regiuni f6rte Reuniunea română de gimnastică şi la representaţia da alaltă-sâră) au fost de un Cuuunia s’a şi săvîrşit, însă după 24
producătâre a ţărei nostre şi din acest cântări din Braşov învită pe toţi membrii efect deosebit. Când Othello mistuit de de ore subscrisul m’am văcjut necesitat a
punot de vedere avem interes a o pune în săi la Adunarea generală, ce va avâ loc gelosie se repede în tocmai ca un leu în­ rupe legătura făcută şi a mă re’ntârce la
legătură cât mai directă ou celelalte linii Duminecă în 16/28 Faur o. la 10 6re a. dârjit asupra lui Iago şi-l tăvălesoe la pă­ Bucurescî singur, precum am fost. Pentru
ale nostre internaţionale. m. în sala de desemn a şcolelor române. mânt, carându-i dovecji împotriva soţiei ca să nu fiu judecat din partea lumei, ţin
să declar pe acâstă oale, oă la asta m’a
Fiind acesta a doua oonvocare, conform §.
Prin urmare, dâoă cu legătura prin sale, pare-oă vedeam înaintea nâsfcră pe silit în primul loc împrejurarea, că tatăl
7 din statute Adunarea generală se va ţină Thommaso Salvini, oare înfăţişa acesta miresei nu şi-a ţinut ou vântul dat în pri­
Râmnieu-Vâloei avem avantagiul de a uni
în tot caşul luând concluse ou aţâţi mem­ vinţa zestrei. Vă4ândn-mă ou intenţiune
în modul cel mai direct linia de joncţiune scenă cu aceeaşi patimă. De aioi înainte
bri, câţi vor fi de faţă. îuşelat şi tras pe sferă în modul oel
proiectată cu marea nostră linie de comu- Negrul se face tot mai pasionat; împins
Vă rugăm deci a veni în număr mai mai cutezat, nu mi-a rămas alta de făcut,
nicaţiune Veroiorova-Galaţi, prin jonoţiune de Iago el merge tot mai departe în or­ deoât să rup legătura înoheiată şi să mă
mare! birea sa, pănă când în mod fatal sugrumă
cu Ourtea-de-Argeş avem avantagiul de a retrag.
Braşov, 11 Faur v. 1897.
pune mâna pe linia cea mai scurtă, care îasu-şl cu mânile sale pe nevinovata sa Acestea pentru justificarea mea.
unesce portul nostru maritim ou porturile G. Chelariu, I. Murăroi, soţie şi apoi îşi pune singur oapăt vieţei George I. Velicaii.
oooidentului. preşedinte. secretar. sale sbuciumate.
Va să (jioă, în aceste scene aşteptăm
Acestea suut cousideraţiunile, pe cari
un crescendo continuu, oare ’şi ajunge ULTIME SOI EL
va trebui să le avem în vedere, când vom AiiMBit literar.
fi chemaţi să luăm o hotărîre în aoâstă pri­ apogeul său în soena din urmă, când pri­ Londra, 22 Febr. Lui „Daily
Invitare de abonament. Am ouore a vitorul rămâne sguduit pănă în adânoul su­
vinţă. News“ ’i-se raporteză din Canea:
aduce la cunoscinţa On. Publio interesat, fletului faţă de groznioa faptă produsă de
1
Incheiând ministrul declară, oă pe cât Erî după amecjî la drele 4 / , unei
2
mai ales a d-lor colegi profesori şi a fraţi­ gelosia lui Othello. Orescerea acesta con­
timp, prin nici un act al guvernului, nu corăbii italiene, unei corăbii rusesc!
lor învăţători, că am pus sub tipar „Istoria
s’a prejudeoat necesitatea da a se construi tinuă, pe oare o representa aşa de perfect şi corăbiei de resboiu germane li-s’a
Pedagogiei în portrete, schiţe şi bucăţi Thommaso Salvini ou forţele sale aprâpe
o linie ferată, oare să unâseă Rîul-Vadulni dat signalul, se’ începă focul asupra la­
14
alese din clasicii pedagogici. Cartea, în supra-omenesoi, pare-că n’a fost înfăţişată
cu Curtea-de-Argeş prin Oălimănesci, pe gărului insurgenţilor. S’au dat 70 des­
13—15 cola, va cuprinde tot ce s’a soris,
lângă aoeas, care se lucrâză actualmente ou aceeaşi perfeoţiune de Gustavo Salvini. cărcaturi de tunuri. Insurgenţii s’au
mai bun, pe terenul pedagogic, la tâte po- In actul al IV-lea şi al V-lea artistul
între Riul-Vadului şi Râmnicu-Vâlcei, ni- împrăştiat şi imediat au retras stin­
pârele culturale din vechime şi pănă acjî. pare-că era cuprins de un fel de obosâlă,
mio nu se pote opune la continuarea aces­ dardul. După efece minute împuşcă­
Fiă-oare articol indică scopul, principiile,
tei din urmă lucrări, care are de scop în­ vocea începuse a’l părăsi şi în genere a- turile au încetat şi atunci insurgen­
mijlâoele şi procedarea, şi încheiă cu o
deplinirea cât mai repede a angajamente­ .oeste acte pare-că nu au avut vioiciunea ţii din nou au arborat stindardul.
scurtă critică. Portretele în număr de 32 actului III, în care după a nostră părere,
lor contracte de ţâră prin o convenţiune Bruxelîa, 22 Februarie. Emisarii
(dela tâte popârele oâte unul 'sâu doi re- artistul a fost la oulmea sa în rolul Ne­
internaţională. comitetului revoluţionar grec din
presentanţl) sunt bine reuşite. Bucăţile alese grului din Veneţia. Ou tâte acestea publi­
lămuresc ou cuvintele autorilor, aprâpe tote cul a urmărit ou oel mai mare interes Macedonia au sosit aci pentru de a
0 carte românescâ vechia. chestiile pedagogice, ce ne preocupă adî. întregă representaţia dela început pănă la cumpăra arme. Aceştia se şefi pro­
Cartea va apără la 15 Aprilie st. v. sfîrşit şi după fiă-oare scenă şî-a arătat ad- nunţat, că deja tbte sunt pregătite,
D-l Damascliin Medrca din Ilteu ne trimite o şi se va trimite d-lor abonaţi francată. — ca la primăvară se potă erumpe re­
scrisore, din care estragem urm&tărele: miraţiunea S8 faţă de marele artist prin voluţia în Macedonia.
Preţul: 1 esemplar broşat cu porto cu tot 1 fl. aplause frenetice, şi prin repeţite strigări
In sânta biserioă de aici am dat de 80 er. (pentru România 3 lei 20 bani.) Abo­ Atena, 23 Febr. Bombardarea
de : Bravo ! şi Să trăâsoă!
o oarte fârte veche, care atât pentru ve­ namentele din Austro-Ungaria se pot tri­ Păcat numai, că oelelalte personage, lagărului insurgenţilor a produs aici
chimea ei, cât şi pentru limbagiul, dâr mai mite la administraţia „Gazetei Transilvaniei mare iritaţiă şi consternaţiă. S’a
afară doră de Desdemona, representată de
mult pentru scopul pentru care s’a tipărit, âr autorul se râgă să fiă vestit prin O hâr­ arangiat o manifestaţia în care s'a dat
d-na Salvini ou destulă gingăşie şi de Emi­
este de mare însemnătate pentru istoria tia poştală desohisă, ou declaraţia, oă ade- lia, înfăţişată de d-na Barac, oare în actul espresiune dorinţei de-a începe ostilităţile
naţiunei nostre. Cartea acâsta este „Psal- râză la abonament. contra Turciei.
din urmă, când vede mârtea stăpânei sale,
u
tirea tipărită la anul 1651 din porunca Bucurescî, 9 <21) Februarie 1897. Str. erumpe într’o apostrofare forte pătrumje-
prinoipelui Ardealului George Râkoozi. Seim Şerban Vodă 70. târe, n’au fost în representaţia de Dumi­
bine, că acest prinoipe fiind un mare pro­ D I V E R S E .
V. Gr. Borgovanu, necă sera nici pe departe la înălţimea ar­
tector al calvinismului, voia ou ori-ce preţ
Profesor şi Director la Şoâla tistului principal. D l Udina na-a dat un
Istoria florilor. încă la Romanii veobî
să oalvineze pe Români. Fiind-că pe acele Normală de institutori, Iago prea puţin flexibil, ârâ d-l DaVCortivo flârea cea mai plăcută era trandafirul; cu
timpuri în bisericele românesc! serviciul secţia practică.
în rolul lui Oassio abia a apărut pe scenă, oeasiunea cruciatelor trandafirul a fost dus
divin, se făcea în limba slavonă, pe oarea şi în Apus. Tulipanul a venit peste Tauria
după prelucrarea piesei ad usum Salvini.
Românii nu o înţelegeau, Gr. Râkoozi, spre în Constatinopol, de aoi îusă la 1559 a
Teatru îtaSian în Braşov. întocmirea scenică încă a lăsat forte mult
a puie calvinisa cât mai uşor şi mai pe ajuns la noi. Tot pe timpul aoesta a fost
de dorit. adus şi j&ceintul din Bagdad în Eurupa,
nesimţite pe Români, cari ţineau forte mult Dumineoă, a păşit G. Salvini în re-
Publioul român a luat parte la repre­ Negbiua pe la 1576 a foat adusă la Viena
la oredinţa lor strămoşescă, afla de bine presentaţia, prin care şi-a luat rămas bun
sentaţia de alaltă-seră în număr mai mare şi după 100 de ani a ajuns şi pe la noi.
a tipări pentru ei cărţi în limba româ- dela Braşov, ca Othello în tragedia de
decât la tâte represeutaţiunile anteriore. Rezeda este de origine din Egipt şi în Eu­
nesoă, în cari băga şi dogme calvinesci ou aceeaşi numire a lui Sbakespeare. O nouă ropa este cunoscută din anul 1752, âr
Oa omagiu faţă de marele artist, la păşirea
scopul, că Românii cetindu-le, să se îm- metamorfosă, o nouă oreaţiune, un nou ăerămiorele au înflorit prima dată în Eu­
sa pe scenă în actul prim ’i s’a presentat
prietinescă ou aceste dogme şi aşa să pri* succes, deşi după a nâstră părere, nu aşa ropa la anul 1791.
din partea tinerimei române o ounună de
mesoă şi credinţa ealvinâsoă. Etă scopul desăvârşit oa'în „Neguţătoiui din Veneţia“.
lauri împodobită ou tricolorul nostru na­ *) Pentru cuprinsul celor publicate sub ru­
aoestei cărţi. D-l Salvini ne-a presentat un Othello mân­
ţional. — Astfel s’a terminat ciclul Sal­ brica acesta Redacţiunea nu ia răspunderea.
Pentru ca onor. public să potă ou- dru, pasionat, răzbunător, după-cum şi vini, un ciclu de representaţiuni teatrale,
nosce cât mai bine însemnătatea asestei trebue să fiă Negrul vitâz şi pătimaş în cum rar am mai avut oeasiunea a vede îu Proprietar: îîr. Aaaa*el Miu'cşiaiiu.
cărţi, fac aici unele transorierl din aoâstă iubirea sa faţă de Desdemoaa, iubire, care liniştitul no3tru oraş.
oarte. Limbagiul şi interpunoţiumie acestor apoi îi face să fiă aşa de crud faţă de so­ Redactor responsabil: Gregorlu Maior.