Page 37 - 1897-02
P. 37
sa, AlTOtnţfe'e?, „&azeta“ iese în flS-care di,
ţi îipoirsila Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Sraţov, piaţa marş 2fs. 55. Pe un an 12 fl., pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori sa&aacata Zixi ni
primam:, —Masasorifta aia «* N-rii de Dumlnooâ 2 fl. pe an.
retxucaef, Pentrn România si străinătate;
IfiSERAYE £g primesc la Ariml- Pe nn an 40 frânei, pe ?6ae
nlstratltnoîn Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
măfcârele Birouri da tn:;afi!url: N-rii de Duminecă 8 franot.
In Viona: Xrlktkes, Seinrich
Schalik, Rudolf Mouc, A. Oppeliks 8e pronumeră la t6to oficioie
Nachfolger; Anton Oppeiik, J. poştale din întru şi din alură
Danncbcr, In Budapesta: -1. P. şi la dd. colectori.
Ooidbargerg, Seestein Seniat; în IMamaitnl penirn Brasor
Bucnroeoi: Agence Havas, Suo- administratiunea, piaţa mare,
oursale da Soumanio; în Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^ Karoiyi & Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul liioorţlimllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
Sarmond pe a oclonă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi ■A. ITT TJ Xu ls:. 12 fi., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ei învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Roolame po pomina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
soxiă 10 or. eou 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 34. Braşov, Joi 13 (25) Februarie 1897.
vre*o 4 jugăre de pământ de „A vedea în cuvântul „Asfra" un pe să nimerâsoâ cjiariatioa, a nemerit însă-şl
ece
classa primă. ricol, şi a da alarm pentru înveninarea spi ponderositatea oausei.
ritului genuin al poporului uosru, — mai
Cetitorilor noştri le sunt cunos Aici găsim esplicarea pecătâsei ales astăzi, când din titlul vechili al As- Intenţiunilor comitetului privitâre la
cute greutăţile enorme, de care s’a slăbiciuni, ce arată ac}î preotul dela scB ţiu neLtran sil vane pote nici nu ne va informarea Ziaristicei noi nu le-am putut
lovit politica de maghiarisare prin Şermaş faţă cu poporul său. remână altă decât acâsta reamintire — întru nimic prejudeoa, din simplul motiv,
colonisărî în. ţinuturile locuite de Ro Caşul este fârte instrucţie, el dovedesoe mai multă maliţiă, decât pri oă nu ni-au fost pănă acuma cunoscute.
44
mâni, mai ales în Ardeal. ne arată în modul cel mai trist, cepere . Dâcă aoum comitetul s’a decis a publica un
Din raporturile, ce le-am publi care este preţul darurilor danaice, Dâoă putea fi ohiămată ori nu „Tran raport amănunţit la 1 Martie, el îşi împli-
14
cat* în privinţa acbsta la diferite oca- ce ni-se îmbie în caşuri anumite silvania să facă asemeni profeţirl lăsăm la nesce esact o datoriă ce-i este impusă prin
siunî, seim, că încercările de colo- din partea stăpânirei unguresc!. §T‘ apreţierea cetitorului. statutele esistente şi prin conclusele adună
nisare în Ardeal au avut până acum A fost o mare greşelă, când „Tribuna“ din Sibiiu scrie în numă rilor generale.
tot cam acelaşi resultat, ca şi colo- ’i-s’a permis preotului român dela rul său de Duminecă: ţfiaristioa însă, va reounosoe ori şi
nisarea Ciangăilor bucovineni pe te Şermaş să primescă un dar, ce era „Convooarea adunării generale extra cine, nu este legată de aceste concluse şi
ritoriul Ungariei. Şi într’un cas şi făcut, şi încă condiţionat, persânei ordinare a „Asooiaţiunei" a fost, fără în dâcă ea a respectat inteDţiunile comitetu
doială, o surprindere pentru marele publio
în altul esperimentele cu colonisarea sale şi nu beneficiului, tocmai cum românesc. Surprinderea acâsta se preface lui, păstrând aprope doi ani oea mai de
au făcut cumplit fiasco, âr coloniştii încercase ministrul să facă mai anii încetul ou încetul într’o pronunţată nedu plină reservă faţă ou oestiuuoa modifioării
au fost nenorociţi în adevăratul sens trecuţi şi cu preoţii români uniţi merire. Causa? Lipsa de orientare a pu statutelor, aoum după publicarea oonvooării
al cuvântului şi aduşi la sapă de din protopopiatul Zlagnei şi pre blicului. adunării estraordinare pe motivul, oă se
lemn. cum încârcă să facă tot/iâuna, când „La început aucjiam vorbindu-se, oă oere schimbarea titlului Assooiaţiunei, nu
La noi în Ardeal cele mai mari ’i-se ofer astfel de ocasiunî. ar fi vorbă despre o simplă schimbare de mai avea sens să păstreze tăcerea, oare
experimente de maghiarisare prin Românii ar trebui să înţelâgă nume, care inocentă în sine, n’ar aduce a fost întreruptă chiar de comitet prin
decât bine „Asociaţiunei".
colonisărî s’au făcut pe marea moşiă odată, că orî-ce dar, ori-ce graţiă convocarea sa.
„Mai în urmă auifini însă, oă schim
dela Şermaş, în Câmpiă. Aici a fost li-s’ar face unora său altora dintre barea acâsta se cere pe nisce motive curat Tocmai ponderositatea causei ne-a în
adus un numer însemnat de colo ei din partea guvernului unguresc politice. Se (fioe, că ministrul bănuesoe „Aso-
demnat să ne ocupăm de cestiunea modi
nişti unguri, de prin diferitele comi în împrejurările de acţî nu p6te fi, oiaţiunea" de neloialitate; cfice oă ea sub fioării titlului Associaţiunei şi um crede, că
tate ale Ungariei, der după un an— decât venin pentru ei şi pentru masca culturei ar urmări scopuri ilegale, confraţii dela „Tel. R. la rândul lor ar tre
u
doi de suferinţe şi amare espe- causa românismului în genere. contrare statului, şi îi cere ca să omită din
rienţe şi desamăgirî, mare parte De aceea 4i cem şi acum Ro titlul său numirea de „transilvană“ şi „po bui să respeoteze şi intenţiunile acelora, cari
por român", pentru a împrăştia bănuielile deşi nu iau întrâga răspundere în sarcina
dintre colonişti au părăsit nouele lor mânilor, cum li-am 4i întot-dâuna: şi a-şl dovedi loialitatea,
s
locuinţe şi s’au re’ntors de unde au Feriţi-ve de darurile danaice! lor, totuşi vor trebui să porte conseoeuţele
„Aşa auifim spuBendu-se. Actele nu le paşilor întreprinşl şi cari vor fi a se mai
venit, er alţii, cari au mai rernas, ounâsoem. Dâoă de fapt aşa ar fi, lucrul întreprinde.
luptă în cea mai mare miseriă şi ar lua o înfăţoşare forte seriosă şi cu to
La adunarea estraordinară a
biastemă cesul, în care s’au lăsat , a Asociaţiunei. In numărul de Marţi al tului de altă natură, deoum ni-se părea la
fi înşelaţi de promisiunile maghiari- început. Dâcă de fapt aşa ar fi, atunci
foiei nâstre am amintit, oă oonfraţii noştri Evenimentele din Creta.
satorilor, venejendu-şi şi părăsindu-şî ministrul amestecă in cestiunea „Asooia-
din Sibiiu au rupt tăcerea -[observată pănă tiunei" politică şi i-ar cere ea ea să facă
căsuţa şi măsuţa lor, pe care le-au acuma în cestiunea adunării generale estra- 0 manifestare politică, la oare nu e nici Un pas mai hotărît din partea pute
pierdut pentru tot-dâuna, fără a do ordinare a „Asooiaţiunei transilvane , ce chemată, nici îndreptăţită....“ rilor în afaoerea oretană s’a făcut prin
14
bândi altele în schimb. bombardarea taberei insurgenţilor grecî, cari
este conctiiămată, precum soim, pe Ziua de „Tribuna" citâză apoi mai multe pa-
Tote aceste miserii au fost dis voiau să ataoe Canea. Bombardarea acâsta
10 Martie a. c. Va interesa de sigur pe sage din artioulii noştri publicaţi privitor
cutate .şi în parte recunoscute de în- a pus pe gânduri pe Greoi de ore-ce aouma
c
ce
cetitorii noştri să vadă ce <fi aceşti la acâstă cestiune şi (fi > oă ar face bine
su-şî ministrul unguresc de agricul confraţi, de aceea vom schiţa aiol pe sourt oomitetul „Asooiaţiunei" dâcă ar publica văd, că ameninţările puterilor n’au fost nu
tură în cameră, er noi am publicat părerile lor: şi mai iute de 1 Martie raportul său amă mai vorbe gole, oi la cas de lipsă se pre
în privinţa acâsta mai multe rapor fac în fapte. Bâte oă inoidentul aoesta să-i
44
Organul Associaţiunei „Transilvania nunţit în acâstă afacere.
turi speciale amănunţite, care tbte scrie în numărul său din urmă sub rubrica 1 facă pe cei din Atena, să fiă mai ou pre-
erau de natură a ne linişti în ceea „Telegraful Român' în fine scrie tot oauţiune de aici înainte şi să nu mai tră-
steriotipă introdusă de un timp înoâce cu privire la aoe9tă cestiune între altele:
ce privesce temerea de maghiarisare „Astra* : âsoă în ilusia, că tâte li-sunt în putinţă,
prin colonisărî. „In fruntea părţii oficiale a numărului „Seim positiv, că comitetul a făcut un deşi, după-oum se anunţă populaţia din ca
Durere însă, că şi aici, ca în nostru de astăzi publicăm convocarea pe 10 raport amănunţit cătră adunarea gen. din pitala greoâscă s’a îndârjit şi mai tare la
10 Martie, în oare descrie esact întrâga
tote luptele de apărare ale nâstre, Martie nou a. c. a unei adunări generale luptă oe o-a purtat ou gnvernul, dela su- auZul bombardamentului dela Canea şi în
mai mare temere are să ne inspire extraordinare a Asociaţiunii transilvane, levarea cestiunei pănă în momentul când năcasul ei cere dela guvern să încâpă ime
slăbiciunea acelora dintre ai noştri, care va avea să se ocupe cu cererea mi- s decis convooarea adunărei generale es- diat răsboiul contra Turciei.
nisteriului de interne, de a modifica titlul
cari prin posiţiunea lor sunt puşi şi traordmare. Etă ce se oomunioă „Agenţiei Ha
vechia al Asooiaţiuuii în „Asooiaţiunea li
cbiămaţi a veghia de interesele po terară şi culturală a Românilor din Un O seim acâsta pentru-că am văc}ut vas" în privinţa bombardamentului, despre
porului, decât inse-şî atacurile ad garia". raportul tipărit în tipografia, în oare se ti- oare e vorba: Hotărîrea de a se începe focul
aru
versarilor. Este cunoscut, oă dela adunarea ge păresoe şi tfi l nostru şi seim şi aoeea, contra insurgenţilor s'a luat într’o consultare
oâ acel raport se va espedia oel mult la
Ca o dovadă din cele mai du- nerală dm 1895 au urmat continue petrao- 1 Martie în „Transilvania" Nr. 2 pro Mar a tuturor comandanţilor corăbiilor străine,
tărl între guvern şi între comitetul oentral
rerăse în privinţa acesta ne pote tie la toţi membrii Assooiaţiunei. dupâ-ce insurgenţii au denegat a se su
în causa întăririi statutelor modificate de
servi şi o corespondenţă, ce-o pri adunarea generală din Blaj. Numărâse di Atât (fiaristica nâstră, oât şi membrii pune poruncilor, oe li-se adresaseră, de a
Assooiaţiunii vor avâ deol ocasiune şi timp
mim tocmai acum dela Şermaş şi vergenţe au fost aplanate tâte, cu exeep- nu se apropia de Canea. După-ce coră
sufioient ca pănă la adunarea generală să
pe care o vom publica mâne. In ţiunea chestiunii titlului, a cărei deliberare studieze causa şi să-şi formeze părerea asu biile de răsboih se ancorară într’o liniă
acesta corespondenţă ni-se descoper cade în competenţa adunării generale. pra ei. dela Ost spre Vest în apropierea sinului,
lucruri, care trebue se ne pună pe La 1 Martie n. comitetul va publica un corăbiile englese primiră mai întâiîl po-
raport detaiat despre starea aotualâ a afa Dâcă oomitetul, care cunâsoe tote fa-
gânduri seriâse, căci din ea apare, cerii, din care membrii Asociaţiunii vor sele şi ponderositatea causei, a aflat ou cale runoa, să împusce. După aoeea împuşcă
că în lupta ce-o pârtă bravul popor putea lua tote iuformaţiunile necesare pen ca să nu se comunice stadiul ei ou Zia oorabia germană, cea austro-ungară şi oea
român din acâstă comună în contra tru apreţiarea situaţiunii. Păn’ atunci cre ristica decât în modul prescris prin statu rusâsoă una după alta. Porunca de a în
tele existente şi prin conclusele adunărilor
uneltirilor de maghiarisare ale co- dem, că orl-oe discuţiune ar fi premut&râ". ceta ou fooul se dădu, înainte oa corăbiile
generale, adecă: prin publicarea raportului
lonisatorilor, el nu numai că nu e La aoest comunicat oficios n’am avă franoese şi italiene, oare se aflau la capă
cel puţin ou 8 cjfle înainte de adunarea
sprijinit de cătră preotul său, ci să observăm nimic dăcă nu ar fi defeotuos generală, noi credem, că se cuvine oa (fi tul vestic al liniei, să vină în posiţie de a
8-
acesta pare a mâna în adins apa oăcl „Transilvania reproduce numai unul ristioa nostră să respecteze intenţiuuile oc- lua parte la demonstraţia. După oum se
44
pe mora adversarilor, ierindu-se a din titlurile ootroate alternativ, adecă pe mitetului, lăsând întrâgă răspunderea în spune, din partea insurgenţilor n’a căZut
sarcina lui.
face causă comună cu poporul său. oelfără de „oetăţenii din Ungaria , pe când nimenea. Pagubele au fost numai ma
44
„Gazeta Transilvaniei“ totuşi, deşi
S’ar pare de necrezut acest trebuia să le aducă pe amândouă pentru teriale.
vede, că clarele locale nu desbat cestiunea,
lucru, mai ales fiind-că e vorba ilustrarea înţelesului alternativei. O telegramă sosită din Constantinopole
deja în al doilea articol se ocupă de ea."
de-un preot tînăr, crescut în semi Tot la acel loc, sub titlul „Pro domo ou data de 22 Eebr. comunică următârele:
14
Observarea din urmă are aerul de a
narul teologic dela Blaşiu. Der ne răspunejend la un artioul al „Telegrafului ErI s’a întâmplat la Haleppa o luptă între
ne reproşa o „prematură" desbat,ere a oes-
14
aducem aminte, că cu ocasiunea Român privitor la folosirea numirei „As- trupe şi insurgenţi. Corăbiile de resboiii stră
tiunei, care ar fi vâtămătore „ponderosi-
u
împărţirei moşiei dela Şermaş între tra , de care artioul luasem şi noi notiţă ine au puşcat timp de un pătrar de oră
colonişti, ’i s’a făcut parte şi preo la timpul său, foia „Transilvania" face ur» tăţii" causei. asupra insurgenţilor,- în urma cărui pas s’a
tului român, dându-i-se de cătră gu- mătorea profeţia caracteristică cu semnătura Credem, că „Tsl. Rom." a puşcat prin făcut linişte. O parte a flotei comune în-
guvern spre folosinţă vremelnică „Redacţiunea" la pag, 82: acâsta observare a ea peste ţintă şi în loo crucişâză apele din apropierea Plataniei, oa
