Page 38 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 54.—1897.

să împedeoe debarcarea trupelor greoesoî, Gheorgios făcute unui representant al pu­
0 agraţiare din 1849. In urma unei din literatură şi din arte. Banchetul se va
preoura şi a muniţiunei şi proviantului din terilor. Regele amiutesoe, oă şl a dat tote scrisori anonime, în oare se susţine, că da propabil pe la sfîrşifiuî lunci. In urmă
partea acestora. Consulul grece9o &in Ca­ silinţele pentru a atrage atenţiunea Eu­ Maj. Sa ar fi agraţiat în 1849 pe cei 13 adunarea a dat deplină învoire comitetului
nea, oare se dusese în tabăra dala Plata- ropei în favorea Cretei. Percţend răbdarea generali maghiari, cari au fd'st eseontaţî pentru aranjarea şi reuşita celui d’al doilea
nia, şi-a oerut voiă ea să se pâtă întâroe a decis anecsarca Cretei. Acâstă decisiune va la Arad şi că esecutarea s’ar fi făout la ba! mascat al Pressei.
înapoi la Canea. Comandanţii corăbiilor provoca p6te măsuri coercitive în contra Re­ porunca comandantului fortăreţii din aoest
europene însă n’au voit să-i permită. Con­ gelui, ăăr în acest cas va avea de partea lui oraş, care n’a voit să dea ascultare actului Din Bulgaria. După cum anunţă fie­
14
sulului grec ’i-s’a dat voiă să se întâroă întregul Elenism. / de agraţiare, un oolaborator al foiei „Bu- rul „La Bulgarie , Bulgaria va adopta
în tabăra dela Platania. Soopul lui nu este Regele a dat ordin să se ocupe insula dapesti Napl6“ s’a dus la contele Ştefan etalonul (valuta) de aur. In aoest scop, mi­
atât aprovisionaraa taberii, cât mai mult şi să se organisese administraţia de acolo. Szapâry, despre oare se orede, că este ini­ nistrul de finanţe va depune pe biurorul
imbarcarea răniţilor. Regele a autorisat pe acest repre­ ţiat în acâstă afacere şi l’a întrebat : oe Sobraniei un proiect de lege. Un alt proiect
de lege prevede construirea de nouă linii
O altă telegramă tot cu data de 22 sentant să comunioe aceste declaraţiunî soie în privinţa agraţierii în cestiune? —
ferate, cari să dea o mai mare desvoltare
Febr., pe oare o primesoe „Agenţia Ha- colegilor săi. Contele, după-cum comuuioă foia maghiară,
vas“ din Atena descrie întâmplarea dela Admiralul englez s’a dus la oolonelul ar fi răspuns astfel: „Lucrurile s’au petre­ reţelei aotuale. Se va oonstrui o linie dela
Sliven pănă într’un puuot al liniei trans-
Canea astfel: „ţ)iua de erî s’a înoeput ou Vassos şi i-a 'comunicat hotărîrea flotelor cut tocmai aşa, după cum susţine scrisorea
balcanice, o altă oare să unâsoă Şiştovul
un schimb de focuri în apropierea Qaneei, întrunite de a ataoa trupele grecesci dâcâ anonimă. Maj. Sa a agraţiat pe cei 13 ge­
cu linia centrală; Silistra şi Dobritoh ou
din sus de Haleppa. Din oraş se vedea un ar încerca să avanseze. nerali de honvefil şi un ourier de ourte
aceea a Rusciukului-Varna; în sfîrşit una
stâg greoeso. După amâtjî lupta se făou Debarcarea provisiunilor s’a declarat espres a predat în 5 Ootomvre, sera la 9
care să mârgă dela linia proiectată Mezdra
mai vehementă. La 4 oâsurl comandanţii oo- liberă. Aprovizionările destinate trupelor ore, comandantului fortăreţii Aradului sori-
Lom spre Berkovitza.
răbiilor străine hotărîră să bombardeze ta­ grecesci s’au şi debarcat. sârea sigilată a Maj. Sale, oare conţinea
băra insurgenţilor. La oinol, pe când du­ Soirile care anunţă că în Creta creş­ agraţiarea. Comandantul însă abia arunca
Urmările căsătoriei civile. Comitetul
rau încă foourile insurgenţilor, tote coră­ tinii au oomis din nou măoelurl sunt des- o oăutătură asupra scrisorii şi o băga ne-
bisericei ev. germane din Budapesta şi-a
biile începură a împuşca. O oorabie en- minţite în mod oficial. desfăcută în busunarul mantalei sale. El a
ţinut cailele acestea adunarea gen. anuală.
glesă dădu primul foc, după oare apoi ur­ Prinţul Nicolae a sosit la Larissa. desfăcut aoâstă sorisâre numai a doua fii,
Din rapârtele cetite in aoâstă adunare s’a
mară oelelalte vase. Corabia greoesoă „Hy- Se asigură, că ordinul amiralului co­ când deja era prea târfiiu. Aoâsta mi-a
constatat, că pe când în anul 1896 s’au
dra“ se pregăti, la oas de lipsă să se re­ municat colonelului Vassos nu privesce de­ povestit’o însuşi curierul acela de curte,
ounuuat în biserioa ev. germană 118 pă-
tragă. Corabia germană a întrebuinţat pro­ cât un atac contra Caneei. Colonelul Vassos ou oeasiunea unei soirele ţinute în casa
rechl, pe atunol în 1896 s’au cuuunat*nu-
iectile cu melinită, ou totul s’au dat 40 va ocupa deci câteva puncte strategice din in­ mea, nu mult după revoluţie, în presenţa
mai 63. înţelegem aci căsătorii biserioesol.
puşcăturî împotriva tabărei grecesc!. De teriorul insulei. mai multor ospeţî din Ungaria şi Austria.
Deorescerea este a se atribui împrejurărei,
ore-oe proiectilele au oâcjut pe înălţimile Raportul oficial el oolonelului Vassos Eu ţi-aş putâ numi şi numele aoelui ou­
că numărul celor oe se mulţămeso cu că­
din împrejurime, se presupune, oă mai asupra luptei dela Vukolies indică 17 sol­ rier ; dâr pote, că este mai bine să nu in­
sătoria civilă, fără a mai recurge şi la
mulţi creştini au fost uoişî. După înceta­ daţi morţi, un loootenent şi 20 cretanî trăm în detalii. Atâta pot să-ţi spun, că a
binecuvântarea preotului, e în mare ores-
rea împuşcăturilor se arbora un steg gre­ răniţi. fost un ofioer distins, care însă astăfil nu
cere.
cesc în tabăra greoă. Cincizeci de nizaml Fortul a fost distrus cu dinamită. mai trăiesce. Nu este mult, de când a mu­
(ostaş! de linie) înarmaţi părăsiră după Greoii ou făcut o pradă mare în mi­ rit. Lucrul acesta, oare ţl-l’am spus, nu Cununiă. D-l loan Bercan şi d-ra Maria
amiacjl Canea, ca să dea ajutor Musulma­ cul port Aghia. La acâstă operaţiune, Grecii pâte rămânâ secret, ci trebuia spus odată . Bănuţ se vor cununa Duminecă, îd 16/28
14
nilor indigeni. Englesii au demontat maşi­ au avut doi ofioerl morţi. Mulţi subofioerî — E întrebarea numai, dâcă informaţiunile Febr. în biserica română gr. or. din Co-
44
nile vaporului grecesc „Laurion . au fost grav răniţi. contelui sunt în adevăr esacte, sâu sunt halm. — Dorim fericire tinerei părechl!
In privinţa impresiunei, ce a fâout’o numai nisoe încercări pentru prepararea
bombardamentul dela Canea asupra Grecilor Hanotaux despre acţiunea puterilor. iubileului de 60 ani al revoluţiei din Sciri mărunte din România. Sesiunea
1848/49. ordinară a Academiei române se deschide
din regat, se anunţă din Atena ou data de
In şedinţa dela 22 Febr. a camerei la 1 Martie a. o. Sesiunea va dura 3 săp­
22 Febr. : „Bombardamentul taberei dela „Os-Budavăr . Ministrul unguresc de tămâni.
u
francese s’au făcut două interpelări cu pri­
Canea a produs o iritaţiune însemnată. interne prmtr’o hărtiă adresată magistra­
vire la cestiunea orientală. Una ou privire — Consiliul de miniştri a hotărît oa
Unele foi atribue acestei întâmplări carac­ tului din Budapesta face ounosout, că e sesiunea Corpurilor legiuitore să se pre-
ia cestiunea Armeniei, er a doua interpe­
terul unui Navariu invers. Yre-o 100 pri- învoit a se redeschide „Os-Budavâr^ul cu lungâsoă dela 16 Febr. pănă la 16 Martie
lare s’a referit la cestiunea Cretei. Publicul
sonierl Turei, între cari câţl-va ofîcerl se fliua de 1 Maia n. c. Va să fiică totuşi au v. a. o.
aştepta cu nerăbdare să audă răspunsul
află în tabăra grecâsoă“. — O altă tele­ — Legea repausului de Duminecă s’a
ministrului. Galeria era înţesată de lume, învins Jidanii asupra oatolicilor. Tote pro­ votat îu şedinţa de Sâmbătă a Senatului
gramă tot din Atena, pe oare o primesoe
înaintea palatului se adunase popor în nu­ testările aoestora, toţi articulii vehemenţi ou 40 bile albe oontra 12 negre.
„Agenţia Havas“ fiice: „Se asigură, că mi­
măr fârte mare. Toţi miniştri erau de faţă. de prin dinele oatolice şi tote adresele de — Sâmbătă sera, după oe s’a aflat
nistrul de esterne Skuzesar să fi declarat,
Ministrul de esterne Uanotaux cons­ protestare subrise de sute de dame din resnltatul votului Senatului, prin care s’a
că în caşul când s’ar repeta inoidentul de societatea alâsă a catolioilor unguri n’au admis legea repausului dumineoal, funcţio­
tată mai întâiu de tote, oă diplomaţia fran-
erî din Canea, Grecia ar fi silită să între­ narii oomeroialî din BucurescI s’au întru­
oesă nu este indiferentă în oeea ce privesce putut face, ca „Os-Badavâr-“ul, locul celor
rupă legăturile cu Turcia. De altă parte se nit la sediul sooietăţei, de unde au pornit
ducerea în deplinire a reformelor în Tur­ mai soandalâse şi obscene representaţiunl
susţine, oă trimisul turc Assim Bey a pre­ în oorpore cântând marşul „Deşteptâ-te
cia. T6te puterile doresc pacea şi aşa Fran- să înceteze a mei esista. Române , la locuinţele d-lor senatori, cari
44
tins rechiămarea trupelor greoesoî şi a ame­
cia nu pote lua ea singură răspunderea Dela conferenţa sanitară internaţională din au susţinut legea.
ninţat ou întreruperea relaţiunilor din par­
pentru esecutarea ori neesecutarea refor­ Veneţia se telegrafâză, oă Sâmbătă comi- — Ministerul instruoţiunei a publicat
tea guvernului său. La bombardamentul de licitaţie pentru construirea institutului ana­
melor. Franeia rămâne credinciâsă princi­ siunile oonferenţai au discutat măsurile de
erî dela Haleppa au fost răniţi 18 Creştini, tomic dela facultatea de medicină din Bu-
piului său: ea voesce pacea şi va face tot luat în oontra ciumei în Europa şi afară
între cari trei oălugăriţe (?). Corăbiile ita­ ourescî. Lucrările se ridică după, devis, la
posibilul pentru a-o susţine, în acord cu din Europa. Delegaţii Indiei au sosit spre sumă de 629.000 lei.
14
liene n’au luat parte la bombardament .—
celelalte puteri europene. Ocupaţiunea Cretei a lua parte la oonferenţă. —In şedinţa din
O a treia telegramă din capitala greoesoă
din partea flotei europene lî asigură acestei 22 Febr. n. a conferinţei sanitare interna­
comunică: „In urma soirei despre bom­ ISiro Hwcowma.
insule încă dinainte autonomia. (Apro­ ţionale, ce se ţine în Veneţia, delegatul
bardamentul taberei insurgenţilor populaţia
bări.) Presenţa flotelor reunite este o ga- engles a comunicat, oă guvernul său a decis, Cernăuţi, 18 Febr. n. 1897.
de aiol e deprimată. Astăfil (22 Febr.) s’a
ranţă, că nici unul dintre state nu va pro- ca în vederea —pestilenţei indice, săinterdicâ Se apropiă alegerile. Candidaţii se în-
făcut o demonstraţia, în oare s’a cerut în-
cede în mod separat şi unilateral în oes- necondiţionat pentru anul acesta pelerinagiul dâsă. Poporul se îmbată cu apă rece. Forte
oeperea duşmăniilor faţă de Turoia. Mi-
tiunea Cretei. Creta nu va rămânea sub din India la Meooa. Dupâ-ce an arătat şi bine a scris Dr. oavaler de Preda în „Tri­
nistrul-preşedinte Delyannis a recomandat
44
guvernarea Turciei. (Aprobări prelungite ceialaţl delegaţi vederile guvernelor lor în buna Nr. 26 din 2 (14) Februarie 1897.
manifestanţilor, să aibă încredere în gu­
din tote părţile.) Acâstă resolvare o pre­ aoâstă privinţă, conferinţa a primit o mo­ Avem oandidaţî români de viţă boerâscă,
44
vern .
* tinde însă-şî integritatea Turciei, de care ţiune, ea tote statele cu populaţiune mo- cari caută de boeria lor şi sunt sure}! la
Europa are lipsă. A da Greciei putere ca hamedană să fiă îuvitate a lua măsuri, glasul opinoei impilate. Voiţi probe? Baro­
Pe oând se petrec acestea în Creta,
ea se guverneze asupra Cretei, ar ave ur­ ca să împedece pentru anul acesta peleri- nul Victor Stârcea n’a vorbit nici când în
guvernul turcesc ia măsuri de apărare în Te-
inări triste. Voinţa Europei va impune nagele ou tăte măsurile, oe le stau la dis- causa naţională. Sa vede, oă n’are ouvinte
salia, unde se aşteptă un atac din partea
Greciei,'j precum va impune tot-odată şi posiţiuue, sâu cel puţin să le mărgirâscă ca să-şi deschidă gura. Aoest domn baron
Grecilor. O telegramă sosită din Constan-
Turciei, făcâudu-o să ducă îu deplinire re­ cât se pote de mult. cunosoe pe preoţii români numai înainte
tinopol afirmă, că statul major turoeso s’a
formele. de alegeri. După alegeri niol habar n’are
ooupat în şedinţa din 21 Febr. anume ou Cum se cinstesc „patrioţii. O fâiă
44
Camera a luat la ounosoinţă răspun­ de promisiunile, oe le face. Aşa s’a întâm­
apărarea Tesaliei şi a decis trei linii de ungurâscă, care fîgurâză ca organ ofioial
sul ministrului îu mod aprobator. plat odată, că venise un preot la dânsul.
operaţiune. Prima dela Elassona spre ceu al comitatului Strigoniu, vorbind despre
trul conoentrărei grecesc! în Lissa; cele clerul catolic de sub conducerea primatelui D-sa şedea pe soaun şi se făcea, că n’aude
:
lalte dela Nasseliol şi dela Ianina. Pregă Vaszary, se esprimă astfel: „Iu Strigoniu se o’a întrat oineva şi-i fiise „salutare, d-le
14
tile de răsboiu din partea Porţii du află o clică, căreia mai corect ar fi să ’i baron! Mai fiioându-i preotul încă odată:
— 12 (24) Februarie. „sălutare, d-le baron !“ atunci d-l baron fiice
râză mai departe. Başibozucii şi Arnăuţii se dea numele de bandă, dâr fiindcă —
Membrii seminariului român din Lipsea a lene: „ou cine am onorea? Preotul în­
44
sunt chemaţi sub arme. Erî au fost espe durere — acăstă bandă e formată şi recrutată
au presentat d-lui JDr. G. Weigand, din inoi­ cremenise, căoî sa ounosoeau destul de
date mai multe trenuri ou cai de artilerie din şirul preoţimei nostre mult onorate, nu o
dentul numirei sale ca profesor la limbile bine şi-i spuse: „dâc’aţî uitat, d-le baron,
In genere se crede, oă punctul de gravita vom numi bandă, oi-i vom da numele de
romanice la universitatea de-aeolo, un fru­ atunci nu mai am onore de-a vorbi cu
ţiune al evenimentelor se îndreptă spre clicâ etc.
u
mos ooşuleţ împodobit eu flori, de care atârna D-Ta“ — dase dos la faţa baronului şi eşise
Tessalia şi Macedonia, unde Greoii siliţi
trioolorulromân şi german. Ooşuleţul l’a pre­ Societatea pressei. Duminecă s’a ţinut afară.
fiind să rămână în neaotivitate în Creta,
sentat, în numele colegilor săi, studentul a doua aduuare a Societăţii Pressei. S’a Am putâ aduce multe de-aoeste şi
vor căuta despăgubiri. — In cerourile Tur­
44
Sextil Puşcariu, la a căruia salutare, de votat, fiice „Liberalui , budgetul pe anul despre alţi boerl de-ai noştri, oarl cred, că
cilor tineri se crede, că puterile vor folosi
Dr. "Weigand a răspuns emoţionat, decla­ 1897, care se echilibrâză atât la venituri iobăgia încă nu s’s şters. Opinca şi astăfil
oouparea Cretei, ca un zălog, prin oaie
rând, că se buoură vâfiând colorile celor cât şi la cheltuell, cu o sumă de aprope este iobagă, — dă vocea la alegere boaru­
Sultanul să fiă oonstrîns a primi reformele
două naţiuni, pentru care îi bate inima: 17,000 lei, şi s’au admis mai mulţi mem­ lui şi boerul ridică regulat diurnele de de­
propuse din partea lor.
naţiunea oare l-a născut şi naţiunea (ro­ bri. Adunarea a decis apoi oa societatea putat dietal şi al camerei imperiale, fără
mână) pe care o iubesce atât de mult. — Pressei să dea un mare banchet, la oare da-a ţine cont de promisiunile, oe le face
S’anunţă din Atena cu data de 21 Mâne vom publica un raport special în să fiă invitate personalităţile marcante din înainte de alegere. Aşa am păţit’o tot-
Febr.: Asty publică declaraţ iunile i?eye?Miprivinţa aoâsta. lumea politică fără osebire de idei, apoi deuna.