Page 39 - 1897-02

Nr. 84.—1897.8 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

e
Unicul deputat în oamera imperială mele mai sus! Cât despre Dr Ţurcan 4i° tându-se, mi-s’a părut, că asist na Ir o şe­ van, de M. Păsculesou. Poesii: Pesimişti­
din Viena, care a vorbit în oansa naţio- şi Dr. cav. de Preda: „ar fi însă un păoat dinţă a societăţii „Petru Maior", ci la o lor, de Ov. Densuşianu. Cronică. Biblio­
ţionalâ, este Dr. Ţurcan, consilier consisto­ strigător la oer, dâcă s’ar accepta schimbul şedinţă a unei academii de sciinţe. grafie.
rial. Aoestuia nu i-a tors măsa pe limbă, unui Dr. Ţuroan, un deputat cu merite — D-l Banciu a adus mare folos celor
li-a spus d-lor din Viena de-a dreptul, oât printr’un reueget de rând, oum)esta faimo­ mai puţin iniţiaţi, âr D-l Sulică prin noua
NECROLOG-. Jalnicele surori, nepot şi ne-
au Românii buoovinenl de-a suferi din par­ sul Kalinowski-Calinesou". Asta o repetă teoriă, oe representă, ni-a dat o eolatsntă
p6te aduc la cunoscinţe, tuturor amioilor şi cu­
tea guvernului. Era cu cale, oa şi ceilalţi şi tâtă ţâra şi deâreoe metropolitul aotual dovadă despre independenţa sa spirituală noscuţilor, oă prea iubitul frate, resp. unohiu,
deputaţi români să-i secondeze, dâr ei tă­ are să dee pildă, cine să fiă ales, credem, în apreţiarea diferitelor oestiunî, precum şi
Constantin I. Teclu a înoetat din viâţă
ceau oa pesoele şi-am rămas fără sucoes. că n’a faoe contra dorinţei şi aşteptării în- despre vastele sale cunoscinţe, in domeniul după un morb îndelungat, împărtăşit fiind
Asta o doresoe guvernul şi de aceea şi tregei ţari, oa să nu dee glasul său pentru literaturii atât antice, oât şi moderne.
ou Sfintele Taine, Marţi la 6rele 2 după
oaută a avâ un alt deputat în locul lui Dr. Ţurcan. Un frumos preludiu a fost acesta la
Ţurcan. L’a şi găsit în persona arohiman- Dr. Ţurcan şi Dr. Popoviol, aceşti oiclul de prelegeri, ce vor urma, oăol tre- amâc}l în etate de 60 de ani.
Rămăşiţele pămentesol se vor înmor­
dritului Calinescu, reote Kalino'W'ski. Acesta doi deputaţi îi cere ţâra! Ei au inimă pen­ bue să amintesc, că s’a luat laudabila de- mânta Joi, 13 (25) Februarie, la 3 ore
şi-a jucat rolul fals, a fost învinovăţit la tru noi, ei numai nu vor vâna după inte­ cisiune, să se ţinâ tct din 3 în 3 săptă­
p. m. din paraclisul bisericei sf. Nioolae
predarea parocbielor şi chiar singur se es- rese personale, trecutul lor ni-e este cea mâni câte-o serată literară, la oare să fiă diu Soheiu.
esprimă: „ww mi-a sucoes cu preoţii, am mai bună ohezăşiă pentru viitor. Cine nu invitată şi colonia română din loo şi avem Braşov, 12 (24) Febr. 1897.
luat călugării, pâte-a fi mai bine". i a alege pe aceşti doi, acela-i trădător de fără, speranţă, că tot atât de sucoese vor fi ca
Fiă-i ţărâna uşoră şi memoria bine­
încă an am mai scris, că dorinţa lui lege şi naţiune!! Numele aoestor trădători şi prima şedinţă literară. Să fiă deci în-
cea mai fierbinte este de-a deveni deputat să se înfiereze cu sigilul dispreţului şi al tr’un ceas bun! cuvântată !
în Oamera din Viena, ca să-şi aşternă dru­ urei şi să n’aibă «jil© bune nici aici, niol Un membru.
mul la cârja metropoliei. D-l Dr. cav. de în cea lume; căci aşa (ji ţâra, aşa!
ce
Preda în Nrul 25 al „Tribunei" c)i°e: „care ULTXME SOIRI
Căletorescu.
şi-a stricat ou consciinţa din resputerl"... Societatea română de diletanţi
Paris, 23 Febr. „Gaulois" pri-
nu-î bărbatul, oare ne-ar duce la limanul „Progresul". mesce din Londra scirea, că marele
dorit. — Şi are dreptate, căci D-sa are de Prima şedinţă literară a societăţii
Făgăraş, 22 Febr. n, 1897. puteri au provocat pe Grecia se pără-
gând subminarea altuia, oare-i stă în cale, „Petru Maior' Duminecă în 21 Februarie n. o. şi-a sescă Creta în timp de 48 ore. Gu­
adecă a vioarului arohiepisoopeso Dr. Vla-
Budapesta, 21 Febr. n. 1897. ţinut societatea română de diletanţi de aci vernul grecesc a respuns, că o va
demir de Repta. Făcând metahenele prin
Rare ni-au fost momentele de-o plă­ „Progresul" a treia serată literară cu ur- părăsi numai cu condiţia, decă putertle
antişambrele ministrului, crede a’şl câştiga
cută, distracţiă spirituală dela o vreme în- mâtorea programă: europene vor garanta autonomia Cretei.
ori şi care clientelă prin aceşti şese ani de
câoe, în sînul societăţii nâstre. Arere-orI 1) „Marş", esecutat de orchestra mem­ Atena, 23 Februarie, Aici popo-
deputat. In aoeştl şâse ani însă metropoli-
am fost puşi în plăcuta posiţiune de-a brilor activi. 2) „Cheruvioul" eşec. de corul raţiunea e peste măsură agitată. Pe
tul OiuperoovicI p6te muri şi el âsă me-
gusta şi din dulcele fructe ale activităţii sooietăţii; 3) „Femeia română" disertaţia strade se fac marî demonstraţium con*
tropolit. Aoesta-i visul arohimandritului şi de D-l Victor Negrea; 4) a) „Steluţa" b)
literare a acestei corporaţiunî. Nici nu e tra puterilor, blăstemându-le şi înju-
Românii s’or alege erăşl cu nimica, căci ’i „Cât te-am iubit", solo-url eşec. de D-şâre
mirare, dâcă daraverile interne adminis­ Victoria Negrea cu aoomn. de violină de rându-le, mai ales pe Germania. Mi-
s’a lega gura.
trative ale sooietăţii abia au putut fi aduse D-şora Viotoria Toma şi d-nul Ovid Făgă- nistrul-preşedinte Delyannis a ţinut
Chiar o foiă jidovâsoă: „Bukowiner
în ordine, pe lângă tot zelul neobosit al răşan. 5) „Rugămintea din urmă", poesie de pe balconul palatului seu o vor­
Rundschau" în nr. 2361 dela 18 Februarie
comitetului, după loviturile suferite în anul de Coşbuc declam, de d-l Victor Fulicea. bire lorte agitată cătră popor, după
1897 <Ţ° i oă Calinescu ar fi bun de s-şî 6) „Melodii naţionale" (joc Oltenesc) eseo-
e
treout! care s'a re’ntors pentru a presida
arăta servilismul. Foia acesta nu ne este de orchestră. 7) „Hai în horă", eşec. de
In fine, după multă aşteptare, am avut un consiliu ministerial, în care s’a
amică, dâr spune, că mai bun ar fi Dr. Ţur­ oorul societăţei. 8) „La Paloma" duett ese­
ferioirea să asistăm şi la prima şedinţă pur cutat pe violine de D-na Maria Florea şi hotărît a se trimite la Creta încă un
can, care este duşmanul Evreilor, decât Cali-
literară, ţinută în 20 Febr. n. Şi cu cât d-nul Ovid Făgărăşan. 9) „Cum s’a ’necat încrucişător.
nescul. Vă trebue mai multe probe ?
mai târejiu pentru noi a sosit şedinţa acâsta Berko" şi „Ţiganul la miere" anecdotă de E aprbpe o imposibilitate, ca
A murit Silvestru şi-acuma vreu să-l Speranţă, declam, de D-l Tr. Herszeni.
cu atât mai plăoută a fost surprinderea, ce guvernul grec se urmeze cererei pu­
scâtă pe amicul său Dr. Ţuroan din depu» ni-a făcut’o. Un oaraoter festiv, solemn a Pe la orele 7y sâra localul sooietăţii
2
tăţiă, Dâr şi metropolitul Ciuperooviol n’a constătător din douâ odăi spaţiose era plin terilor, da-a retrage trupele din Creta
avut aoâstă şedinţă. N’a fost bogat în în timp de 48 bre.
faoe una nespălată, oa să dee glasul lui de publio. Putem 4' > & întrâga societate
c
oe
puncte programul, mai mult improvisat, al
Calinescu şi nu lui Ţuroan. Ţâra-i ounâsoe română inteligentă din Făgăraş sa afla
seratei, dâr cu atât mai bogate în materiă
pe amândoi şi metropolitul pote mai bine aoolo, afară de tare puţini oarl împadecaţl
au fost temele, ce ni-s’au presentat. V a r i e t a t e .
în oe fel se esprima Calinescu despre refe­ din eause neatârnătâre de voinţa lor n’au
Primul punot l’a format disertaţiunea
ratele lui Ciuperooviol, pe când era el vi­ putut veni. Flamura profetului. In Turcia dis­
d-lui A. Banciu, despre tragediă. A fost o
car arohiepisoopeso. Ni-i ruşine a-le da pu­ Preşedintele societăţii, d-l Ioan Turcu cuţia cea mai interesantă se învârte adî
luorare destul de volumiaosă considerată
blicităţii, dâr credem a vorbi destul. salutând publicul adunat declară serata de în jurul cestiunei, că ore să fiă arborată
în sine, dâr în raport ou oaracterul vast
Este adevărat, oă în curia I. are a al unei astfel de teme, potrivită. D-l autor deschisă, după oare s’a început esecutarea flamura profetului, ori nu? Arborarea aoes­
alege metropolitul şi cu oonsilierii consis­ ou mult zel şi ounosoinţă de causă a cău­ punctelor din programă. tei flamure are mai multe simbolisărl. Fla­
toriali un deputat pentru oamera imperială, tat să ne olarifioe asupra punctelor esen­ întrâga programă a fost eseoutată cu mura profetului numit „Sandsak-Serif" se
dâr să nu se uite, că dreptul acesta îl au ţiale, ce oad în sfera unui atare studiu. preoisiune spre mulţumirea tuturor. moştenesoe în familia profetului dela tată
oa representanţl ai fondului religionar şi asu­ Ni-a caraoterisat în genere, tragedia, rapor­ La punctul prim orohestra membrilor la fiiu oa cea mai sântă relicviă a Isla­
pra fondului religionar fiă-eare Român are tul ei faţă de oelelalte genuri dramatice, activi, constatore cu astă ooasiune din d-l mului şi se păstrâză în tesaurarul din Eski-
un drept micuţ. Pe basa acestui drept pot deosebirea între tragediă. şi epos, forma Ovid Făgărăşan, d-na Maria Florea şi Vio­ Serail. Flamura acâsta niol-odată nu se
cere toţi Românii, ca să li-se trimită la toria Toma (violina prim) d-nii Oosti Toma, arborâză şi niol nu este iertat să o atingă
tragediei în anticitate, în evul mediu şi
Vieua un deputat, oare va sta cu trup şi R. Herczum şi X. Greger (viol. secund.) d-l cineva. Asemenea aoestei flamure se mai
modern, şi în fine condiţiunile, ce are să
suflet pentru cestiunî naţionale, âr nu nu­ realiseze o bună tragediă. Lucrarea, deşi loan Berescu flaută şi Victor |Fulioea află una forte veohiă, oare e de ooldre
mai oa să’şî faoă proteoţiă la guvern prin compilaţiune, cu tote temele de natura (contra bas) a fost viu aplaudată; tot-ase- verde cu un ciucur de aur şi fără insorip-
tăcere. aoâsta, alcătuită însă, cu mult simţ, ni-a menea a fost viu aplaudată şi esecutarea iă, având numai cătră vârf soris ouvântul
corectă a punotului 2. 4. 5 şi 8. Alem. Acâstă flamură se arată în sărbăto­
Dr. Ţuroan a vorbit şi a vorbit în făcut cea mai plăcută impresiune.
şâse ani mai mult, deoât toţi ceilalţi boerl Drept o plăcută recreaţiune pentru Cu deosebire a făcut o prea bună rile Ramazan. Când însă ţâra este în pe­
impresie punotul 3, disertaţia bine lnorată ricol de răsboiu, flamura se atârnă de-o
deputaţi la un loo dela înfiinţarea camerei auditoriu, după primul punct al programu­
a d-lui Victor Negrea despre femeea ro­ prăjină, âr dâcă însuşi califul merge la
imperiale. El a vorbit pentru-că nu aspiră lui, s’a produs corul societăţii sub oondu-
mână; punctul 6 melodii naţionale esecu- răsboiu, atunol flamura o duce în oastre.
la oeva mai mare. Este preot ou soţiă, nu oerea harnicului dirigent C. Pop. Cu multă
tate de orchestră, ce au tribuit repetate, Lucrul acesta însă s’a întâmplat numai la
râvnesoe la metropoliă şi asta l’a făcut să măiestriă s’au esecutat mai multe piese.
nu tacă. Un archimandrit nu pâte aşa. El A urmat apoi punctul al 3-lea, re- apoi p. 7. „Hai în horă" oomposiţia de G. anul 1595. Adevărata flamură „Sandsak-
:
Dima eseouta ă de oorul sooietăţii şi p. Serif" este de pe timpul campaniei pur­
este necesitat să taoă, pentru-că altcum îşi censiunea asupra operatului, cetit, de D-l
pierde oariera. C’ar voi archimandritul nos­ N. Sulică. D-l reoensent ni-a dat un prea 9 declamaţiunea tare bine succâsă a d-lui tate de Selim I contra Omaja4ilor şi Abas•
Traian Herszeni. si4ilor pe timpul cueerirei Egiptului. Aoâstă
tru să renunţe la visul său de-a fi metro- frumos model de critică, atât prin reoea
Pe la 10 ore s’a eseoutat ultimul flamură de forte multe ori se confundă cu
polit, acâsta, din vicisitudinele vieţei sale obiectivitate, ou oare a fost compusă, cât
de pân’acuma, nu i-o putem orede. şi prin spiritul oritio, de oare a dat do­ punct din programă, după care d-l pre­ altă flamură, care însă nu se pot9 oousidera
In perioda acâsta ne trebue omeni vadă. Constatând, că D l Banciu, prin ve­ şedinte mulţămind publicului pentru par­ ca relicviă sfântă, deârece Mohamed a pre­
cu abnegaţiune, dâcă voim să mai trăim, derile, ce le representă, e aderent al şco- ticiparea atât de numSrâsă, fiă-care ne-am gătit aoâstă flamură din turbauul Koresi-
depărtat ou un suvenir prea plăcut şi dela ţilor, pe cari i-a omorît şi apoi ou aoâstă
căci alt-oum ne-am dus de-a dura cu ser­ lei lui Schlegel, representantul de frunte
vilismul politicianilor noştri nepolitici. Ori al principiilor lui Aristoteles, în dramatur­ acâstă serată atât de binereuşită şi instruo- flamură s’a dus în bătaiă. Mai este încă o
oe Român cu inimă pentru ţâră şi naţiune gia, luând posiţiune contrară faţă de amin­ tivă. a treia flamură de oolore nâgră, despre
A. care Turoii susţin, oă ar fi lucrată de soţia
va recunâsce acest mare adevăr şi va da tita şcâlă, între altele cu un puternic apa­
a doua a lui Mohamed, Aisa, dintr’o per­
drept ouvintelor d-lui Dr. cavaler de Preda : rat scienţifio şi cu mult succes, documen-
„După tăoerea suspiţiâsă observată de co­ tâză defectuositatea definiţiunei lui Hristo- L i t e r a tas s® â. dea nâgră. Dâc-ă stâgul verde se; atârnă
de-o prăjină, atunci toţi oredinoioşii mo-
rifeii naţionali dela închiderea parlamentu­ teles în punctul ei fundamental, în catarsâ, A apărut Revista Critioă-Literară anul
lui austriao înooce şi dela esorierea nouelor şi catastrofă, şi în conseoenţă procedura V nr. 1. Director Ar. Densuşianu prof. la hamedanl trebue să mârgă la răsboiu, ast­
■alegeri îneooe era temerea generală forte greşită de adî, de a da o aplicaţiune ge­ univ. din Iaşi cu următorul cuprins: Limba fel esplică lucrul orientalistul Hammer
motivată, că vom fi ârăşl surprinşi priutr’o nerală aoestei definiţiunl, şi stabilesoe tot­ cultului la Români înainte de epoca sla- Purgstall. Dâr fiind-că ou ocasiuuea res-
bufoniadă politică a politicianilor noştri odată punotul de vedere scienţifio, din oare vână de Ar. Densuşianu. Rotaoismul în dia­ boiului din urmă al Turcilor (din 1877/8)
nepolitiol. De bufoniada acâsta niol n’au trebuesee apreţiate ramurile poetice ale li- lectul istrian, de Ov. Densuşianu. Notiţe n’a fost arborat nici un stâg, astfel nici
fost cruţaţi, punându-se în f ’ntea co rn'-e- teraturei eline. critice: V. Mangra, CeroetărI literare-isto- aoum nu se pote sci, ce stâg va fi arbo­
r
tului electoral al partidului istru na; 8’a vorbit mult în sâra aceea de ilu- rice, de Ov. Densuşianu. Dr. L. Rethy, rat în Turcia: alb, negru, ori verde.
nal două persone, oare numai merede- siunea dramatică; eu din parte-mi încă Deslegarea ce3tiunei originei Românilor, de
Jea poporului nostru rom n nu bu­ trebue să mărturisesc, că am fost espus Ov. Densuşianu. L, Şăineann, Dicţionar Proprietar: M r . Aurel Mureşiami.
cură". unei astfel de ilusiunî: în faţa puternicei universal al limbei române, de Ov. Densu­
Cine sunt aceşti doi, li-aţî ceat nu­ aotivităţl intelectuale, ce ara vă<jut desvol-1 şianu. Literatură poporală: Iovan Iorgo­ Redactor responsabil: Ciregoriu Maior.