Page 41 - 1897-02
P. 41
Mctiiim, A&miiistfttiMSî, &a2eta‘ iese în l-care îi,
,
îi. îipomiâ M
âraţov, piaţa mare Sfr. 30. Abonamente pentrn Anstro-Ungarta:
Pe un an 12 fl.. pe şese luni
Scrisori nafrascnto an es 6 fl., pe trei luni 3 fl.
jpîimsso. — MfurtţBOMjrto na co N-rii de Dumlneoă 2 11. pe an.
Pentru România si străinătate;
IHăEHATE se primesc le. Aiiml-
nîtlraţioiiBin Braşov şi la ur- Pe un an 40 frânai, pe şâse
măt6relo Birouri do anunalurl: lnnl 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Tiona: M. Dtskss, Snnrich N-rii de Duminecă 8 franot.
Schalek, fludoif Moşit, A, Opptliks Se prenumără la tito oficiole
Naohfolgerţ Anton Oppţlik, J. poştale din întru şi din atară
Danneocr, in Budapesta: A. V. şi la dd. aoiootori.
Ooldbergerg, Zckstcsn Bernat; în
Bucuresoi: Lgmct Umas, Suo- ib^namentril ţentri Bram
administratiimea, piaţa mare,
onrsalo de Boumanie; in Hiun- tărgul Inului Nr. 80 etagiu
burg: Saroiyt & Lubmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Imerţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e ooldnă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi A1T TJL L 12fl., pe61uni6 li., petreilunî
care. Publioări mai dese dnpĂ 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă si învoială. seu 15 bani. Atăt abonamen
Boolame pe pagina a 3-a o tele căt şi inserţiunile sunt
eoriă 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
*0'-
. 35. Braşov, Vineri 14 (26) Februarie 1897.
Cine ameninţă pe Saşi? pută 4ice murdar, cu care fdia şo- ranitatea Sultanului asupra insulei va fi In oe privssoe autonomia Cretei, ma
vinistă vre se sparie pe Saşi cu păstrată în orl-oe cas“. •rile puteri n’au fâout înoă Greoiei o pro
Alaltăerî am publicat un eatras „Valachii , caracteriseză mult ura De altfel luptele în insulă se con punere. Dâcă acesta s’ar fi făcut, atunoi
44
dintr’o vorbire a unui deputat din lor grozavă faţă cu poporul nostru, tinuă deooamdată mai departe, dăr în urma Grecia s’ar fi declarat pe deplin mulţumită
dietă, cu numele Werner, care pe tot-odată însă şi perfidia, cu care le atitudinei puterilor, probabil, nu se vor şi de sigur şi-ar fi reohiemat trupele din
temeiul datelor statistice, ce pretinde oferă Saşilor serviciile lor, ca să-i mai continua multă vreme. Grecii, fiind în Creta. Dâr pănă vom sci, ce se face ou
a le avă, se plânge, că în unele ţi scape de pretinsa romanisare în in majoritate resping peste tot pe Turci şi, Creta în caşul retragerei nâstre, noi nu
nuturi cu poporaţiune mixtă Ma teresul maghiarismului. după oum se comunică, în multe locuri vom putea părăsi nici o palmă de pământ
ghiarii pierd terenul şi nu pot se Tendinţa duşmănâsă faţă cu s’au întâmplat aote de oru4ime. Astfel din insulă. Să părăsim insula oa s’o asvîr-
resiste naţionalităţilor străine, ca de Saşii, nu mai puţin ca cu Românii, „Agenţia Ştefani din Roma anunţă ou lim er în ghiarele anarchiei? Chiar şi Mo-
14
pildă în Ardeal, unde stau faţă ’n a numitei foi maghiare se vede şi data de 23 Pebr. : Consulii Italiei, Angliei hamedaui din insulă s’ar împăoa curând ou
faţă Maghiari, Saşi şi Români. din observarea ce-o face cu privire şi Rusiei s’au întors pe un vapor panoerab noi, întoomai cum s’au împăcat Turcii din
Cu deosebire este idrte îngrijat la procederea guvernului prusesc faţă ruseso dela Selino înapoi la Canea. Ei Tesalia, cari sub guvernul greoeso se simt
Q
c
11
numitul deputat de progresele, ce le cu Polonii, 4î & d, că „fraţii Saşi spun, oă aoolo domnesoe un resboiu de ni perfeob de bine şi au doi representanţi în
face elementul românesc în fundul să mârgă şi să-şi aducă câte-va ca micire între Creştiui şi Mohamedani. Po- Camera greoâsoă. Şi la urma urmelor Creş
regiu, între Saşi, unde — c^ — pacităţi administrative din Prusia şi siţia celor din urmă este forte critică, 170 tinii şi Musulmanii din Creta sunt de aceeaşi
06
Românii s’au înmulţit cu 9°/ din în- să vadă apoi, cum li-ar merge. rassă, numai religia îi desparte.
0 Mobamedaui indigeni şi 246 ostaşi eu 3
trăga poporaţiune. El găsesce, că Bine-i răspunde deci foia Saşi tunuri se află în Kadano; 850 Mohame Apoi d-l Rangabâ a cjis» oă o blocare
acâsta îmulţire a Românilor ame lor „ver4î“ din loc, când declară din dani şi 242 ostaşi cu 3 tunuri în Castelli. a Pireului e posibilă. Greoia nu se pote
ninţă şi interesele rassei maghiare nou, că cunâsce bine şi periculul, Creştinii n’au voit să permită consulilor ridica îu potriva Europei întregi; dâr po
şi că Saşii au promovat numai acâstă ce-i ameninţă pe Saşi din partea Ro transportul de provisiuni pentru cei înpre- porul greoeso va învinui numai pe marile
înmulţire prin aceea, că multă vreme mânilor, dăr scie, că în oraşe, ca şi suraţi în Kadano şi permit retragerea lo puteri dâcă nu va isbuti a elibera de sub
au luptat în contra Maghiarilor, în opide, nu Românul, ci şovinismul cuitorilor numai dâcă vor fi însoţiţi şi de jugul turoeso pe fraţii săi din Creta.
„aliaţii lor naturalî“, deşi ei pănă maghiar este, care-i ameninţă pe Saşi, ostaşi turci cu arme şi bagagiu. Consulii — Marile puteri nu s’ar amesteca 6re
acuma n’au maghiarisat nici o co şi că faţă cu acesta trebue să se au fâout drumul la Kadano sub glânţele în oonfliotul greoo-turc?
mună săsescă, ba nici măcar un in lupte ei pentru esistenţa lor. puşcaşilor creştini, deşi îşi anunţaseră că — Acâsta am dorit’o prea mult. Noi
divid sas. „Să li-se dea pace Saşilor, se în lătoria lor . nu ne temem de Turci, ohiar dâcâ Pârta
44
N’am fi aflat vrednic a ne mai ceteze guvernul de-a mai favorisa o 44 ar trimite 80.000 de omeni la hotarele Te-
ocupa de espectoraţiunele amintitu Piarul „Independance belje anunţă
rassă pe conta celeilalte, er atunci după informaţiunile primite din Petersburg, saliei. Şi noi suntem în stare a pune pe
lui deputat, care nu conţin, decât
vor sci Saşii să-şi conserve la ţâră că Ţarul a esprimat împăratului german pioior de răsboiă o forţă tot atât de mare.
păreri, ce le au (fim cjilnic din gura tăremul ce este al lor. 44 Şi apoi nu suntem singuri. Serbia şi Bul
şoviniştilor de tâtă categoria. Der Wilhelm deplina sa satisfacţiune cu politic garia ar întră imediat în Maoedonia şi Tur-
discursul lui a fost remarcat de dife N’avem nevoiă se mai comen germană în cesbiunea Cretei şi a desaprub
tăm acest răspuns, ci 4icem numai: în termici aspri manifestările filhelene din oia ar remânea, dâoă nu isolată, der cel
rite foi şi a fost discutat îndeosebi
măcar de-ar începe Saşii toţi din Franoia. mult numai cu slabul ajutor ce i-l pot da
şi de organul Saşilor „verc|î“ din loc. tote părţile să-şî dea sâma de ade * Românii, cari în aceste momente grave sunt
Precum seim, „Kronstâdter singurii noştri duşmani de morte. Apoi noi
Ztg. a dat un răspuns fârte neme- văratele lor interese de esistenţă! La manifestaţiunea pentru Creta ce s’a suntem stăpânii mării şi vom putea împie
44
rit acelui deputat, constatând, că pe făcut în Roma Marţi sera la 23 1. o., au deca transportarea trupelor din Asia în
când el pretinde, ca tocmai in inte Afacerea creţ ană. luat parte vre-o 100 de studenţi şi repu Turoia. Şi în cele din urmă număroşii Greci
resul poporului maghiar Saşii se fiă blicani radioali, cari purtând un stâg gre' din imperiul turoesc S9 vor ridica şi ei la
14
solidari şi se resiste năvălirii Româ Bombardamentul dela Canea a fost o cesc şi strigând: „Evviva Grecia , au ple- rândul lor atacând pe la spate pe Turol.
nilor, pe atunci Saşilor li-se cere ca dovadă hotârîtă, oâ tote puterile europene oat ou mare sgomot spre ambasada gre-
J
o datoriă patriotică, se cedeze asal desaprobă pasul îndrăsneţ făcut de Greci oâsoă. La palazzo Chigi s au aucjit strigări: Priveso cu încredere, — sfîrşesce d-l
tului maghiar! şi că voieso ou orl-oe preţ să susţină pa „Jos ou Austria!* Ajunşi înaintea ambasa Rangabâ, — în viitor, şi cred, că perioo-
A mai 4ÎS) că decă Românii se cea. Se înţelege, că pasul acesta al pute dei, mulţimea a oerut să vadă pe ambasa lul răsboiului nu este încă esclus. Nici o
înmulţesc în multe comune săsesc!, rilor a trebuit să-i supere grozav pe cei dorul greo Konduriotis. Acesta a eşit ou dată de*bună voie nu vom oeda, oa in
acâsta nu li-se p6te lua în nume de din Atena şi să-i îndemne la demonstraţiunî, secretarul său pe balcon. Secretarul a mul- sula Creta să cadă din nou in anarchia
reu, şi „asaltul român“ nici nu e în oontra aoelora, cari îi împedecă dela ţămit în numele şefului său (care, 4ise, e turcâscâ.
aşa de periculos Saşilor, ca asaltul realisarea visului lor de a împreuna Creta prea emoţionat) pentru sentimentele cor
maghiar, căci pănă ac|î nu s’a ro- cu regatul greceso. Puterile însă merg îna diale ale poporului din Roma şi ruga pe CKONICA POLITICA.
manisat încă nici un Sas, pe când inte pe drumul lor, fără să se impresioneze toţi să strige un Evviva eroilor din Creta. — 13 (25) Februarie.
caşurile de maghiarisare devin tot mult de-asemenea demonstraţiunî. Un câş Acâsta s’a întâmplat şi apoi mulţimea s’a
mai dese. Românii se înmulţesc pe tig însă tot va avă de bună sâmă pentru împrăştiat. Câţi-va deputaţi italian! au adreBat
cale naturală, der n’au încercat Canaioţi pasul conaţionalilor lor din regat. In aceeaşi 4h 23 1. o., spune „Agen camerei grecesc! o telegramă de felicitare
M
nicl-odată a se înmulţi pe cale arti Anume în urma acestui pas este afară de ţia Havas : Grecii din Atena au demonstrat din inoidentui acţiunei pornite în Creta.
ficială, cum fac Maghiarii prin fă orî-ce îndoială, că Creta va câştiga autono pentru Italieni, din incidentul sosirei mai Textul telegramei este următorul: „Presi-
ţişa sprijinire şi premiare a renega mia completă sub garanţia şi controla tuturor multor studenţi italieni, oarl se duc ca vo diului camerei îu Atena. însufleţiţi de drep
ţi sm ului. puterilor. T6te soirile, oare vin din diferitele luntari. O mare mulţime de popor a tra tul poporului, oare a realisat unitatea Ita
Fârte justă apreţiare. Pecat nu centre politioe ale Europei, se uneso în a versat stradele Atenei strigând mereu: liei, urmărim ou cea mai mare bunăvoinţă
14
mai, că aceste vederi sănetâse abia afirma, că puterile priveso autonomia in „Trăiască Grecia! „Trăiască Italia!“ „Trâ- mişcarea eroică pornită în interesul Cretei
acuma resar între Saşi şi numai la sulei ca singura soluţiune potrivită a con iasoă Creta 1“ elenice, în interesul aoelei insule, oare ou
o parte din ei. flictului din Creta, soluţiune, care nu va atâta vitejiă s’a soulat în oontra barbaris
Unul din organele militante ale conturba întru nimio dorinţa de paoe a mului musulman, protegiat în decursul atâ
şovinismului, „Budapesti Hirlap , puterilor. Părerea unui diplomat grec. tor ani din partea hipoorismului Europei
44
oivilisate. Inima Italiei una simte în aceste
tot din incidentul, despre care e O telegramă din Berlin împărtăşesoe D-l Rangab6, aotualmente ministru-ple-
momente ou oausa Elenilor, fiind-că ea sim-
vorba, a scris un articul intitulat în privinţa aoesta urmăbârele: „Puterile nipotecţiar al Greciei la Berlin, ear mai
44
„Cripta săsâscă , eficend între altele; oele mari s’au unit pănă acum în trei puncte: înainte la Bucuresoi, primind pe directorul patisâză ou tâte poporele, oare vrâu şi soiu
să-şi elupte prin fapte libertatea lor. Aoâstă
44
„Sasul acesta neghiob trăesce pe Creta va fi guvernată de aici înainte după clarului „Tageblatt din Berlin, s’a espri-
comuniune a sentimentelor trebue să duoă
teritoriul seu ca mortul în cripta un alt sistem, deoât oel de pănă aoum; mab astfel asupra situaţiei:
la isbândă. — Telegrama a fost semnată
14
sa, firesce ca mortul îmbalsamat. ea nu se va preface sub nici o condiţiune — Noi vom continua cu debarcarea
de deputaţii: Bovio, Imbriani, Perio, Pauz-
Valahul îi rode teremul de sub pi- în provinoiă grecâscă, ci va căpăta o ad in Creta. Colonelul Vassos e un soldat per-
zini, Gaetani; de foştii deputaţi Mirabello
ciore. Şi cu t6te acestea, acest Sas ministraţia autonomă, cu a cărei formulare feet. Insula va fi în curând în posesiunea
şi Samota, şi de profesorul Simom.
se plânge necontenit Germaniei, că specială se va ooupa diplomaţia europenă uâstră, afară de cele patru posiţiuni ocu
Maghiarul îi răpesce cultura şi limba. în timpul proxim. Acâstă autonomiă nu va pate de marile puteri şi îu contra acestor *
El face tocmai ca nebunul, care în fi numai aparentă, dăr nici numai un sta posiţiuni nu vom purta nici o luptă. Der Din Belgrad se anunţă, oă regele
frica sa urlă, că leul ce dârme vrâ diu de transiţiune. Ca autonomie să nu în dâcâ vom fi atacaţi, fie de vr’o putere Alexandru al Serbiei va pleoa în 2 Martie
se-1 înghită şi nu observă, că în- semneze numai un stadiu de trecere Ja mare, fie de Turci, nu ne vom codi un mi ia Sofia pentru a re’ntâroe visita princi
tr’aceea vermii se urcă pe el şi-l şi anexarea la Grecia, Germania ţine de ne- nut oa să ridicăm mănuşa. Nu vom putea pelui bulgar Eerdinand. Visita acâsta însă
mănâncă“. oesar, ca nioi un Candiot şi nici un Grec fi scoşi din insulă nioi măcar cu forţa tu mai are şi un mare scop politie, de-a se
Acest iimbagiu respingător, am să nu potă fi guvernator al Cretei. Suve turor puterilor. înţelege adecă asupra Macedoniei. Atât
