Page 42 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 35.—1897.

Serbii, cât şi Bulgarii au adecă unele in­ piedeol şi din acâstă causă nu se pote sul practic al acestei disouţiunl este schim­ tându-i un memorand subscris de vre-o 23

terese comune în oe privesoe Macedonia şi întări. Situaţiunea este gravă, ou atât mai barea prefectului de Constanţa. Dâcă am. deputaţi; In memorand se înşiră „gravami-
e mare temere, că atunoî, oâud va fi să se gravă, cu cât e în oestiune interesul nos­ înţeles bine pe d-nul ministru de interne,, nele“ Săcuilor, desfâşurându-se în „gran­
re8olve oestiunea orientală, din nou vor tru naţional. Crede momentul sosit de a-se cred — spune, d-l Ioneseu — oă răspunsul dios" proieot pentru înălţarea culturală şi
isbucni neînţelegerile, dâcă nu chiar un lua măsuri virile, căci unităţile de măsură este căpătat. S’a constatat totuşi, oă Do­ materială a Săcuilor pe soootâla statului.
răsboiu între ambele naţiuni surore. Unele nu duo niol un resultat. Numai astfel vom brogea nu e mai puţin lipită de România Se arată, ce are să facă statul pentru Să-
foi sârbesc! prevesteso ohiar de pe-aoum, da dovetjl de înaltă priospere politică şi e deoât vre-o a hă parte a ţării şi înoă ceva: cui pe terenul eoonomiei de câmp, a pră-
oă răsboiul va fi inevitabil. — Regele de datoria guvernului de a faoe să se scie, s’a constatat, că elementele străine nu suut sirei vitelor, a pădurărituîui, a industriei, oo-
Alexandru va petrece trei 4’1® în Sofia şi că Dobrogea faoe parte integrantă din ţâra rău tratate. meroiului, oomunicaţiunei, a exploatărei de
va fi însoţit de ministrul-presedinte şi de nostră. Reformele se impun, dâr ou oât vor In oeea oe privesce ştergerea Româ­ mine şi de fântâni minerale şi, în fine, pe
oe
răsboiă Simioî, şi de generalul Miskoviol, fi mai grabnioe, ou atâta vor fi mai rod- nilor ardeleni din listele eleotorale, cj' > terenul cultural. Se oere înfiinţarea unei
ministru de esterne. nioe, mai statornice. că în 1893 un prefect conservator a luat mulţimi de soole de specialitate în toţi
*
D-l Aslan înoheie cu cuvintele urmă- aoâstă disposiţiă arbitrară. Consiliul de mi­ ramii, avendu-se încă în vedere mai pe sus
E vorba ca din nou să fiă ridioat con­
târe: „ Să scie acei cari rîvnesc la acăstă parte niştrii l’a desaprobat şi a ordonat înscrierea de tote îmbogăţirea Săcuilor, Fiind-oă tote
tingentul armatei germane în timp da pace.
integrantă a ţârei nostre, că vom apăra-o din lor. De altmintrelea d-nul Al Lahovari în acestea se oer „în interesul ideei de stat
Gazeta de oolonia prepară deja opiniunea
tâte puterile nostre, cu tot .curajul bravilor 1880 când s’a discutat legea organică a maghiar", ministrul-preşedinte, se’nţelege,
publică în direcţiunea acâsta, (p°end oă
noştri curcani“. (Aplause căldurose aooper Dobrogei, a cerut ca Românii de orî-unde a primit deputaţiunea cu deosebită amabi­
înmulţirea contingentului armatei germane ultimele ouvinte ale d-lui Aslan). stabiliţi în acâstă parte a ţărei, se aibă litate şi a declarat, oă guvernul e gata a
se impune prin faptul, că Senatul franoes D-l Pană Iluiescu vorbesoe în sensni drepturi egale cu ale Dobrogenilor. sprijini acâstă mişcare din tot sufletul său.
a primit legea, prin care se crează un al d-lui Aslan şi arată, că starea populaţiei Venind la starea aotuală a Dobrogei, — Munoiţl Români şi plătiţi, căci are gu­
patrulea batalion la fiâ-care regiment.
din Debrogea, mai cu sâmă a Români­ d-l Ioneseu spune, oă seolele de aoolo sunt vernul unguresc pentru oine să oheltuâsoă
Aoâstă întregire se va faoe ou ocasiunea
lor veniţi acolo de peste munţi, — este oele mai bune şi mai higienioe şi declară, dările storse de pe spinarea vostră!
reînoirei aşa numitului Quinquenat, adecă
rea. Invinuesce administraţia, căreia se că venind la putere conservatorii, nu nu­
stabilirea pe 5 an! a contingentului arma­ Nouă proiecte de lege române. „Epoca"
datoresce în mare parte răul. mai oă nu vor desfiinţa şoolela găsite, oum
tei germane. Se cfice, că contingentul va află, că în curând guvernul va depune un
D-l ministru de interne Y. Lascar de­ au făcut liberalii, ca şoola normală de în­
trebui să fiă întărit în timp de pace cu proieot de lege spre a pune îu oouoordanţă
clară, că nici un sacrificiu nu va fi prea văţători din Constanţa, dâr le va îmbu­
21 mii de 6menî. articolul 7 din Oonstituţiune cu Codul Civil
mic pentru Dobrogea. Critica d-lui Aslan nătăţi.
relativ la moştenirea străinilor. Pe oale de
este nedreaptă, nedreaptă, nu numai pen­ D-l prim-ministru Aurelian spune, că
moştenire străinul va putea stăpâni pro­
H o îi v o s e a. tru noi, dâr şi pentru tote guvernele an- chiar Dobrogenii se vor mira oâud vor
tariore, Trebue să se soie, că în ce privesce ceti cele ce au spus d-nii Aslan şi Efieva prietăţi rurale. Asupra aoestui proieot se
In şedinţa de Luni (10 (22) Febr.) a vor ţinâ conferenţe între guvern şi frun­
Dobrogea tâte partidele sunt unite şi aspiră de suferinţele lor. In proporţie, Dobrogea
Camerei române s’a înoins o interesantă taşii baroului bucurescean. — Acelaşi 4'&r
a-o îmbunătăţi. (Aplause). a făcut mai mari progrese decât noi. Se
disousiune asupra Dobrogei şi a adminis­ mai află oă în ourând se va depune un
Prima preocupaţie a guvernelor a fost pâte snsţinâ, oă Dobrogea de ac}l e cea de
traţiei de-acolo, din inoidentul interpelării proiect de lege prin care se creăză un ins­
de a face din Dobrogea o ţâră românescă acum 18 ani? Statul român a făcut sacri­
d-lui deputat Ceaur-Aslan, făoută în acâstă pector administrativ său guvernator pentru Do­
şi acum avem acolo 70 la suta Români şi ficii enorme. Dobrogea ne oostă deci de
privinţă. liltă cum a deours desbaterea : milione. Acâsta dovedesce oonsciinţa oe brogea. Acest post se va încredinţa d-lui
numai 30 la sută neromâni. Avem acolo
D-l N. C. Aslan desvoltă interpelarea avem de rolul politic şi economio al Do­ JRemus Opreanu, fost prefeot al Constanţei.
peste 170 scâle rurale, gimnasiu, catedrală
sa privitâre la administraţiunea Dobrogei. brogei.
la Constanţa, biserioă la Tulcea, fabrici, La conferinţa internaţională sanitară
D-sa spune, că situaţionea celor două ju­
şosele, localuri de primării şi altele. Numai D-l ministru protestâză contra acnsa- dela Veneţia, oare s’a deschis 4Uele tre­
deţe române de peste Dunăre trebue să ne
podul peste Dunăre dovedesce cât interes ţiilor ce s’au adus administraţiei şi contra cute, au luat parte 59 delegaţi din diferite
întristeze mai ales în împrejurările actuale.
punem pentru Dobrogea. Dâr dâoă nu s’a desorierilor negre oe s’au făout de sitauţia state, repartisaţî astfel: Germania 3, Aus-
Sunt aprope 20 de ani de când ele
făout mai mult, e oă nu s’a putut, Se va Dobrogei. României du ’i să pote imputa tro-Ungaria 11, Belgia 2, Danemarca şi
au fost alipite de ţâră nostră şi totuşi pro­
faoe însă ou timpul. E deci nepolitio de a nimic. Camera pâte avea încredere în gu­ Bulgaria oâte unul, Egiptul 2, Spania 3,
gresele nu se văd. Guvernul, oare a făcut
vorbi de rea administraţie. vern, oare se interesâză de Dobrogea ca, Francia 4, Euglitera 4, Grecia 2, Italia 3,
anexiunea a orecjut, oă e bine să admită
Nemulţumirile le formulâză Românii şi tote guvernele. Muntenegru 1. Ţările de jos 2, Persia 1,
pentru Dobrogea ud regim excepţional —
veniţi aoolo în urmă, âr nu Dobrogenii. D-l V. G. Morţun propune o moţiune Portugalia 3, România 2, Rusia 3, Ser­
şi a greşit, căci nu dispuue de elementele
Străinii nu se plâng, ei sunt perfeot mul­ cerând, ea să se dea Dobrogei drepturi bia 1, Suedia şi Norvegia 3, Elveţia 2 şi
neoesare pentru o administraţiune model
ţumiţi şi fericiţi, oă se găsesc sub stăpâ­ egale ou România. Cere urgenţa! Turcia 3.
— lucru, oare sa impune într’o stare de
nirea românâscâ. Dovadă, că atunoi când Camera ne mai fiind îu număr, ur­
lucruri excepţională.
cjiarul bulgar quasi oficios, „M»V“ se plânge genţa se va pune la vot în şedinţa ur- Sciri mărunte din România. - Lunea
Oratorul espune modul oum s’a făcut contra administraţiei din Dobrogea, am mătâre. trecută societatea de sciinte naturale şi ma­
organisarea Dobrogei. Guvernul şi-a spus, primit numărose protestări din partea Bul­ tematice a avut o şedinţă plenară. Iu
oă nu păta da regimul parlamentar Do­ garilor din Dobrogea. acâstă şedinţă, după propunerea d-nului
brogei, i-a dat însă un regim administrativ Dr. Istrate, s’a solamat ca preşedinte d-l
Esistă 6re-carl nemulţumiri din par­ general Mânu, unul din fondatorii so­
oompleot; el numesce pe prefecţi şi sub-
tea Românilor de-acolo şi acâsta pentru — 13 (25) Februarie. cietăţii. După aoesta d-l Dr. Obreja, a ţi­
prefeoţl, însă aceşti funoţionarl sunt mai
inegalitatea Dobrogei faţă ou ţâra-mumă. Călătoria Monarehnlui. Se anunţă, că nut o conferinţă asupra „alteraţiunilor fa­
răi decât ai administraţiunei otomane. Ou cultăţilor mintale" şi apoi d-l Dr. Istrate
Dâr Dobrogea mi s’a putut pune pe picior Majestatea S^ va sta încă vre-o săptămână
asemenea slujbaşi nu se pote spera nici o alta asupra „ozocheritei găsită la noi".
de egalitatea politică ou România. în Viena şi numai după aceea va între­
îndreptare pentru aoâstă parte din trupul Amândouă conferinţele au fost ascultate cu
Vorbind de ştergerea Românilor de prinde oălătoria la Cap-Martin spre a vi- mult interes şi viu aplaudate.
patriei nostre. In afară de aoâsta, popu­
pe listele eleotorale, d-l ministru spune, că sita pe Impărătâsa.
laţia ei este ou totul străină de sentimen­ — Marţi diminâţa a încetat din viaţă,
a revocai imediat ordinul prefectului şi a or­ în Buourescî, generalul Cruţescu.
tele ce ne agită pe noi şi ţâra nâstră, Nou tarif de apă. In şedinţa represen-
* donat reînscrierea lor în liste. — La colegiul II de Senat din Brăila
Arată apoi oum s’a luat consiliilor De când sunt ministru am ascultat 7 tauţei nâstre oomunale de ieri s’a deois a fost ales Senator Duminecă d-l George
judeţene dreptul de a presenta un raport deputaţiunî, dintre care uuele cereau îm­ pentru Scheiii încă 4 fântâni pe lângă oele Eremia candidatul partidului liberal ou 145
M. Sale Regelui, printr’o eludare a legei. bunătăţiri, âr altele se deolarau mulţumite esistente: 1) pe Caoova de jos la Nr. o. de voturi. Candidatul oposiţiei C. Disesou
Expune indiferenţa, de care a dat probă ou actuala stare de luorurî. Cunosc tote 340. 2) Pe Costă la Nr. 1243. 3) vis-â-vis a obţinut 135 de voturi.
guvernul faţă ou aoâstă parte a ţărei nos­ dificultăţile de acolo şi m’am ocupat de de fabricantul Kenyeres. 4) strada Costei — S’a depus pe biuroul Camerei pro­
tre. Numărosele deputaţiunî ce au venit în tote cu de-amănuntul. Camera să aiba răb­ între Nrii 1304—1318. Din statutul tarifai iectul de lege, prin care se înfiinţâzâ pe
Capitală din Dobrogea au întâlnit pretu­ presentat de magistrat s’au votat 20 de lângă universităţile româue profesoi'I agre­
dare, oăcî vom da în curând dovada, oă gaţi (docenţi).
tindeni indiferenţa: nimeni n’a voit să ţină paragrafi ou modificările propuse de oomi-
seim să lucrăm oât privesoe Dobrogea, ca
sâmă de plângerile lor. siune. in şedinţa procsimă se va continua — Din orăşelul Ostrov, jud. Cons*
buni Români. (Aplause). tanţa, se scrie, că Duminecă femeia Dina
Am aci sub ochi, spune d-l Aslan, un D-l N. Fleva crede, că numai atunoi ou de8b?„terea celorlaţl 22 de paragrafi, Vasile Nan a năsout 3 copii gemeni. Copiii
memoriu semnat de 200 de Dobrogeni, când Dobrogea, va intra în dreptul comun cari cuprind şi taxele, pe cari apoi le vom au murit din oausă oă erau născuţi înainte
cari oer reforme şi totuşi nimeni nu se când se va sfîrşi ou regimul excepţional, aduce la cunoscinţa cetitorilor noştri. de vreme. Mama e sănătoeă.
mişcă, nu ia nici o măsură pentru îndrep­ va vedea o schimbare în bine. Nu e bine D-ş6ra Agata Bârsescu, celebra trage­
tarea relelor, de cari suferă „acest patri­ să se favoriseze străinii în detrimentul Ro­ diană, bine cunoscută Românilor braşoveni,
moniu sacru al resbelului de glorie din 77“. mânilor. Administraţia oea rea a provooat va da Sâmbătă ca ospe al teatrului ger­ 0 turmă fără păstor.
Oratorul cere ministrului de interne nemulţumiri numărose. Trebue să se dea Şermaş, (pe Câmpia) Febr. 1897.
man de aiol o singură representaţiune, la
să facă să înceteze aoâstă stare de luorurî populaţiei o satisfacţiune revocând pe pre­ On. D-le Redactor! Cu inima plină de
care atragem atenţiunea publicului. Amă­
şi relevând faptul, că un prefect a outezat fecţii cei răi şi înlocuindu-i cu elemente întristare m’am hotârît a vă trimite aoâstă
nuntele se vor vedâ din afişe. D-şora Bâr­
să se atingă de drepturile cetăţenesoiale unor bune. corespondenţă, pentru ca lumea românâsoă
sescu viue dela Buourescî, unda erl sâră a
loouitorl, întrebă cum de se mai tolerâză D-l I. Poenaru-Bordea reouuosoe, că jucat pe „Ullranda" în drama ou acelaşi să vadă ce se petrece în aoâstă nenorocită
un asemenea funoţionar ? administraţia din Dobrogea lasă de dorit, nume, scrisă de Majestatea Sa Regina Ro­ oomună românâsoă, asupra căreia sunt aţin­
D-l Aslan ilustrâză apoi ou exemple dâr nu partidul liberal e de vină, căci mâniei. tite tâte privirile Românilor, mai ales de
starea de luorurî din Dobrogea. Adminis­ aceeaşi lege fiinţâză dela început. Răul când stăpânirea şi-a pus de gând să ne
Biserica română din Fenlac, oare aprâpe
traţia comunală mai du esistă. S’a cerut residă în faptul, că numim administratori, prăpădâsoă prin aducerea unui mare nu­
doi secuii a stat sub stăpânirea serbâscâ,
înfiinţarea unui cartier românesc în Con­ cari nu înţeleg datoria şi răspunderea ce măr de colonişti unguri asupra capului
a fost încorporată, cum ’i se sorie „Drep­
stanţa, oum au tote naţionalităţile. Prima­ au. Dâcă cartierul românesc nu s’a înfiin­ nostru. VoiQ înşira numai eâte-va date mai
tăţii", îu 21 1. o. la biserioă română gr.
rul însă se opune sub diferite motive. Şi ţat încă la Constanţa, nu e de vină pri­ nouă, lăsând ca lumea să judece, âr cei
or. D-l Traian Putiol, protopopul Timişo-
despre acest primar, d-l Aslan aduce de­ marul, oi oomisiunea, care studieză cestiu- chiămaţl ai noştri se facă cum vor găsi da
rei, s’a presentat în c^iua de mai sus la
taliul interesant, că a croit pe o proprie­ nea şi nu s’a pronunţat încă. Nu prin ouviinţă.
faţa locului pentru a faoe formalităţile luă-
tate a sa un drum spre a-i urca valârea. aoordarea drepturilor politice se va îmbu­ In 6 Februarie st. n. din acest au,
rei în sâmă a biserioei.
Pentru looul cumpărat cu 14 mii de lei, nătăţi situaţiunea din Dobrogea, ci printr’o ni inteligenţa maghiară din loo şi giur a aran-
primarul cere astăcjl 200,000 lei. bună administraţia şi mai bine supra- Un memorand al Secuilor, pilele aces­ giat un bal cu preotul nostru român în frunte.
Rămâne dâr bine oonstatat, că în veghiafcă. tea s’a presentat la ministrul-preşedinte Venitul balului a fost destinat „în folosul
Dobrogea elementului românesc ’i se pun D-l Taclie Ioneseu spune, oă intere­ Banffy o deputaţiune a Săcuilor, presen- bibliotecei poporale a coloniştilor dela Şer-