Page 43 - 1897-02

Nr. 35.—1897.? GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

maş" („A. N.-Sârmâsi telepesek nepkonyv- Românii, dâr glasul lor n’a fost aucjit de cari au fost înaintea d-sale aplicaţi oa magistrului William şi nu numai odată tri­
târ javara"). Şi la un atare bal, d-1 preot nimeni. Priv.-dooenţî la universitate — şi aoâsta metea el oiorapii şi pe cine i-a inventat
al nostru Constantin Rus a figurat ca cassar! După finea „alegerei", fruntaşii tre­ s’a putut întâmpla numai luâudu-se în con­ la naiba.
D-sa a fost va să 4Lă omul oel mai de în­ cură cu toţii în locuinţa notarului la un siderare activitatea soienţifică a d-sale. William se simţia ofensat şi în cali­
credere al Ungurilor. pahar de bere. Aci fisolgăbirăul întreba: Soirea despre denumire a surprins tatea sa de profesor şi ca adorator, de-
âreoe prea puţin, ori chiar de loc nu era
Petrecerea a fost înfocată ou „csâr- câţi copii români cercetâză şcâla de stat? fârte mult pe cunoscuţii d-lui Weigand, asoultat, de năoaz, el îşi propuse, oa cu
dâs-url" şi „mazuri" şi a durat pănă în cji. Notarul i-a răspuns: 32 copii români din mai ou sâmă însă pe noi, membrii semina­ orî-oe preţ să inventeze ceva, oa să nu mai
Când clopotele bisericei ndstre chiămau la s. loc şi puţini din alte sate. A întrebat apoi rului român. A doua 4* după denumire, trebuâsoă femeile să împletâsoă şi mai ales
biserică, preotul nostru zdrobia încă „csâr- de şoâla română, âr notarul i-a răspuns, având âră în seminarul român, ne-am fo­ mirâsa lui. El avea şi unele cunosoinţe de
mecanică, şi după mai multe înceroărl în
dds -ul. Vâdend creştinii, că preotul nu mai oă la asta umblă numai 7—8, pentru cari losit de acestâ ooasiune, pentru a felicita
u
timp de 6 luni îi succese a inventa o ma­
vine, a mers fătul la preot oa să-l cheme, nici nu ar trebui să se mai ţină învăţător, ci pe nou denumitul profesor. Un coşuleţ îm­
şină de împletit. Intr’o cji pus® maşina pe
dâr s’a reîntors cu răspunsul, că preotul nu 86 0 închidă. Fisolgăbirăul s’a lăudat, că podobit ou flori avea să esprime bucuria, un car, se duse cu ea la mirâsa sa, o puse
pote veni. asta o va şi face cât de curând, căol pă- ce ni-a oausat’o denumirea d-sale de pro­ snb ferâstra, unda şedea sîrguinoiâsa îm-
reţii şoâlei sunt fârte slabi. Oassarul, oare fesor. începuserăm deja eserciţiile obiol- pletitâre, William îşi puse maşina în or­
Prin aceste rânduri numai atâta vrâu
înoă era de faţă, a dat însă de minoiună nuite în seminar, când, spre marea sur­ dine şi începu să împletâsoă fără să vo
să cŞio, că preotul nostru petreoerile oele bâscă un cuvânt. Şi aşa într’o jumătato
pe notar, spunând, că umblă la şcâla ro­ prindere a d-lui Weigand, uşa se desohise
mai bune numai între Unguri la pote ave, de âră făcu aţâţi ciorapi, înoât Miss Mary
mână regulat vre-o 40 oopii, avâud învă­ şi coşuieţul ou flori fu pus înaintea d-sale.
Domne feresoe între Români! Nu soiu, într’o di întrâgă n’ar fi putut faoe aţâţa.
ţător cualifioat, şi că şcâla nu se pâte în­ Atunoî ou toţii ne scularăm şi colegul nos­
ca d-sa să se aibă bine eu vre-un Român, „Acum", ejia® William, „ţi-am adus un
chide, căci poporul român o susţine. tru S. Ruşcariu începu în ton sărbătoresc
seu cu vre-un preot român, având afaceri aparat, ou care poţi faoe mai mulţi
Ge-i drept, şcâla e slăbuţă, dâr la vorbirea ocasională. Arătă însemnătatea oiorapl fără să iai acul în mână şi oa să
frăţesc! la daltă. Nici nu soiu, oa măoar
asta nu poporul portă vina, ci d-1 preot faptului şi buouria, oe ni-a proourat’o poţi sta şi ou mine de vorbă".
din când în când preotul nostru să caute
Const. Rus. Nu scriu acestea din ură, oi acesta.
a se revede ou colegii săi, cercetându-se Miss Mary se’nroşx, îşi arunoâ privirea
pentru constatarea curatului adevăr. îndată în jos şi se pleoâ spre magistru aşa, că
unii pe alţii împreună ou familiile, — Domne „Bucuria nâstră o exprimă şi mai
ce am înţeles planul, oe se urmâresce faţă acesta putu să-şi atingă buzele de fruntea
feresoe; mai bine se asoeiâză şi împrieti- bine florile, ce împodobeso de astă-dată albă a frumâsei oopile. Apoi aruneâ acul
de noi prin colonisărl, întâiul nostru ou-
nesce ou Ungurii, căci d-sa dţice, că dela catedra". Ou aceste cuvinte trecu, vorbito­ şi aţa în foc.
get l’am îndreptat asupra şoâlei, oa s’o
aceia îi vine tot binele. Dâr să mergem mai rul la esplicaraa simţămintelor, care le nu­ — „Iţi jur," că nu voiu mai prinde
reparăm şi s’o facem corespun4âtâre le­
9
departe: trim faţă de d-i profesor Weigand. Adâno în mână ac!" 4' ® Miss Mary; „jur, iubite
gilor, ca nu cumva s’o perdem. Lucru mişcat, mulţâmi d-1 profesor aocentuând că de-acl înoolo nu voiu mai împleti oio-,
Ni-a venit la ounosoinţă, oă în 18 1. mult du am fi avut, deârece afară de pă­ răpi, decât numai ou maşina inventată
c. va eşi fisolgăbirăul în faţa locului, oa să reţi, sunt fârte bune tâte. Am şi angagiat surprinderea, ce i-am făout’o şi dând es- de tine".
facă alegerea antistiei comunale (primar, doi măestri, ca să o repareze, dându-le presiune mulţămirii, ce’l cuprinde, când noi O săptămână întrâgă William veni în
cassar şi juraţi.) Aceştia pănă aouma au înainte o anticipaţiune de 10 fi. Asta ,a îi manifestăm atâta iubire. De coşuleţ fiă-oare 4' la mirâsa sa, dâr totdâuna era
fost Români, dâr fiind-oă aoum tare ne-am fost iârna. Vine primăvara, de lucru nu atârnau două panglici una în oolorl ger­ fârte distras şi cufundat în gânduri; aoum
îmulţit priu colonisare ou Maghiarii, ni-a se apucă nimeni. întreb pe d-1 preot, ce-i mane şi alta în oolorl românescl. Acesta era William în starea, în oăre a fost Miss
fost târnă, nu cum-va să ajungă şi dintre causa de nu s’au apucat de şcâlă? — i-a făcut mare bucurie d-lui profesor şi Mary mai înainte. De multe ori Miss Mary
îl întreba, ce-i lipsepce de e aşa trist, âr
ei în antistiă, căci atunoî suntem pierduţi, M’am cugetat, că nu o voin faco, că şi şi-a esprimat dorinţa, oă precum sunt unite el nu răspundea nimic.
deâre-ce ca să mai ajungă vre-un Român aceste colori, aşa să fie unite pe teren cul­
aşa ne va lua-o statul, dâcă se vor aduce tural oele două popâre, şi soiinţa germană Din ambiţiunea de amor William a
/
în antistiă de aici încolo nu se va mai mai mulţi colonişti aici, — a fost răspun­ inventuat maşina de împletit ciorapi şi
putâ, Deci mai mulţi fruntaşi, împreună cu sul d-lui preot. să afle pământ roditor la poporul român. acâsta îl preooupa în continuu, că âre cum
judele comunal de pănă acum Gregoriu De mergea cum s’a început, aoum Toţi eram adâno mişcaţi de cuvintele spusa ar putâ ajuta prin aoâsta Otnenimei şi tot­
Buzan, s’au dus la d-1 preot oa să-l râge, nu aveau contrarii la ce să ne bage vina. dela inimă ale d-lui prof. Weigand. odată să-şi facă şi lui câştig şi renume.
să le ajute cât se va putâ, oa atât oassa- Dâr vai, poporul va trage scurta, căci e După aoâstă întrerupere am oonti- Într’o 4i Miss Mary primi soirea, oă
rul, cât şi judele, fiind Români şi omeni dat pradă pe gura lupilor. Copiii Românilor uuat eserciţiile obicinuite, âr după termi­ William şi*a dat dimisia din postul de
cu dare de mână, să rămână şi în viitor rabdă frig în şoâla românâsoă, dăr tot n’o narea aoestora am fost invitaţi de d-1 pro­ profesor, şi plecă în grabă la Londra. El
nici nu-şî luâ rămas bun dela mirâsa. In
în postul lor. D-1 preot însă li-a răspuns, fesor Dr. Weigand la o oină oomună, unde
părăsesc, măoarcă sunt slab îmbrăcaţi, âr Londra William a umblat să-şi facă cunos­
că ar fi forte bine decă ar fi aşa, dâr den­ ne petreourăm pănă cătrâ miecjul nopţii. cută iuvenţiuuea sa, dâr nimeni nu-1 as­
d-1 preot al nostru îşi trimite fiii sei mai
sul are urgent lucru şi chiar pe <}iua alege- Aici ne mulţămi încS-odată pentru sur­ culta.
mari în şcola de stat, âr cei mai mici
rei nu e acasă. Destul a fost rugat, ca să prinderea, oe i-am făout’o. — „Oe netrebue nâuă maşina aoâsta",
la „Ovoda . Acesta e esemplul, ce i-se dă
u
rămână oel puţin aoum odată să le ajute, La oâte-va 43® după acâsta, trei îl respuuseră. „Noi nu primim aoâstă in-
poporului nostru! venţiune, deorece sunt mult9 familii aiol
— tote rugurile poporului au fost za­ membri din sooietatea aoademică filologică
Aoum ar fi timpul, ca să ne desohi- în Anglia, cari trăeso numai din împletitul
darnice. dem şi noi ochii, căci mai încolo va fi prea — din care şi d-1 profesor faoe parte ca oiorapilor şi nu voim să le neferioim".
„alter Herr" — se presentară la d-sa pen­
A sosit diua alegerei, în care tot Ro­ târdiu. Mai curios a fost când William îşi
tru a-1 felicita. Ou mare mândrie arăta
mânul era îngrigiat. La 9 bre diminâţa Multe aşi mai avâ a Vă scrie, dâr despre arangiâ un atelier, unde fabrica oiorapl şi
respectivilor studenţi coşuieţul primit dela îl vindea. El era de toţi urgisit şi blăs-
s’au strîns la caRa notarului, unde s’a ţinut unele ca acestea n’am voiă sâ scriu şi n’aşi
membrii seminarului român spre aducere tămat. Intr’o nâpte ura acâsta a isbuonit
alegerea, la 150 Români şi vre-o 75—80 dori a Vă mai scrie. Şi aoestea le-am soris
ia
aminte de cjh denumirii de profesor. în tâtă furia asupra lui William. Uu număr
colonişti maghiari, înoepând la sfat. La 10 numai, fiind-că consoiinţa sufletului nu mă însemnat de femei împletitâre de ciorapi
ore se începe alegerea prin fisolgăbirăul. lasă să tao, vărjând atâtea slăbiciuni dela Ani mulţi fericiţi dorim d-lui profe­ şi ou bărbaţii lor au năvălit asupra ioouin-
Au fost „aleşi" întâi doi membri, dâr să un preot român, în care ar trebui să avem sor Dr. Gustav Weigand şi stăruinţă la ţei lui William, i-au sdrobit maşinile şi
nu ougetaţi oă Români, ci din contră, pe încrederea cea mai mare. lucru spre binele nostru şi spre cultivarea ’i-leau ars înaintea ferestrei sale. La tot
Români i-au şters şi i-au înlocuit ou doi Pompeiu Botezau, limbii române! caşul l’ar fi şi omorît, dâcă nu s’ar fi re­
fugiat,
colonişti; abia oa suplenţi au fost „aleşi" comerciant. Dinu.
William după aoâsta merse în ;Fran-
şi doi Români. Avea acum să urmeze ale­
oia, aoi se ruga de ministrul Sully să-i
gerea primarului. Fisolgăbireul înse respi- V a r i e t a t e .
Membrii seminariului român din Lipsea ajute a-şi faoe cunoscută invenţiunea sa.
cat spune, că în puterea dreptului (sic!),
Amorul şi ciorapii. Iu Calverton, du­ Sully, care a cunoscut îndată avantagiele
ce-1 are, el demnnesce de jude comunal pentru Dr. Weigand. aoestei invenţiunl, 4is® lui William să con-
catul Nottinghan din Anglia, trăia pe la
pe Kisgyorgy Samu. Acesta a fost înainte struâscâ mai multe maşini; acestea apoi au
Lipsea, 21 Febr. n. 1897. începutul vâoului al 17 un magistru renu­
diregător aici în domeniu, âr acum e oo- fost aşeejate în arsenal, în apropierea că­
Ştim. D-ie Redaotor! In câte-va ou- mit cu numele William Lee. La o depăr­ ruia se afla şi loouinţa ministrului.
lonist, fără nici o avere. Astfel Gregoriu
vinte V’am raportat despre denumirea D-lui tare oam de două mile de Calverton se
Buzan, proprietar din Şermaş, care 17 ani Trei luni mai târ4iu, Sully îl făofi
Dr. Weigand de profesor la universitatea află oraşul Woodbourough, tot în acel du- un cadou de anul nou reginei Maria de
a servit ca jude oomunal, a fost lipsit de
de aici, ou gândul, de-a reveni într’un ra­ oat. Aoi locuia o fată frumosă, ou care ma­ Medici, presentându-i o duzină de ciorapi
post fără a avâ vre-o vină, numai pen- gistrul era logodit. Se înţelege, magistrul lucraţi ou maşina de împletit a lui William.
port cevaşî mai detailat încă-odată asupra
tru-oă aşa i-a plăout fisolgăbirăului.
faptului acestuia, oare d-lui Weigand îi mergea fârte des în oraşul vecin la mirâsa îşi pâte orl-ome înohipui, oe împre-
Gred, On. D-le Redactor, că Vă mai servesoe spre încuragiare, âr nouă spre sa, aşa că cea mai mare parte a timpului siune a făcut asupra princesei oiorapii
aduceţi încă aminte, cine este Kisgyorgy mare bucuriă. liber era mai mult pe drumul ţărei cătră aceştia, deârece pănă acum nu purta, deoât
şi cnnâsceţî şi pe Buzan. Ce a făcut Kis- Numirea acâsta „profesor" are cu to­ Woodbourough. oiorapl împletiţi din lână de âiă. William
credea aoum oă viitorul lui e asigurat; nu
gyorgy pentru comuna nâstră şi oe a fă­
tul altă însemnătate aici, decât la noi. Aici Miss Mary de diminâţa pănă sâra nu mult după acâsta însă Henric IV a fost
cut Buzan? Buzan, care 17 ani cât a fost e numit de profesor numai unul, oare un lucra alta, decât împletea la ciorapi; nimic asasinat de Ravaillac. Puterea şi va4» lui
jude în comuna nâstră, numai pentru bi­ Sully înoă apuse; regina era ocupată ou
anumit număr de ani a ţinut oursurl la nu era pe lume, ce ar fi pntut’o reţinâ dela
nele comunei şi al poporului a luptat şi a universitate sub numirea de „Privat-Do- acest lucru, fiă şi numai pentru un mo­ afaoerile ţărei şi William Lee a fost lăsat
fost un apărător şi sprijinitor înfooat al uitat, nebăgat in sâmă, şi rămase pradă
oent". Pe lângă acâsta însă se cere şi o ment. Pe când adoratorul ei, William Lee, miseriei, âr la anul 1610 a murit de su­
şcâlei şi bisericei nostre. Ne dâre, că un
ounoscinţă extinsă. Se pâte întâmpla, cum i-se adresa cu cuvinte măgulitâre, mirâsa părare.
bărbat atât de vrednio a fost înlăturat în-
e şi oaşul acesta cu d-1 prof. Dr. Wei­ lui nicl-odată nu-1 asculta. Odată număra In 1666 înfiinţa lean Hinders, al
tr’un mod atât de brusc şi grobian, dâr şi gand, ca un „Privat-Docent" mai tînăr şi oohiurile dela ciorap, altă-dată îndrepta cărui tată a fo9t învăţăcel al lui William
mai mult ne dore, oă preotul nostru ne-a< Lee, mai multe fabrici de împletit oiorapl.
cu mai puţini ani de serviciu să fiă numit câte oeva la călcâiul ciorapului şi aşa în
părăsit cu necredinţă în jaţa luptei şi n’a Anglia, oare a protestat aşa tare oontra
profesor înaintea altor docenţi mai bă­ continuu îşi afla da luoru, dâr de vorbit ou
aflat de cuviinţă să vină pentru a pune aoestei invenţiunl, acum o primi şi ea, şi
trâni seu cu mai mulţi ani de serviciu. Ac­ el nu vorbea nimio. Când William i-se Regina Angliei, Elisabeta însa-şl purta cio­
măcar un cuvânt bun pentru el şi pentru tivitatea soienţifică a d-lui profesor Wei­ plângea pentru-că nu voesce să-l asoulte, rapi fabricaţi.
noi toţi. gand a ajuns de mult la trâpta recerută ea se scusa, că-i fârte ocupată. Tatăl ei Un învăţăcel al unui frate de-al lui
Din membrii antistiei oomunale, cari pentru a putâ fi numit profesor, dâr a fost era neguţător de vite şi tot într’uua era William Lee ou aoâstă invenţiune îşi oâş-
pănă aoi erau Români, am rămas ac|l nu­ prea tînăr pentru acâsta. Nu s’a întâmplat pe drum şi că din causa aoâsta lui nici­ tigâ avere fârte mare şi a fost numit între
marii lor4l de Hudson ai Angliei. El a fost
mai cu doi juraţi dintre Români şi cu cas- nioi-odată, de când e aplicat d-1 profesor odată nu-i erau de-ajuns 6 părechl de oio-
acela, oare a realisat ideile inventatorului.
sarul, ales în persâna d-lui învăţător pen­ Weigand la universitatea de aici, ca d-sa rapl. Mai avea Miss Mary înoă doi fraţi
sionat Ioan Bothezan. Toţi întrebau oei de să fi fost trecut cu vederea şi un alt P.-do- mioî, cari înoă nu puteau umbla desculţi.
faţă, unde e preotul şi unde e preotul, şi oent mai tînăr să fi fost numit profesor Tâte aceste erau destule cause, ca Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
făceau larmă şi strigau pe-afară protes­ înaintea d-lui; din contră, d-1 Dr. Weigand Miss Mary să fiă în continuu ocupată.
tând în contra batjocurei ce s’a făcut cu a fost numit înaintea altor 4-6 docenţi, Aoâsta era de-ajuos, ca să amărască inima Redactor responsabil: Gregoriu Maior.