Page 45 - 1897-02

Mî$isi, Atei3to(iîra, ;;Gax6îa“ iese în flă-care di,
ţi Tiîiogîîto.. AbonâmejitB pentru Anstro-Dngaria:
Braşov- piaţa raara 3Tr. 30. Pe un‘ an 12 fl.. pe şese luni
Scrisori Eofri.vuuT.t3 :au ţ* 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Siîrimaso. •—HHW!W?s<pt*j Kt* *e N-rii de DumlnsoA 2 fl. pe an.
2f#trimoî, Pentru România si străinătate:
!MSf-SÂf£ so primase In Adrnl-
nlBtrnţlar.B îu Braşov şi la ur- Pe nn an 40 frânai, pe şAse
mâtArsle Birouri do snuuolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: M. Ih'Jiit, Hainrich N-rii de Duminecii 8 franot.
Sehaiek, Rudolf ifosse, 1. (bptiikt Se pronnmeră la t6to ofloiole
Naehfolger; Anton Opptlik, J. poştale din intru şi din atară
JOanncbcr, in Budapesta: <1. 7, şi la dd. ooleotori.
Boidbergerg, Xckstein Bsrnat: în tM^iainoutnl pentru Biasor
Bucurosci: Agenct Uavat, Suo- administraţiunoa, piaţa maro,
oursale de Kenmanio; in Ham- tOrgul Inului Nr. 30 etagiu
barj,: Karaiyt & Ltibmann, X.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul însorţluHlior: o seria luni 6 fl„ pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gannond pe » eoidnă 8 nr. şi Cu dusul în casă: Pe nn an
80cr. timora pentru o publi­ A1T TJL X, 12fl., peOluni6 fl., petreiluni
care. Vo.nlioăxi mai duse după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tariiă ţi Învoială. seu 15 bani. Atât abonamen­
Beoiame pe pagina a 3-a o tele cftfc şi inserţiunilo sunt
aeriă 10 or. adu 60 bani. a se plăti înainte.
Nr. 36. Braşov, Sâmbătă 15 (27) Februarie 1897.

Mişcarea contra urcării cvotei. necondiţionat în guvern, a produs o contesta, că meritul, desvoltării in­ Pin camera română.
44
mare nemulţămire şi nelinişte în stitutului „Albina la gradul, la care
In faţa evenimentelor din Tur­ sinul sincerilor oposanţî ai urcărei a ajuns, în prima linie e a d-lui Interpelări privitâre la armata română.
44
cia, care absârbe tâtă atenţiunea po- cvotei. director Partenie Gosma. „Albina , D-1 Stavri Brătianu interpelâză po
liticianilor şi diplomaţilor Europei, Acest fapt însă mai dovedesce, care la început se administra de trei ministrul de răsboiu şi pe preşedintele oon-
pare că au amuţit cestiunile inte- că curentul în contra urcărei cvotei funcţionari: un dascăl, ca director, siliului dâoă este adevărat, că armata ro­
riâre, care puţin înainte agitau aşa nu este atât de puternic cum făceau un teolog ca comptabil, cassar şi mână sr fi lipsită de cele necesare pentru
de mult spiritele. să se crâdă asigurările foilor oposi- totum tac şi un strajameşter (sergent a pută face faţă la o eventualitate dre­
Lumea de acţî trăesce iute şi ţionale maghiare. E probabil, deci, major) în edificiul „Steinerne Iung- sare.
44
uită iute. Aşa ar fi fost p’aci uitată că nu se va ridica acea furtună gro­ fer , are acţî un personal de peste D-1 P. S. Aurolian, preşedintele consi­
şi cestiunea cvotei, care causase o zavă, ce-o precţiceau aceste foi când 50 persâne. Personal, care ar face liului, observă, oă cestiunea ridioată fiind
emoţiune atât de mare dincolo, ca guvernul Banffy va veni cu propu­ onăre orî-carui institut de stat; dâr de-o gravitate exoepţională, râgă pe d-1
şi dincâce de Laita, decă nu îngrijea nerea, de-a ridica cvota cu câteva meritul şi aici în prima linie este interpelator să şl-o desvolte imediat. In tot
comitatul Heves prin circulara sa, procente. al domniei sale, că şî-a sciut alege oaşul, să se soie, oă armatei române nu-i
adresată celorlalte comitate şi ora­ Vom vedâ, cum se va deslega şi cresce un astfel de personal. Nu-i lipsesce nimio, spre a faoe faţă ori când
şelor, ca se nu se uite, că e vorba şi încurcătura cu cvota. Nu noi vom vorbă, nimeni nu va trage la în­ ori oărei eventualităţi. (Aplause prelungite).
de urcarea în viitor a" sarcinelor pub­ fi aceia, cari să ne întristăm, decă doială meritul Consiliului de direc­ D-1 Stavri Brătianu 4'®®> ®ă a ridioat
44
lice cu alte multe miliâne, care vor curentului îndreptat contra orî-cărei ţiune al institutului „Albina în tâte aoâstă cestiune pentru a se linişti ţâra în
acoperi diferenţa între suma cvotei, urcări a sarcinelor publice i-ar suc­ ramurile administraţiunei. Un pipăit privinţa unor sgomote răspândite de o
ce-o plătesce statul ungar acţî, şi a cede a rămâne învingător. merit e între altele, că şî-a sciut parte diD pressă fără scrupul, sgomote oe
cvotei, ce va ave s’o plătâscă mâne. alege un astfel de director. au alarmat pe tâtă lumea. In deosebi cjia-
Cerculara amintită s’a făcut cu Am greşi însă în contra dato- rul bucurescean „Dreptatea a soris, oă ar­
44
scop, de-a provoca o mişcare, prin La jubileul „Albinei“. rinţei nâstre de acţionari, dâcă la mata română n’ar avâ oadrele oomplete,
care se se protesteze în contra ori acest act solemn nu ne-am aduce n’ar avâ muniţiunl eto. Se declară satis­
şi cărei urcări a cvotei. Aşa-der ini­ Din incidentul aniversării de 25 de ani dela aminte şi n’am fi recunoscători faţă făcut cu declaraţia asigurătârâ a d-lui prim-
înfiinţarea Institutului de credit şi de economii
ţiativa numitului comitat a avut un „Albina“ din Sibiiu, care se va serba peste o lună şi cu actualul director. Unum facien- ministru (aplause) şi prin urmare renunţă
caracter desăvârşit oposiţional, căci (27 Martie n. 1897), un acţionar de frunte al „Al- dum alterum non omitendum. la interpelare.
este mai presus de ori ce îndoiălă că o binei“ ne trimite următorul articul, la care atra­ N’am s’o spun eu, că d-1 Cosma, D-1 P. S. Aurelien, preşedintele con­
gem atenţiunea membrilor viitorei adunări gene­
urcare a cvotei se impune în urma ca membru în comitetul asociaţiu- siliului, răspunde, repetând, oă armata ro­
rale a Institutului:
atitudinei hotărîte a celor din Aus­ Le roi e mort, vive le roi! A mu­ nei, şi ca unul dintre cei mai valo­ mână e înzestrată ou tot oe ’i trebue pen­
tria, cari nici nu vor se mai scie rit regele, să trăâscă regele. Cu acest roşi membrii, are mari merite pen­ tru a răspunde ehemârei sale. Reaminteşce
de-o reînoire a raportului anterior strigăt se întâmpinau Francesii la tru asociaţiune şi pentru întemeiarea rolul important oe este ohemată a juoa
de 70 şi 30 la sută. Nu va fi cu pu­ mârtea fiesce-cărui rege. C’un ase­ scotei civile de fete, acest mărgăritar. pressa; nu pote trece, însă, ou vederea
tinţă se isbutăscă guvernul austriac menea strigăt avem noi acţionarii Tot asemenea merit are la înfiinţa­ purtarea a-o parte din pressă, oare lipsită
în viitorul parlament de-a face se institutului de credit şi de econo­ rea institutului de comerciu „Concor­ de patriotism, găsesoe nemerit toomai in
se primăscă pactul economic cu Un­ mii „Albina să ne întâmpinăm în dia , al cărui president este, care cu aceste împrejurări să ponegrâsoă armata.
11
11
garia, dâcă nu va dovedi, că in ces­ 27 Martie a. c. când se va serba timpul are să devină a doua fregată. România şl-a oăştigat un bun nume în po­
tiunea cvotei Austria a mai fost iubileul de ani 25 al esistinţei aces­ Masa studenţilor, o instituţie de fârte litica europenă, oara o consideră, oa un
uşurată cu câteva procente, care s’au tui institut. mare folos, care se îngrijesce de ze- faotor însemnat în politioa orientală. Pace
adaus în sarcina Ungariei. Cu acâsta ocasiune se va vota losa reuniune a damelor din Sibiiu, un călduros apel la simţământul patriotic
Aşa stă acţî lucrul, şi guvernul în a căror frunte stă domna Cosma, al tuturor de a nu se mai atinge de-ase-
Banffy a luat, fără îndoelă, anga­ ridicarea unui monument la mormân­ demna soţie a d-lui director, s’a în­ menea oestiunl delicate (aplause prelungite).
tul lui Visarion Roman, primul direc­
jamentul de-a face posibilă reînoi- tor esecutiv, care prin iniţiativa sa fiinţat la propunerea d-lui director Se cere închiderea disouţiei.
rea pactului prin âre-care conce­ a dat nascere acestui institut. Cosma. D-1 N. Eleva (fi > oă renunţă la ou-
o0
siuni din partea ungurescă. De aceea Corâna tuturor însă va forma-o ventul contra îucfiiderei disouţiunei; inter-
mişcarea iniţiată pentru a protesta Prin acest monument şi prin propunerea d-lui director Cosma, pri­ pelâză, însă, pe d-1 ministru de răsboifi în
contra orî şi cărei urcări a cvotei „monografia* primită de direcţiune, mită deja de direcţiune, ca aduna­ privinţa stărei, în oare se află armata.
am numit’o oposiţională. se va eternisa în mod cuviincios rea generală din incidentul iubileu- D-1 P. S. Aurolian replică, oă e gata
Precum se pare însă, mişcarea memoria acestui bărbat. lui, să voteze suma de 20,000 fl. pen­ să răspundă imediat.
nu va avă tocmai caracterul acela Noi acţionarii, am făcut pentru tru înfiinţarea unui internat de băieţi D-1 N. Fleva c^io®, că ar fi bine, să
hotărît oposiţional, pe care au vrut văduva şi pentru copiii răposatului în Sibiiu. se ţină o şedinţă seoretă pentru a-şl des-
să ’i-l dea iniţiatorii ei, căci este atâta cât nici statul nu face, pentru Cred, că motivare nu face tre­ volta interpelarea.
prea mare presiunea şi influinţa gu­ familia celui mai meritat funcţionar buinţă.
vernului pretutindeni, decât ca chiar al său. Şi bine s’a făcut, precum s’a Considerând deci tdte aceste me­ D-1 P. S. Aurolian răspunde, oă gu­
44
şi într’o cestiune ca aceea a urcărei făcut. „Recunoscinţa — cţi ce un rite ale d-lui director Cosma şi multe vernul n’are nimio oe asounde, deol decla­
cvotei să se pâtă face o manifestaţiune celebru bărbat — „este o flore din altele vecţute şi nevecţute, căci d-nia raţiile voesce să le faoă la lumina 4b®i şi
unanimă protestătâre. Au sosit, ce e raiu, care numai în inimi nobile în- sa tace şi face, eu îmi iau voiă a in au4ul tuturor. (Aplause prelungite.)
44
drept, multe proteste ale municipiilor colţesce . atrage atenţiunea onoratei adunări D-1 N. Fleva oere să fiă present mi­
diferita în formă de adrese îndreptate Seim, că ai patru-lea continent generale şi a-o ruga, ca să binevo- nistrul de răsboiu la desvoltarea interpe­
cătră dietă; dâr tdte acestea în cele al lumei, l’a descoperit Columb, cu iască a numi o comisiune din sînul lării sale.
din urmă vor rămâne frumdse de- tâte acestea lumea nu i-a dat nu­ său, care să redacteze o adresă co­ Ministru-preşedinte telefonâză după
clamaţiunl şi guvernul cu majorita­ mele descoperitorului, ci l’a numit: memorativă, pe care în forma unui ministru de răsboiu. Până la sosirea aoes-
tea lui alesă pe sprîncănă va face America, după numele lui Amerigo album, provăfiut cu subscrierea ac­ tuia, camera votâză mai multe indigenate.
ceea ce dinainte i-a fost prescris. Vespucci, care pe urma lui Columb ţionarilor, în semn de stimă şi recu- Sosind ministrul de răsboiu general
Tocmai acuma petiţiile, despre a făcut esplorărî mult mai gran- noscinţă, să o îmănueze d-lui direc­ Berendeiu, deolară că e gata a răspunde
care vorbim, şe desbat de cătră co- diâse, apoi prin scrieri a făcut lu­ tor Partenie Cosma. imediat la interpelarea d-lui Fleva.
misiunea petiţionară a dietei şi la mea nouă cunoscută lumei vechi. Acesta este, cred eu, cel mai D-1 Fleva revendioă pentru pressă
41
rândul lor vor fii aduse înaintea Astfel stăm şi cu „Albina ; modest semn de recunoscinţă, dâr dreptul de a se interesa de armată. Ora­
acesteia. Suntem curioşi să vedem, i acest institut nu mai sâmănă cu omul modest preţuesce mai mult va- torul afirmă că nu numai din pressă, dâr şi
care va fi pănă în sfîrşit atitudinea aceki de odiniâră. lorea morală. de cătră unii ofioerl superiori s’au făcut
44
guvernului şi a partidei sale în ces­ „Albina la început era o mo­ oritice severe armatei. Oe voiţi mai mare
tiunea cvotei, dâr de sigur, că acestă destă luntriţă, acţî este o fregată, Altcum, dâcă cineva află o formă denigrare pentru armamentnl ţârii, când
atitudine nu va fi de natura ca să care despică falnic valurile şi răs- mai potrivită de remuneraţiune, de­ însuşi ministrul de răsboiu de pe acele
p6tă fi aplaudată de oposiţiă. pândesce mult bine în urma ei. clar din capul locului că mă con­ vremuri (E vorba de foBtul ministru de
Deja faptul, că un oraş mare Cuvine se deci, ca tocma cu formez : răsboiu general Budişteanu) a deolarat aioi
maghiar, ca Seghedinul, a luat nu­ acâstă ocasiune să aplicăm strigătul „Sapienţi est mutare consilium în Cameră, oă puşca nostră e un ciomag,
44
mai simplu la cunoscinţa circulara din fruntea acestei scrieri, la caşul in melius. Un acţionar. âr la Senat, că e un baston? De aceea o
comitatului Heves, cţicend că se re­ de faţă şi să cţicem : A murit direc­ primă întrebare ministrului de răsboiu:
ţine în cestiunea cvotei dela orl-ce ^ torul, să trăiescă directorul! — E adevărat, oă în înoeroările fă­
declaraţiune, pentru-că se încrede Este, un ce, care nu se pâte cute la Spandau s’a constatat, că arma nos-