Page 46 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 36.—1897.

tră actuală e cea mai bună şi că M. Sa Re­ oare timp pretinsa întrevenire energică a Selino de a se trimite acolo trupe de ma­ mis nisoe măceluri îngrâzitâre, insurgenţii
gele a deolarat, că puşca oe avem e arma marelor puteri n’a avut alt resultat, deoât rină, care să înlesnâsoă Musulmanilor ase­ au incendiat 15 aate şi din 5000 de lo­
cu care vom merge la luptă? înoercarea, de-a introduce un sistem de diaţi retragerea spre ţărmuri, oomaDdanţii cuitori abia 38 au scăpat ou viaţă. „Creş­
Arată apoi, că armata nu este în de gendarmeriă, care a fost o adevărată mix­ corăbiilor au hotărît, să se mărgiuâscă la tinii, rjise marele Vizir, au măcelărit pe
ajuns înarmată. Nu avem decât 119,000 tură de naţionalităţi şi oare n’a putut avâ trimiterea câtorva corăbii la Selino, care Musulmani, bărbaţi, femei, şi oopii, în
pusoî Mannlicher, restul sunt veohl şi ru­ un resultat practic, mai ales pentru-oă nici să protegeze pe cei asediaţi. Comandanţii tocmai oa pe nisce turme de oi“.
ginite. Putem mobilisa 125,000 âmenl geniu şi înşi-şl Musulmanii n’au voit să-l primâsoă, corăbiilor au decis mai departe să distri-
Apoi a adăugat: „Nu ’mî-e frioă de
infanteriă. Va să (jică, în loc de a avâ ca ba chiar ei au fost cari au atacat pe creş­ bue în tâte punotele de pe ţărmuri o pro-
şi celelalte state câte 2 pusei de un soldat, tini şi acestei atitudine a lor sunt a se da­ clamaţiune, în care să esplioe misiunea flo­ răsboiu; Sultanul vrea paoea şi Majestatea
noi avem doi soldaţi de o puşcă. tori urmările de atjl. telor străine şi să îndemne pe loouitorî la Sa va evita tot numax să nu tulbure li­
Mai întrebă dâcă e adevărat, că în „Dâr şi cea mai mare paoiinţă îşi are linişte. niştea Europei. Turoia va menţinâ paoea
pănă îl vr sta în putinţă Desfăşurarea eve­
oas de mobilisare ne lipsesc 600 de ofioerî? marginele sale şi aşa s’s sfîrşit şi ou pn- In ceea ce privesoe efectul ce Va avut nimentelor atîrnă direct de concertul euro­
Vorbesoe apoi de lipsa de cartuşe. Id loc ciinţa mea. Dela Europa nu mai aştept ni­ bombardamentul din Canea asupra celor din pean ; e rîndul marilor puteri, âr nu al
de 500 de oartuşe cât prevede regulamentul mic, nici liberarea Cretei, nici anexarea ei la Atena, se oomunică ou data de 24 Febr.
pentru liă-oare soldat, nu avem deoât 25. Grecia. Acum sunt hotărît eu însu-ml sâ anec- următârele: In şedinţa de erl a camerei Turciei, să împedeoe lisbuonirea unui răs­
44
boiii îngrozitor .
Cartuşele n’au fost camandate din aoelaşl sez Creta la Grecia, — acea Cretă, pe care greoesoî, majoritatea a presentat o propu­
Despre consiliul de reforme ale am­
spirit de patimă politică, din care nu s’a tradiţiunile, limba, religia şi sentimentul nere de cuprins, oa să se protesteze împo­
basadorilor, marele Vizir s’a exprimat în
comandat nici restul de pusei Mannlioher. naţional o lâgă în mod indisolubil de Gre­ triva bombardamentului şi să se provâce
următorii termini: „Sultanul va primi
Atinge din punct de vedere strategic cia. Acâstă hoiărîre a mea e irevocabilă, dela guvernul de a stărui pe lângă politica sa
numai acele proieote de reforme, cari ar
situaţia Moldovei, pe oare o declară ou acâsta nu me voiu abate. de acţiune. Ministrul-preşedinte Deiyannis
totul lipsită de apărare. Ne lipsesc caii şi „Armata greoâscă a primit ordinul, a deolarat, că moţiunea acâstă cuprinde în asigura vr’un folos Turciei şi în speoial pe
chiar hamurile, cari se luorâzâ în ţâră. Că­ ca în numele meu să ooupe şi să guver­ sine un vot de neînoredere şi oă nu pri­ acele privitâre la îmbunătăţirea situaţiei
financiare .
44
ruţele militare sunt lăsate în părăsire în neze insula. Dâoă Anglia fără nici un drept vesoe de lucru demn, să se esprime din
*
apropiere de Ungheni. a putut să ooupe insula Cipru; dâcă Ger­ partea osmerei durerea Ellenismului faţă
Oratorul afirmă apoi, că vecinii noş­ mania a putut să ocupe Sohleswig-Holstei- de măsurile ooeroitive ale Europei. Minis­ Mişcarea grecoflă a studenţilor din Paris
oresce din efi în cji; demonstraţiile de stradă
tri se înarmâză. D-sa, este informat, că nul, âr Austro-Ungaria Bosnia şi Herţego- trul-preşedinte a pus cestiunea de încre­
au fost abandonate, dâr se ţin dese mee-
Buşii eoncentreză armata între Odesa şi Chi- vina, fără de-a fi avut vre-o legătură cu dere. Oposiţia a deolarat, că se abţine dela
tingurl prin tâte cuartiersle, unde se pro-
şineu, ir Austria a mobilisat trei corpuri de respeotivele popâră, cu atât mai mult îi stă votare. După-aoeea s’a primit o ordine de
testâză în contra prooedeurilor guvernului
armată. Dâcă este adevărat, d-1 Fleva în- în drept Greoiei de-a ocupa insula Creta, c}i, în oare se esprimă încrederea îu gu­
frances. La meetingul de Duminecă un tî*
trâbă de oe nu mobilisăm şi noi, pentru a care în inima sa este cu totul grâcă. vern, cu 115 voturi contra unuia. Şâse bile
vedâ ce ne lipsesce şi a remedia răul ? „Pentru Creta noi am adus cele mai au rămas gâle. năr student grec a entusiasmat întrâga sală
Venind la fortificaţii, interpelatorul ou următârea frasă:
mari jertfe. Locuitorii acestei insule s’au Cu privire la traotările, ce sunt în
pune cestiunea, dâcă s’au luat tâte măsu­ — Vom vinde şi cămaşa de pe noi ca
refugiat la noi dinaintea devastărilor van- ourgere între cabinetele marilor puteri ou
rile pentru ca ele să oorespundă menirei să ne putem prooura praf de puşcă şi ulti­
dalice ale Turcilor, ei mănâncă pânea nâs- privire la viitor ea organisare a Cretei, orga­
lor. D-sa găsesoe, că fortificaţiile nu sunt mul nostru cuvânt se va adresa Franoiei
tră şi au cerut ajutorul nostru. Creta niol- nul ministeriului de esterna austro-ungar
terminate şi că armamentul lor e incomplect. geuerâse : Morituri te salutant!
44
odată n’a încetat de-a se răsvrăti în contra „Fremdenblatt scrie îDtre altele următâ­
Mi s’a spus că mai trebueso 30,000,000 lei Comitetul organisator al manifestaţii­
Turcilor şi în aoâstă tendinţă a sa şi-a unit rele : „Pourporleurile între puteri se află
pentru a-le înzestra cu tot oe trebue. Lip- lor şi al meetingurilor greoofile a învitat
Iote puterile. într’un stadiu, oare promite o înţelegere
sesoe materialul de metal pentru cupole şi pe studenţii regaliştl să ia parte la tâte
„Hotărîrea mea irevocabilă a făcut pe proximă. Din Colonia se signalâză un pro­
ne mai trebue 400 tunuri cupoliere. In mişcările. La acâstă invitare preşedintele
marele puteri să se măniă şi sunt gata a iect, oare s’ar fi trimis din Viena în aoâstă
afară de acâsta cupolele sunt aşa de rău societăţii studenţilor regaliştl a trimis ur­
primi orî-oe măsuri de răsbunare, ce s’ar cestiune. Dapă-oum aflăm din Petersburg.
construite încât soldaţii se asfixiază când mătorul răspuns:
lua îu contra m e a ; ou t-6te acestea, sunt s’a trimis din partea guvernului ruseso o
rămân mai mult timp în lăutru. D-1 Pleva — Nu putem primi invitarea. Nu pen­
convins, că întreg elenismul stă la spatele depeşă circulară, oare are de obiect o
cere un răspuns din partea guvernului, pen­ mele şi acesta e singurul punot de vedere, enunoiare a puterilor cu privire la viitârea tru oă n’am fi amicii Greoiei; acâsta ni­
tru a se linisoi ţâra. de oare trebue să ţin sâmă. organisare a Cretei pe basa conservării legă­ meni nu pâte s’o afirme, căci Grecia nu­
D-1 ministru de râsboiu general Beren- mai regatului frances are să-i mulţumească
„Armata greoâscă nu va părăsi Creta, turilor între acestâ insulă şi Turcia precum
deiu spune, că se esagerâză fârte mult lu- pentru independenţa ei. Dâr dâcă ne-am
deoreoe în privinţa acâsta am dat cele mai şi a conservării imperiului turcesc în genere.
orurile. presenta la meetingurl n’am putea să ne
severe ordine corpului ’de armată aflător După aderarea cabinetelor la aoeste vederi
D-sa regretă, că predeoesorul său la oprim a exprima convingerea nâstră, —
acolo. Pe încetul şi guvernarea insulei se s’ar putâ lua măsuri pentru a provoca ou
ministerul de răsboiii, d-1 general Budiş- ceea ce este interejis a spune, — că în ces­
va faoe în numele meu. Tote acestea le seriositate pe Greoi, să-şi retragă trupele
teanu, a înaintat acele cuvinte nenorocite tiunea oretaDă Francia ar ocupa o posiţie
44
44
puteţi comunica soţilor d-vâstre . din insulă şi să facă loo âcţiuuei puterilor .
asupra armei Mannlicher, care este o armă strălucită, dâcă ar avea în oapul ei nu pe
Oficiâsa „Polit. Corresp. anunţă tot
44
bună, cu tragere precisă şi soldatul are în■ Felix Faure, oi pe Filip VIII. Acâsta nu
tr’ensa perfectă încredere. CestSimea cretană. în aoâstă oesrinne : Puterile au de gând să putem s’o spunem; deci spre marea nâs­
notifice imediat cabinetului din Atena, că
E drept, că s’a revocat în parte co­ împărtăşirile cele mai nouă în pri­ tră părere de rău, nu na putem duce la
în curând se va realisa autonomia luată în
manda întregului ştock de arme Mannlicher vinţa afacerei oretane sunt următârele : meeting.
vedere pentru Creta, pe basa egalei în­
din causa sgomotelor oe se respândiseră „Agenţia Havas primesoe următorea dreptăţiri a Creştinilor ou Musulmanii în
44
asupra ei. Despre arma Henri Martini, telegramă din Canea cu data de 23 Febr. privinţa politică, militară şi civilă. Deodată
cjice, că deşi este o armă bună, totuşi are n.: „Admiralii corăbiilor străine au învitat cu aoâstă împărtăşire guvernul grecesc va
— 14 (26) Februarie.
recul fârte mare. Se caută pulberea, care pe comandantul corăbiilor grecescl, să cer­ fi provocat, să-şi rechieme cât mai ourând
să nu mai producă aoest recul şi pot a- ceteze locurile bombardate din împreju­ trupele din Creta. Proces peniru calumniă şi vătămare
nunţa, că suntem pe cale de a-o găsi. rimea oraşului, ca să constate efectele bom­ In ceea-ce privesoe situaţiunea în cele­ de onore. înaintea curţii cu juraţi din Claşiu
Cred dâr, oă armata nostră, cu arma bardamentului şi să ia disposiţiunl faţă de s’a pertraotat în săptămâna acâsta un mare
lalte părţi ale imperiului turcesc, ’i se anunţă
actuală, va face o faţă bună înaintea inami­ persânele, cari ar fi fost rănite. Anume tot ofioiâsei de mai sus din Oonstantino- proces, care a durat trei cjile întregi şi oare
cului. Nu vom rămâne mai pe jos de ar­ admiralii se îndoiesc, că s’ar fi făcut ră­ pole următârele: Diferite rapârte oonsulare s’a terminat abia în (jLa a treia pe la me­
matele altor ţări, ou budgete mult mai niri şi pentru a’şî câştiga o convingere ba- dul nopţii. Aousat în acest prooes a fost
înaintate ambasadorilor de aioî din Asia
mari deoât al nostru, care e numai de 44 sată, voiau să cerceteze lucrurile la faţa advocatul Palffy Mihâly din Târgu-Mure-
mică şi din partea vestică a peninsulei bal­
milione. In cas de râsboiu, cele 4 corpuri de locului. Comandantul greoesc însă a refu- reşului, oare este tot-odată şi redactor al
canice oonstatâză cu unanimitate, că în
44
armată vor fi complect şi îmbrăcate şi echi­ sat invitarea, sub cuvânt, că faţă ou irita- sînul populaţiunei mohamedane din aceste cjiarului „Kozârdek , oe apare acolo. Palffy
pate. ţiunea populaţiunei oausată prin bombar­ a publicat o senă de articulî în clarul său,
ţinuturi se manifesteză o iritaţiune, oare se
Despre fortificaţii, d-1 general Beren- dament nu pâte garanta siguranţa admi­ făcând mulţime de descoperiri sensaţionale
măresce din ce în oe. Ordinele de mobili­
w
deifi crede, că au numai mici lipsuri fără raţilor . şi arătând mulţime de abusuri, oe le-ar fi
sare au produs în Trapezunt o mare ne­
importanţă. Lipsa de cai o recunâsce, e de O altă telegramă adresată tot „Agen­ linişte şi e de temut, că se va face din comis preşedintele de tribunal Szentmarjay
părere, însă oă ea pâte fi complectată cu 44 Dezso din Târgu-Mureşului. In urma aoâsta,
ţiei Havas ou data de 24 Febr. n. împăr- nou ataourl asupra Armenilor. Emigrarea
cai din ţâră, la nevoie şi cu boi. tăşesoe următorele: „Corpul consular din acestora durâză şi acum, şi împărtăşirile de voiâ de nevoiâ, atât Szentmarjay, cât
Canea e de părere, să se trimită detaşa­ turcesc!, oă fugarii armeni din anul trecut şi procuratura, la ordinul direct al minis­
Declaraţiile regelui Greciei. mente mixt8 la Palaichora şi la Kadano, şi de acum doi ani au început a se întâroe trului de interne, au intentat prooes contra
lui Palffy. Aoesta a fost cel mai mare
unde Turcii sunt blocaţi de Creştini. După înapoi, nu sunt adevărate.
Regele George al Greciei a fă­ constatarea unui ofioer de gendarmeriă ita­ * proces, ce s’a pertraotat înaintea curţii cu
cut înaintea unui diplomat al pute-, lian la bombardamentul dela Canea s’au ucis „Neues "Wiener Tageblatt anunţă, juraţi din Claşiu dela procesul Memoran­
44
rilor europene următârele declara- 3 persâne, âră 15 au fost răniţi. Patru tor- oă d-1 Rangabâ, ministru plenipotenţiar al dului încâoe. Se ’nţelege, Szentmarjay, oa
ţiunî, care au produs mare sensaţiă pilnre încrucişâ4ă apele dela ţărmurii nord- Greciei în Bucuresol şi la Berlin, va fi preşedinte de tribunal, a scăpat curat la
în cercurile politice: vesticî ai Cretei pentru a împedeca ori şi rechemat din postul său, deâre-ce atât în faţă, âr Palffy a fost osîndit la 4 luni tem­
„De mulţi ani am ceroetat regulat oe debaroare de victualii. Se cJLe, oă în Buouresoî cât şi la Berlin s’a lăsat să fiă niţă şi 200 fl. amendă, apoi restituirea spe-
curţile europene şi întotdâuna am stăruit tabăra greoâscă sunt mijloce de hrană pen­ intervievat de Ziarişti în cestiunile oele selor de prooes în sumă de 777 fl. 77 cr.
din tâte puterile, ca să mijlooesc pentru Eleni tru mai multe c}he. Incrucişetorul greceso mai delioate. şi publioarea sentinţei îu rjiarul său. S’a
aceea, oe am credut oă oonstitue justele „Eurotas a sosit la Canea. Guvernatorul * insinuat recurs de nulitate.
44
14
postulate ale lor. militar înarmâză pe Musulmani . Piarele din Berlin anunţă, că doi Teatru. După oum am anunţat erl,
„Până acj! am aşteptat ou oea mai In privinţa situaţiunei din insulă create membrii ai comitetului maoedonâu din Sofia mâne, Sâmbătă se va representa renumita
mare paeiinţă hotărîrea Europei, chiar în în urma bombardamentului dela Canea se află de câte-va c^ila aoolo şi oumpără piesă Heimath (patria) de Sudermann, în
detrimentul popularităţii mele, numai fiind­ „Agenţia Ştefani din Roma comunică: un mare număr de arme. care va juca ca âspe d-şâra Agata Bâr-
44
că n’am voit să periclitez pacea Europei Situaţiunea e neschimbată. In urma pre- *
sescu. Bilete se pot căpăta dela 9—12 âre
şi fiindoă am tot sperat, că resultatul dorit seuţei flotelor oolonelul Vassos şi insurgenţii Corespondentul din Gonstantinopol al a. m. şi dela 3—5 âre d. a. în cancelaria
44
va fi favorabil pentru Grecia. Dela răscâla au renunţat de a ataca Canea. Atacurile (jiarulni „Neues Wiener Tagblatt a inter­ teatrului. Representaţiunea trupei Tewele,
din urmă, oe s’a întâmplat în Maiă anul asupra celorlalte puncte însă durâză mai vievat pe Marele Vizir Rifat Halii Paşa, ce a fost anunţată pe asâră, nu s’a dat
trecut, au trecut mai bine de opt luni, în departe. La cererea consulilor întorşi din care i-a spus oă creştinii din Creta au eo- din causă că d-1 Tewele s’a bolnăvit. Bi-