Page 47 - 1897-02
P. 47
Nr. 86.—1897.!] GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
letele luate pentru acea representaţiă au gaţi la facultatea de medioină, 3 agregaţi China, insula Formosa, Indiile, Belucislanul, fi representate prin d-nii I. Oana, I. Pura,
valâre şi pentru representaţia de Sâmbătă- la faoultatea de litere, 3 agregaţi la facul Afganistanul, Golful Persic şi insula Ea- I. Banciu, V. Lazar, d-şârele: Lidia Banoiu,
}
tatea de soiinţe, 2 agregaţi la faoultatea maran. şiFira Vas, d-nii N. Borzea şi Iordan Cârje.
Ctmuniă. Dumineoă, s’a celebrat în
de teologie. La universitatea din Iaşi vor — 3) „ŞeZătârea" cântece poporale.) 4)
biserioa Domniţa Bălaşa, oăsătoria reli- Ciuma. Soirile, oe sosesc din Bombay,
fi câte 2 agregaţi la fiă-care facultate. Pro „Nunta ţerănâscă", tablou naţional de V.
giâsă a d-lui M. Vlădescu, distinsul profe spun, că ciuma ia tot mai mari dimensiuni
fesorii agregaţi vor primi un salariu de Alexandri. Persânele vor fi representate
sor universitar şi preşedinte al Ligei cul în oraş şi provincia. Până acum în Bom
500 lei pe lună. din d-nii; V. Lazar, N. Grapă, G. Boeriu,
turale, cu d-ş6ra M. Anastasescu. — Căldu- bay s’au ivit 5737 caşuri de îmbolnăviri
rosele nâstre urări de fericire! Trei pnşcături de revolver pentru 10 şi 4423 decese. Locuitorii părăsesc în masse P. Borzea, I. Banoiu şi d-şâra Lidia Ban
cr. Din Eorray-Nagy-Iratos, oomit. Aradu oraşul. Pe lângă t6te îngrigirile cele mai oiu. — 5) „Călugărul Pafnutie", predat de
Din Bucovina ni-se scrie, că D-l loan V. Lazar.
lui, se sorie, că ţăranul Pavel Nagy a puş- severe, ciuma a isbucnit şi între arestanţii
Rrănda, fost eprâpe timp de un an re După produoţiune urmâză joc în ca
cat de trei-orl asupra prietinului său Şte din Bombay, aşa că guvernul a fost silit,
dactor al „Gazetei Buoovinei“ B’a retras sele d-nei P. Nicole.e Şandru. On. publio
fan Vane, pentru-că acest din urmă n’a oa pe arestanţii europeni să-i libereze... In
filele acestea dela redactarea acestei foi. binevoâsoă a se provedea cu de-ale mân-
voit să-i plătâscă datoria de 10 or. Din no Kurachee s’au ivit 1134 caşuri de îmbol
Reorganisarea Kultur-egyletnrilor. Se rocire însă, revolverul nu s’a descăroat. năviri şi 1050 decese. Epidemia ia dimen oării.
cretarul Kultur-egyletului din Ungaria su- Pavel Nagy a fost prins de gendarml. siuni tot mai mari în ţinuturile Deooan şi
periâră G. Lorinczy a presentat ministru Del-Mahratt, oare mai e ajutată şi de-o fâ-
Alcoolismul şi farmaciile euglese. Ade-
lui Wlassics un proieot de reorganisare a mete. Pelerinagiul la Mecca s’a interZis.
80-orl s’a vorbit de aoâstă ipoorisie brita
tuturor Kultur-egyleturilor din ţâră. Lo Guvernul din Bombay s’a mutat la Abu- Epitafii curiose. In oimiterul din Pa
nică, care oonsistă, pentru femei, de a se
rinczy propune, să se creeze un Kultur- redabad. ris se găs8so o mulţime de epitafii fârta
refugia în magazinele de patiserie, unde
egylet central ou reşedinţa în Budapesta curiâsă. Aşa de esemplu pe-un monument
absorb nenumărate păhare de Porto şi alte 1. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea
şi acesta să între în legătură organică ou şi Conservarea unei mistuiri bune se recomandă se află insoripţia următâre: „Scumpă soţiă
licorurl alcoolioe. Pe lângă patiserii au
tâte celelalte „reuniuni oulturale" din ţâră. cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori te aştept! 5 Ianuarie 1845. L. Meunier,
eşit acum la ivâlă şi farmaoiile, care sub
Peste t6te să fiă o direoţiune centrală, ginale 1 fl. bucata. Se pote căpăta dilnie prin corporal de gendarmeriă pensionat". Sub
pretext de tonice şi licori fortifiante, debi- postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul
compusă din delegaţii tuturor reuniunilor, acâstă inscripţia stă scris: „Amice, sunt
tâză în „arriere-boutiques", băuturi spirtâse curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
care să alcătuiască un fel de „parlament aici! 5 Deoemvre 1881. Susana Meunier".
de tot felul. „British Medical Journal", din provinciă să se ceră preparatul lui Moli provădut
cultural" permanent. Acest nou soiu de cu marca de contravenţie şi subscriere. Văduva aşadâră a lăsat pe bărbatul său să
Londra, cousacreză acestei stări de lucruri
parlament, propune Lorinozy, să oapete oa aştepte după el 36 de ani.
un lung artiool, în oare se oitâză eşemplul
reşedinţă looalul de acum al „parlamentu
unui individ mort de curând de „delirium Rîsul- Omul vial rîde în sunetul a.
lui politio" din Sândor-utcza. — Ce âmenl Scirî mărunte din România. Comite i ’
tremens", fără să fi călcat vre-odată în flegmaticul în e şi i; avarul şi fâţarnioul
iubitori de oultura-altora! tul de apărare a ţărei a terminat lucrările
vre-o oâroiumă. Acest beţiv, de o conduită neoesare privitâre la conoentrarea trupelor rîde în u, âr arogantul şi sumeţul rîde în
Cu privire la vânzarea parelor în esemplară, nu frecueuta decât farmaoiile. în cas de trebuinţă, Disposiţiile luate sunt tre sunetul a. şi o, dâr tot aşa rîde şi mă
Budapesta ministrul de interne Perozel a atât de severe, încât în 448 de ore vor rinimosul. Omenii, cari, oând rîd dau un
ua
deolarat, ou ocasiunea unei interpelări în Erâre funestă. In Z’ de 5 a lunei putâ fi conoentraţl, în orl-ce parte a ţării, ton între a şi o şi între o şi i, îţi arată
ourente, d-l N. Mandalopol, rentier din 150,000 de âmenl.
cameră, că a luat măsuri de-a se intercjice simpatiă; dâoă sunt două persâue de seos
oraşul Piteşti, fiind puţin cam indispus, po- — Dumineoă se va face o mare vînă-
şcolarilor, precum şi indivizilor rău îmbră târe în munţii Muscelului. La acâstă vînă- divers, oarl rîZend produc sunetele de mai
runoesoe servitorului să-i aducă un pahar
caţi, ori chiar sdrenţoşl de a se ooupa cu t6re vor lua parte şi Duoele de Hessa şi sus, acelea să se căsătorâsoă, pentru-oă vor
ou apă de Buda. Din greşâlă sâu inten
venc}area de Ziar©) âr venZbtorilor să nu Prinoipele Ferdinand. trăi la olaltă o viâţă casnică fericită. Omenii
le fiă permis a striga, decât numai preţul ţionat — cestiunea acâsta o va desluşi — AZI Vineri, Academia Română ţine corpulenţl şi graşi rîd mai puternio ca cei
Ziarelor, ce le vând. parohetul oare oeroetâsă oaşul — servito şedinţă publică. Se va face următârea oo- slabi. Un rîs înăduşit însâmnă răutate şi
rul aduce stăpânului său un pahar plin cu municaţiune: D-l Gr. G. Tocilescu: „Rela- invidiă. De acel om, oare nu rîde să te
Necazurile Macedo-Românilor. ţfiarul aeid-fenic ooncentrat, lichid ce era depus ţiune asupra săpăturilor dela Turnu-Se-
„Gazeta Macedoniei", oe apare de curând în acelaşi dulap ou. sticla de apă de Buda. verin". păzesol, căci e un om furios şi periculos.
în Bucuresol aduce la cunoscinţa publioă D-l Mandalopol, fără să observe, absorbi — Ducele şi Ducesa de Hessa vor Influinţa landei. Tatăl renumitului
eoe
0
următărele oasurî triste cari înfăţişâză lu dintr’o dată conţinutul paharului pe care sta în BucurescI încă vr’o Z Z*! şi-apoi actor Unzelmann era de profesiune măcelar;
crurile în altă lumină decât cum au fost îl presantă servitorul sâu şi oăZu la pă vor merge la Petersburg. el era fârte mândru de ficiorul său şi oând
— „Epoca" află oă la ministerul de
presentate de aotualul ministru de esterne mânt, în prada celor mai oribile convul- răsboiil s’au luat disposiţiunl pentru mo- auZia po cineva lăudându-1, nu mai scia
Stoioescu în cameră: siunl. Nenorocitul a încetat din viâţă după bilisarea flotilii române. Iu oursul lunei oe să facă de buouriâ. Intr’o Zi " duse o
a) Bursierii macedo-românl, dela şoâla o sourtă dâr indescriptibilă suferinţă. Ser viitâre, tote bastimentele de râsboiii vor femeiă în măcelăria bătrânului Unzelman şi
„Galata Serai", din Constantinopol, despre vitorul a fost arestat şi predat parohetului, face manevre pe Dunăre. ceru un pătrar de funt cârtaboş. Unzal-
cari s’a anunţat că sunt plătiţi din oasseta oare ceroetâză oaşul. mann aduse oârtabosul şi voia să-l taiă,—
particulară a M. S. Sultanului, au fost daţi A v i s. „Ah, d-le, erl am văZut pe feoiorul d-ta!e
afară din causă că n’au plătit întreţinerea FOC. AZî-nopte pe la ârele 3 s’a jucând la teatru; in adevăr eL jâoă de tot
lor pe un semestru, pe oare Mărgărit s’a aprins casa văduvei Marina Benei de pe Fiind-oă Dumineoă în 16/28 Faur c. bine", Zi" femeia. — „Aşa? D-ta mi-ai
angajat oa să le-o plătâscă din budgetul Câstă (în Scheiu). Focul a făout mari pa se va ţinâ sinod paroehial atât la biserioa văZut feoiorul jucând la t3atru?“. Cuţitul îl
şcâlelor Macedonene. gube, oăoî pe lângă casă, al cărei pod ser din Cetate oât şi la cea din Soheiu (Sf. mută mai departe ou câţl-va centimetri.
b) Doi dintre delegaţii macedo-ro- vea tot-odată oa afumătoriă, au ars şi mai Nicolae), Adunarea generală a Reuniunei — „Ah, şi ce frumos apărea el; limba
mânl trimişi în Constantinopol în cestiunea multe şunci, slănini şi alte oărneturl. Apa- de gimnastică şi cântări din Braşov se acea cultă, mişcările lui legere..'." — Hm
dudul fiind închis în timpul nopţii, focul amână ou o săptămână, şi va avâ loo Du
episcopatului, d-nii Hagi-Goga şi Hristu numai ce-i drept, e un brav bărbat". Cu
a fost stîns abia ou mare greutate. minecă în 23 Faur v. (6 Martie) a. o. la ţitul îl mută mai departe cu câţl-va oen-
Zega, ne mai putând aştepta eşirea iradelei
imperiale, s’au întors deja în oasele lor. 10 ore a. m. în sala de desemn a şcolelor timetri. — „Şi a jucat, încât nici nu-ţl
In interesul economilor. Staţiunea de
c) Se soie că în Macedonia anul a- nostre. pot spune oum..." — „Aşa, oă a juoat,
armăsari a statului din loc va pune la dis-
cesta s’au închis mai multe şcoli din cau- B r a ş o v , în 14/26 Faur 1897. nu-i drept?... Cuţitul îl mută mai departe
posiţia eoonomilor doi armăsari la otelul
sa lui Mărgărit. Aflăm ou durere acum G. Chelariu, I. Miirăroi, ou o palmă. — „O voce atât de ourată,
„Doi uriaşi" Braşovu-vechiu. Taxa de sărit
că s’a închis şi şoâla de băeţl din Băeasa preşedinte. secretar. un bărbat atât de talentat eu în viâţă mea
pentru armăsarul Nonius (nr. prot. 192) e
(Epir), preoum şi şcâla de băeţl şi de fete ___________ n’am auZit, nici n’am văZut la vre-un alt
3 fl. şi a armăsarului Szalâncz (nr. pr. 94)
din Goriţa (Albania.) actor. Astfel ouţitul fâoea înaintări gigan
e 2 fl. Afară de aoeste taxe economii din ProducţiunT şi petreceri.
d) Corpul didactio al liceului din Bi- tice şi femeia continua ou laudele. In sfâr
loo vor mai solvi încă 30 or., âr cei din
tolia a făout apel la societatea română din Reuniunea română de cântări din Haţeg şit femeia Zi": „Feoiorul d-tale înoă pâte
provincia 50 or. oa taxă de sărit.
Sofia „Uwh'ea", precum şi la multe sooie- învitâ la Petrecerea masoată ce se va a- să ajungă la operă la curtea împărătâscă.
tăţii din ţâra ca să vie în ajutorul şoâle- fesuri profilactice în contra ciumei. rangia Sâmbătă în 6 Martie n. în sala ho Toţi ceilalţi să se ascundă dinaintea lui,
lor ameninţate să fiă închise din causa Principalele disposiţiunl luate de guvernul telului „Mielul de aur". — o, el e un geniu!" — „Feciorul meu
lipsei de mijlâoe. bulgar în contra ciumei sunt următârele: Venitul ete destinat pentru „Reuniu un geniu? Poftesoe, aici ai întreg cârta-
1) Se interZice intrarea în Bulgaria a nea femeilor române din comitat" şi pentru boşul!"
Controla asupra averei bisericei sâr
hainelor vechi, a rufăriei de corp purtată „Reuniunea română de cântări din loo".
besc!. Eoile din Pesta spun, că în urma
preoum şi a rufăriei de aşternut usatâ ce Inoeputul la 8 / âre sâra. Bilete: de fa L H e m a t i a s * ă -
l
2
unei decisiunl a Monarchului din vara tre
vine din Asia sâu Afrioa. milie pănă la 3 persâne 2 fl., de persână
cută s’au făcut din partea autorităţilor bi- „Foia peuten toţi" Nr. 8, care cu
2) Tâte porturile bulgare de pe marea 1 fl., se pot procura la d-l Popovioi; âr’
serioei sârbesol din Ungaria inventare des prinde : loan Creangă; Convorbiri săptă
Neagră sunt închise pentru vapârele, cari în sâra petrecerii la cassă.
pre averea diferitelor biserici şi mă mânale (Vreţi să fiţi frumoşi?...); Dor de
viu direct din ţările infectate de ciumă şi Publicul este admis şi în ţinută de
năstiri sârbesci din ţâră. Acuma baronul ducă (versuri de Cornelia din Moldova);
cari nu vor fi făcut carantine într’un laza soire. Invitaţiunea este absolut personală.
Bânfîy a dispus, oa tâte aoeste inventare Ce este arta; Gândiri; Folosul istoriei;
ret otoman. De asemenea, porturile bul *
să se introducă înrt’un inventar general, Dosia (nuvelă); Planta care te face să rî<Ş.I;
gare sunt închise pentru vaporele, cari In Viştea inferioră se va da o pro-
ordonând totodată, cum să se alcătuâsoă Spicuiri; Romanul unui călugăr; Noutăţi;
după oe au părăsit oarantina, vor fi avut duoţiune teatrală împreunată cu cântări la
şi să se conducă acest inventar. Autorită Pagini uitate (Amintiri din oopilărie; frag
pe bord un cas de ciumă.
ţile bisericesol sunt datâre să comunioe la 28 Februarie n. 1897 în sala cea mare a ment de loan Creangă); Cum să ne scriem
3) Numai porturile Yarna şi Burgas
încheierea fiă-cărui an schimbările făoute şoâlei centrale de-aoolo. începutul la 7Vî sorisorile; Ce este Eneida; Glume; Felu
rămân deschise pentru' vaporele venind di âre sâra.
în deoursul anului în averea biserioâscă. rimi; Reţete şi sfaturi; Mila pentru cei
rect din ţările contaminate şi oarl vapâre,
Aşa voesce Măria Sa Bânffy-paşa şi colegii Venitul e destinat „Reuniunii pentru cari sufere; Fisica de petreoere; Petreceri
după ce vor fi făcut .carantină într’un la
săi dela guvern să aibă totdâuna amesteo biblioteoa poporală din Viştea-inferiâră". şi jocuri; Poşta redaoţiei; Premii pentru
zaret otoman, n’au avut pe bord nici un Intrarea: Primele două şiruri de persână
în afacerile interne ale bisericiei sârbesci. abonaţi. Ilustraţii: loan Creangă şi cum
oas de oiumă. Direoţiunea sanitară oivilă 80 cr. (familie 1 fl. 30 cr.); looul II. de soria Creangă. Se trimite un număr de
Agregaţii. Proiectul de lege pentru va da o deeisiune prealabilă pentru fi&- persână 60 cr. (familie 1 fl.): locul III. (de probă gratis orî-oui cere la administraţie,
înfiinţarea de profesori agregaţi pe lângă cara vapor, în urma unei inspeoţiunî medi stat) 30 or. Suprasolvirile se vor cuita pe Pasagiul Român, 12, Buourescl.
faoultăţile dela universitatea din BuourescI cale rigurâse. oale Ziariatioă.
Iaşi a fost depus în Cameră. Proiectul 4) Este interZisă importaţiunea a ori P r o g r a m a : 1) „Sărmană frundă",
Proprietar: Iîî*. Aurel Mureşiauu.
prevede: La universitatea din BuourescI ce marfă provenind din ţările contaminate. oor mixt. 2) „Peatra din casă", comedie
;
4 agregaţi la facultatea de drept, 4 agre Sunt considerate ca infectate de oiumă: într’un act de V. Alexandri. Persânele vor Redactor responsabil; SKregoriu Maior.
