Page 49 - 1897-02
P. 49
Mcţim Mmmtîâîiees, „&as8ta" iese îi Să-care ii.
5i îJnomiii AbonamBnie pentru Aistro-Ungaria:
SsajoVi. piaţa ®a?& Sfov 80. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
§o?j«:iri asfmwîe ais R-.
primase. — Maaasoriyîs na *a N-rii de Dumlnaofi 2 <1. pe au.
ÎOtiTSmOi. Pentru România si străinătate:
IXSE8AVE sa primase la Âdml-
nlstreţluna în Braşov şi la ut- Pe un an 40 franol, pe ş6ao
înătâralo Birouri d» anunolupi: luni 20 fr., pe trei lnni 10 fr.
în Viona: M. Dukts, Eeinrich N-rii do Dumineca, 8 franol.
Schalck. Kudoif Mossc, Ă. (ţpyeliks Se prenumără la tât.o oficiele
Naehfolger; Anton Oppsiik, J. poştale din întru şi din atară
Damwbcr, in Budapesta: l. V. şi la dd. «oieocori.
(Joldbergerg, Scfaiein Bcrnat; în u^amtiil nentrn Masor
Bucui'eseii: Agtnc.e Eavas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouraalo do ilouraamo; în Ham târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar^ : Karoiyt A Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o eoriu. luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe 0 colină 6 or. şi Cu dusul în casă: Po un an
80or. cimbru pentru o publi (lîTijLZ^Ler de X>u-:ien.Inecău V) 12 fl., pe 6 luni 6 (1., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. seu 15 bani. Atât abonamen
Seolame pe pagina a 3-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
*eriă 10 or. adu 30'bani. a se plăti înainte.
Nr. 37.—Anul LX. Braşov, Duminecă 16 (28) Februarie 1897.
Ce ’i-se cere Associaţiunei. tute (5 şi 21) pe cari nu i-a mai ’ să cred şi mai mult, că urmăriţi sub ave o literatură şi o cultură pro-
aflat corespun4§tori actualelor îm mantaua „Associaţiunei" scopuri ile priă ?
Din cele ce ni-au venit la cunos- prejurări de stat şi adaugerea unui gale politice! Decă cu tâte astea ministrul
cinţă despre rescriptul ministrului paragraf nou privitor la dreptul dş Şi ce aşteptă d-1 ministru ? cere a4î schimbarea titlului, ei ur-
unguresc de interne, prin care se suprainspecţiune al statului — să Aşteptă ca membrii Associaţiu- măresce printr’asta fără îndoiâlă nu
„ordonă" schimbarea titlului „Asso vină c’un an mai târ4iu şi se câră, nei să se ia de păr, să se vaete, că mai scopuri curat politice, cari nici
ciaţiunei transilvane", ne am convins, ba să „ordone" chiar schimbarea au umblat pănă acuma pe o cale decum nu se pot uni cu chiămarea
că temerile nâstre au fost îndrep titlului, pe cuvânt că ar isbl în aşa de rătăcită; er când cu alte cu Associaţiunei nâstre. Ea nu e for
tăţite şi că ministrul în adevăr tinde lege ? vinte ministrul se răstesce cătră ei de-a discuta şi delibera în materia
se bage politica în sinul acestei so La aceste întrebări nu putem şi le strigă: Ticăloşilor! ei să răs de drept public.
cietăţi literare şi culturale române. răspunde, şi nu va pute nimeni răs pundă cu smereniă şi tremurând: Acestă societate a şi fost ferită
Căci ce alt scop ar pute urmări punde, decât constatând, că stăm Ticăloşi Măria Ta! pănă acuma de valurile politicei mi
ministrul cu pretensiunea sa, pe cât faţă cu ‘o isbucnire mai târ4iă a Acesta este adevărata situaţiune litante şi este un interes de căpetenia
de nedrâptâ, pe atât de surprin4e- furiei d-lui ministru, aşa 4icând c’un ce s’a creat Associaţiunei nâstre prin al esistenţii ei, ca se fă şi în viitor la
tore, care a pricinuit conchiămarea furor perezelianus subsequens, care n’are amintitul rescript al ministrului de adăpostul orz-căror tendinţe, care ar ţinti
adunării estra-ordinare a Associa şi nu pâte avâ altă esplicare, decât interne. se-o aservescâ pentru scopuri politice.
ţiunei pe (ţiua de 10 Martie n. că ministrul vre să se folosescă In faţa ei nu hotăresce mult Membrii Associaţiunei chiămaţî
viitor ? de prilegiul ce ’i l’a dat presentarea formularea titlului, ce’l orânduesce a decide la viitârea adunare gene
Ce s’a întâmplat, ca Associa- spre aprobare a proiectului de sta ministrul, dâcă se va 4ice, cum cere rală eatraordinară în cestiunea tit
ţiunea nâstră — care dela. înfiinţa tute votat de adunarea generală din el: „Associaţiunea literară şi cultu lului, vor trebui der să aibă aceste
rea ei a desvoltat o activitate atât Biaşiu, pentru a face politică şovi- rală a locuitorilor de naţionalitate în vedere.
de liniştită, fără se fi avut nici cel nistă şi faţă cu Associaţiunea nâs- română din Ungaria", orî, ceea ce el înainte de tote însă ei vor tre
mai mic conflict cu statutele, cu tră punându-i alternativa: ori îţi privesce ca tot una, se va 4i° bui să protesteze solemnei împotriva
e:
legile ori cu guvernele cele multe, schimbi numele după pofta mea, ori „Associaţiunea literară şi culturală insinuaţiunei ministrului, că li-ar fi
câte au urmat în periodul dinainte nu vei ave statute nouă aprobate a Românilor din Ungaria". trecut măcar vre-odată prin gând a
şi după înfiinţarea dualismului, — se de mine ! Faptul însu-şî, că să cere schim recunosce, că titlul societăţii lor ar fi
fiă acum de-odată trasă ia răspun De-odată ministrul de interne barea titlului, şi încă pe nisce mo necorect şi că ar isbi în lege.
dere de cătră ministru pentru nu găsesce, că titlul Associaţiunei este tive ca cele arătate, este aici sin Sperăm firm că membrii Asso
mele ei, ce l pârtă cu cinste de trei- greşit din punctul de vedere al drep gur hotărîtor. ciaţiunei vor fi la înălţimea patrio
4ecî şi cinci de ani? tului public şi că vine în conflict cu E clar şi învederat, că minis tismului luminat şi că vor sci să
Ce s’a întâmplat, ca de-odată legea, pentru-că conţine cuvintele trul care la 1895 n’a găsit nimic apere cu demnitate va4a şi cinstea
11
Associaţiunea nâstră se fiă bănuită „transilvan“ şi „popor român . vătămător în titlul Associaţiunei, vechei nâstre reuniuni culturale,
pe laţă, că ar ascunde „aspiraţiuni Nu-i destul însă cu atâta. Mi n’are nici un motiv temeinic şi just aprobate şi întărite de Majestatea Sa.
ilegale politice?" nistrul mai vine şi ridică grave sus- de a cere a4l schimbarea lui.
Ce s’a petrecut, ca ministrul se piţiunl şi învinuiri contra Asociaţiu- Esistă a4l în Transilvania şi în Revistă politică.
mergă până a arunca în faţa Asso nei, că a suferit şi sufere să aibă un Ţâra ungurâsca vre-o sută de dife
ciaţiunei nâstre, că „nici ea n’ar fi astfel de nume. rite societăţi şi corporaţiunî, cari Întâmplările din Creta ţin şi acum
tras la îndoelă, că titlul ei este din Ce cere dâră d-1 Perezel dela pârtă numele „transilvană . Şi este aţintite privirile tuturor asupra aces
1,1
punct de vedere al dreptului public Associaţiune? numai o apucătură puţin şiretă din tei insule. După cum am spus în nu
greşit şi că isbesee în lege?" Cere nici mai mult, nici mai pu partea ministrului, când între alte mărul din Dumineca trecută, oştirea
Cum s’a făcut, ca acesta pre ţin, decât ca ea lăpădându-se de nu multe ciudăţenii vine în rescriptul grecescă a descălecat în insulă sub
tinsă stare nemernică de ilegalitate mele şi de trecutul ei, să recunâscă, seu şi susţine, că parte din aceste conducerea colonelului Vassos şi a
se se descopere numai după trei-4scî că pănă acuma a trăit în rătăcire societăţi s’au înfiinţat înaintea „erei cuprins mai multe puncte însemnate
de ani deia intrarea în viaţă a erei şi în păcate. constituţionale mai nouă". Der Asso dintr’ânsa, întâmpinată fiind peste
actuale constituţionale ? Ministrul înfruntă aspru în res- ciaţiunea nu s’a înfiinţat tot atunci? tot cu bucurie de Creştinii din Creta.
* Cum s’a putut, ca ministrul de criptui său pe membrii „Associaţiu Cine ar putâ mai departe trage Comandanţii trupelor trimise de pu
interne Perezel, care la 1895 n’a nei transilvane" 4i c du-le cu alte la îndoielă, că o reuniune ca Asso terile europene la insula cu pricina,
c n
v§4ut nici o greşâlă în titlul Asso cuvinte: voi înşi-vă vedeţi şi recu- ciaţiunea nâstră nu s’a înfiinţat pen ca să împace lucrurile, ve4ând îna
ciaţiunei, — şi prin rescriptul seu cu nâsceţî, că purtaţi un nume neier tru câţî-va indivi4l cărturari din di intarea acâsta a oştirei grecesc!, au
nr. 929 din acelaşi an a cerut numai tat, de ce mai umblaţi dâră să-l sus ferite ţinuturi, ci pentru „poporul cuprins, după cum am împărtăşit,
modificarea a doi paragrafî din sta- ţineţi? Printr’asta mă faceţi numai român", care numai ca popor pâte patru cetăţi din insulă şi au provo-
FOILETONUL „GAZ. TRANS." Anuţa: Au4b Ştefane, eu gân poftesc voiă bună şi sănătate, şi că Numai de n’ar întâr4ia prea mult
desc, că ar fi mai bine să rămân m’aş bucura fârte, de-ar mai veni pe vrăjitoriul Păcală! Der au4l, că
S ă p ă t o r i n l d e b a n i . acasă. Pare-că presimţese, că pănă la noi___ Cumpără-ţî tote, de ce ai eine-va bate la uşă. (Se aude bătând
ce-oiu umbla pe acolo, acasă ni-se lipsă; nu cruţa banii, căci pentru la uşă) Intră!
— Comedia localisată, în trei acte. —
va întâmpla ceva rău. Lasă mai bine trebuinţele nâstre avem destui............. Un copil de Ţigan: Am venit la
Actul II. să se desprindă caii! Decă vecina se pote făli in tâtă D-ta, bădicule dragă, să-ţi spun, că
(O odaiâ ca în actul I.) Ştefan: (spăriat) Cum nu ; se şe4î luna cu o rochiă, cârpă, seu zadiă vrăjitoriul Păcală, marele învăţat, de
Anuţa: (îmbrăcată în vestminte de acasă!... In anul acesta n’ai mai nouă, şi tu o poţi f a c e ! . . . La nă- loc va fi aci; der tot-odată îţi fac
sSrbătore, stă înaintea oglindii şi îşi pune eşit din sat afară, şi cine scie când naşa încă te du, se nu se supere pe cunoscut şi aceea, că jupânul Lipi-
mărgelele): SiDgură eu nu sciu, ee se vei mai pute eşi. Şi ţie ţi-se cade noi___ Vreme vei ave destulă. Nu târe. stăpânul meu, de aci încolo nu
m
cuget despre Ştefan. Altă-dată de se-ţî petreci odată. Alte muieri încă grăbi acasă, căci 4î ţine ai pănă vre să scie nimic despre voi şi despre
ua
mă gatiam se merg unde-va, singură, fac aşa. Soţia vecinului în tâtă luna la nouă câsurî____ Pune şi ţolul cel tot lucrul vostru.... Priceputu nFai?
4icea, că-i urît se rămână singur se duce odată la oraş. Ce se se în nou, că pâte se va răci, pe când vă Ştefan: Ce-mî pasă mie de stă
acasă, şi acum cu puterea me face tâmple acasă ? . . . Casa nu o va duce veţi întârce.... Sluga să aibă grija pânul tău ? ... Ori dâră fără de el
se me duc........... Aici trebue se fiă dâră nime, de unde e ! . . . De pui de tote, căci la târguri se strîng fel nu pot eu trăi?... Spune-i, că n’am
ceva la mijloc!... Vre se facă ceva, voiu griji eu ca se nu-i ducă uliul..,. de fel de omeni_____ Căletoriă bună, nimic alta cu Domnia lui, decât, că
despre ce n’ar vre se am şi eu Du-te numai, căci prea mult stau dragă!... Să te întorci sănătâsă po decă se va împlini ceea ce am vor
soire. Der’, Ştefane, pă4esce-te, căci caii afară. seră! (o împinge spre uşă). bit cu domnia Iui, II voiu cinsti fârte
ai de lucru cu mine, şi se nu cre4î Anuţa: Cât de bine ar fi să vii Anuţa: (eşind) Dâmne ajută-mî!... frumos!... Poţi merge!
că me vei pute înşela. Te înşeli tu şi t u ! . . . Iţi aduc cojocul cel nou, pă Pă4©sce bine de tâte!... Casa şi Copilul de Ţigan: (eşind) Apoi no
pe tine însu-ţî___ Când vei gândi, că lăria şi ciobotele; numai te îmbracă. ochii tăi! roc bun, bădicule dragă!
voiu fi acolo, eu voiu fi acasă, şi la Ştefan: Anuţă! Ai minte ? . . . Nu Ştefan: (suflă cu greu şi se şterge pe Ştefan: (singur) îndată va fi aci....
reîntârcere de te aflu făcând vre-o putem lăsa casa singură. Unui tre faţă) Mulţămescu-ţî, Dâmne, că se Brr!... mi-i frică de astfel de om !..
înşelăciune, vre-un lucru rău, te mi- bue să rămână acasă, căci nu seim duse odată!... De frică, că nu va Dâr nu face nimica, că cu atâta mă
luesce Dumne4eu! ce se pâte întâmpla______ Du-te nu merge, am chiar asudat------ Era p’aci voiu încuragia mai tare, când voiu
Ştefan: (întră) T6te sunt gata; mai tu singură. Sărută pe mătuşa să rămână acasă şi atunci îmi era vede banii cei mulţi la mine pe
servitorul stă în pârtă cu căruţa. şi din partea mea, şi-i spune, că-i stricată tâtă socâta şi isprava!... masă___ Astă4î îţi pică steua ta
