Page 5 - 1897-02
P. 5

MiC{M?d. Atei3tKÎM81,                                                                                                                                         „Gazeta" iese în ttî-care di,
               5i TiposcraHa                                                                                                                                            Abonamente pentrn Anstro-Oneana:
         Braşov, piaţa mro Nr. SO.                                                                                                                                        Po un an 12 11.. pe şese luni
               Scrisori îtHfvuKcii-io nu «9                                                                                                                                 6 fl., pe trei luni 3 ii.
            prircssBo. — Jiajao5t!tt.y(iit aa a»                                                                                                                         N-rii de Dumlnaoă 2 ii. pe an.
            referim oS.                                                                                                                                                   Psntrn România si străinătate;
             IHSEBATE 36 primesc la Aiiml-
            nlitraţlnno în Braşov şi li u.r-                                                                                                                              Po un an 40 frnnof, po şdso
            mătârole Birouri de anunolurl:                                                                                                                                luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
              In Viena: Jf. Duke*, Bemrich                                                                                                                              • îT-rii de Duminecă 3 franot.
            Schalek, Hudolf Bosse, A. OypnUks                                                                                                                            Se prenumără la tdto oflcieie
            îlaohfolger;  Antm  Oppeitli,  J.                                                                                                                            poştale din întru şi din a-a ni
            Dannebar, in Budapesta : 1. 7.                                                                                                                                   si la dd. ooiectori.
            Goldbergerg, Sckstein Bemat; în                                                                                                                               ^'"iomentat pentru Rtîsot
            Bticuxesci: Agtmce Bavas, Suo-                                                                                                                              administraţiunea,  piaţa  mare,
            0 ursule do Stoam.inie; în Ham­                                                                                                                             târgul  Inului  Nr.  30  etagiu
            bar^ Karoiyt <6 Liebmann,                                                                                                                                   I.:  pe  un  an  10  fl.,  pe  şese
               Prsţul Inişrţlunlior: o sorin                                                                                                                            luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
            srarmond  po 0  oolână  6  or.  şi                                                                                                                          Cu  dusul  în  casă:  Pe  un  an
            80or.  timbru  pontrn  o  publi­                                    A, 1T T7L L                                                                             12 fl., pa61iml 6 fl., pe trei luni
            care.  Publicări  mai  dese  după,                                                                                                                          3  fl.  Un  esemplar  5  cr.  v.  a.
            tarifă şi învoială.                                                                                                                                         său  15  bani.  Atăt  abonamen­
              lieolame  po  pagina  a  3-o  o                                                                                                                           tele  căt  şi  inserţiunile  sunt
            seria 10 or. sen 30 bani.                                                                                                                                       a se plăti înainte.
                   . 27.                                                    Braşov, Mercurî 5 (17) Februarie                                                                        1897.




               Puterile faţă cu Grecia.                  mandanţii  corăbiilor  de  resboiu  eu­      cine se razimăGrecia ? Şi acâsta inde­        la  îndoială  aceste  fapte.  Printr’asta  numai
                                                         ropene  se  sfătuesc,  sub  preşedinţa  pendent  chiar  de  legăturile  personale  ne-am  pune  pe  terâmul  de  a  ne  răsboi.
                 La  întrebarea,  ce  am  pus’o  în  celui  mai  bătrân  coleg  al  lor,  a  ad-  şi  de  rudeniă  dintre  dinastia  gre-  Un  Polon  cult  va  fi  gata  în  tot-dounala  o
           revista  de  erî,  pare  ca  un  incident,  miralului  frances,  asupra  celor  de  câscă şi împărăţiile dela mâc|ă-nâpte;  apropiere  de  statul  nostru  (rusesc).  Ingi­
           despre  care  vorbesce  o  scire  mai  întreprins.  Insă  ia  cestiunea,  ce  este  independent  de  faptul,  că  regele  nerii,  dootorii  noştri  întră  bucuros  îu  ser-
           nouă  a  „Agenţiei  Havas“,  ar  v o i s e    de-a  se  întreprinde,  se  cam  încurcă  Greciei  este  fratele  mamei  Ţarului;  vioiile  rusesc!  şi  luorâză  ou  abnegare  de
           ne dea desluşire.                             informatiunile  aduse  de  foile  ofi*  că  principele  moştenitor  grecesc  e  sine  în  diferitele  puncte  ale  vastului  impe­
                 Acest  incident  s’a  petrecut  în  ciose.  Vorbesc  de  înţelegere  între  cumnatul  împăratului  german  şi  că  riu  rusesc,  unde  munca  lor  este  sincer  şi
           Atena,  unde,  după  cum  spune  tele­        puteri  într’o  privinţă  său  alta,  der  principele  George,  comandantul  flo­          drept  apreţiată.  Noi  Polonii  avem  o  fan­
           grama  „Havas“,  representanţii  pu­          nu în mod hotărît.                           tei  grecescî,  este  amicul  intim  al  tasia  desvoltată,  perspectiva  suoeesului  în­
           terilor  s’au  întrunit  cu  scop  de-a            Ciocnirea  dintre  o  corabiă  de       Ţarului.                                      treprinderilor  mari  influinţeză  asupră-ne  şi
           adresa  o  admoniare  guvernului  gre­        răsboiu grecescă şi un vapor de trans­                                                     aoâsta  este  pănă  la  ore-oare  grad  oausa
           cesc.  La  acostă  cousfâtuire  numai        port  turcesc,  care  ducea  cu  sine  şi                                                   soahimbârei părerilor nostre .
                                                                                                                                                                              u
           ambasadorul  rusesc  n’a  fost  de  ţaţă     trupe,  era  p’aci  să  aducă  după  sine             CRONICA POLITICA.                                          *
           încunosciinţând  pe  ceilalţi,  că  el  nu  inaugurarea  răsboiului  prin  intrarea                                 — 4 (16) Februarie.
                                                                                                                                                         S’a  făcut  mult  sgomot  cu  faima,  că
           p6te  participa,  din  c-ausă  că  n’a  pri­  imediată  a  trupelor  turcescî  în  Te-           In  numărul  trecut  am  amintit  despre  puterile  s’ar  fi  decis  a  împedeca  isbuonirea
            mit instrucţiuni dela Petersburg.            salia.  Fiind  deci  momentul  grav,  au  interpelaţia  din  camera  română  a  deputa­    inimioiţiilor  între  Turcia  şi  Grecia.  Acum

                 Nu-i  vorbă,  o  asttel  de  purtare  sărit  ambasadorii,  ca  să  mai  domo-  tului  Epurescu,  priritore  la  evenimentele  află  „Kreuz  Ztg.“,  că  avisurile,  oe  le-au
           trebue  se  fiă  bănuitbre  şi  a  fost,  iăscă  lucrurile,  împiedecând  şi  pe  dm  Orient.  Ministrul-preşedinte,  d-1  P.  S.  primit  comandanţii  corăbiilor  de  răsboiu
           prin  urmare,  de  aşteptat,  ca  tele­       Greci  şi  pe  Turci  de-a  debarca  în  Aurelian  nu  era  de  faţă  în  decursul  inter-  ale  puterilor  se  mărgineso  numai  a-le  cere,

           grama  „Agenţiei  Havas“  se  deştepte  Creta.  Astfel  au  ajuns  la  6re-care  pelărei.  Sosind  la  cameră  şi  luând  ounos-  să  isoleze  flota  greoâsoă  pe  cât  numai  se
           îngrijiri,  că  Rusia  e  puterea,  care  înţelegere.                                      oinţă  de  interpelarea  d-lui  Epurescu,  a  pote.
           stă la spatele Greciei.                            Faptul  acesta  însă  nu  ne  în-  declarat,  că  răspunde  imediat.  Preşedintele         Interesant  e  şi  oeea  ce  comunică
                                                                                                                                                                               K
                 Acum  oficioşii  austro-ungarî,  se  dreptăţesce  nicî-decum  a  crede,  că  oonsiliului  cjice,  că  este  eronată  soirea,  după  ofioiâsa  „Nordd.  Allg.  Zbg. ,  care,  spre  a
            silesc  a  presenta  soirea  amintită  ca  Rusia,  orî  Anglia  nu  ar  sta  la  oare  un  răsboiu  ar  fi  inevitabil.  Tote  pu­      dovedi,  că  guvernul  austro-ungar  este  acela,
            tendenţibsă  şi  neadeverată.  D6că  spatele  Greciei.  In  genere  nici  nu              terile  Europei  sunt  unanime  pentru  a  măn-  care  a  luat  mai  întâiu  iniţiativa  pentru  o
           este  aşa,  s6u  nu,  vom  vedă  în  cu-  se  păte  prevede  de  acjî,  cum  s’ar          ţinâ  pacea.  România,  la  rândul  ei,  va  face  procedere  energioă  a  puterilor  faţă  ou
           rend.  Adevărat,  că  soirile  de  erî  pre-  pută  linişti  lucrurile  numai  de  cătră   tot  oe-i  va  sta  în  putinţă  pantru  a-şl  în­  Grecia,  scrie  între  sitele:  „Guvernul  gre­
           sentă  situaţiunea  într’o  lumină  mult  puteri,  fără  de-a  ţină  sămă  nici  de        deplini  misiunea,  pe  oare  o  are  în  Orient  cesc  ounosoe  fârte  bine  dorinţa  puterilor,
            mai  liniştitbre.  Insu-şî  organul  mi-  Grecia, nici de Turcia.                         ca  element  de  ordine.  Nimio,  prin  urmare,   de-a  susţină  status  quo  în  Turcia.  Decă,  ou
           nisteriului  de  esterne  din  Viena               Nu  putem  trece  cu  vederea  şi       nu e de natură a deştepta îngrijiri.          tote  aoestea,  un  prinţ  regeso  a  fost  trimis
           anunţă,  că  ambasadorii  din  Con-           un  alt  fapt,  care  păte  influinţa  mai         D-1  Epurescu  se  declară  satisfăcut  de  la  Creta,  ou  misiunea,  de-a  se  opune  cu
           stantinopol  au  primit  o  propunere         mult  seu  mai  puţin  asupra  mersu­        răspunsul  ministrului  şi  speră,  că  în  oas,  forţa  unei  eventuale  debarcări  de  trupe
           a  guvernului  engles,  prin  care  se        lui  lucrurilor,  —  faptul  adecă,  că      oând  luorurile  s’ar  agrava,  guvernul  va  turcescî  şi  de-a  asigura  printr’asta  oreşti-
           stabilesce  comuna  acţiune  a  puteri­       nu  numai  Englesii,  dâră  şi  France-      sci să-şi faoă datoria.                      nilor  răsouiaţl  preponderenţa,  atunci  de
           lor pentru delăturarea conflictului.          sii  şi  Italienii  înclină  cu  simpatiile                       *                       sigur,  că  au  contat  la  aceea,  oă  una  său
                 Anglia  a  propus,  ca  trupele,  lor  pe  partea  Greciei.  Opiniunea                    Este  interesant  a  urmări  cele  ce  să   alta  dintre  marele  puteri  va  întinde  Gre­
           ce  se  află  pe  corăbiile  marelor  pu­     publică  din  aceste  ţări  este  ca  di­    soriu  în  foile  polone  şi  rusesol  în  Gestiu­  cilor  mâna  sa  salvatore,  dăoâ  aceştia  în
           teri,  se  ocupe  împreună  Canea,  He-  plomaţia  să  nu  stea  în  calea  reali-         nea unei apropiări între Poloni şi Ruşî.      urma  propriei  lor  vine,  ar  ajunge  a  fi  strim-
           rakleon  şi  Retliimno;  mai  departe  sărei  dorinţelor  poporului  grecesc.              Etă  ce  cţrie  c} iaru l  polon  „Przeglad  Ty-   toraţî.  Ca  să  ia  orl-oe  temei  u  aoestui  eal-
                                                                                                                                                                                      tt
                                                                                 s                                                                  oul, a nisuit mai ales Austro-Ungaria  ş. a.
                                                                                                              u
           se  îndepărteze  flota  grecescă  dela  Numai  acuma  a  4^   Gladstone,  că  godnivoy   din  Varşovia:  „In  naţiunea  po­
           insula  Creta  şi,  în  fine,  se  împedece  a'ar  bucura  mult,  decă  întreprinde­       lonă  la  noi  şi  dincolo  de  graniţă  se  schimbă
           pe  Turci  de-a  trimite  întăriri  trupe­    rea  Greciei  ar  ave  succes;  el  spe-     încet  încet  tot  mai  mult  părerile  faţă  cu
           lor turcescî din Creta.                       râză,  că  puterile  nu  vor  uita,  că  au  RusiB.  Noi  Polonii  suntem  o  sooietate  ou       „Kulturegylet“-iştii se bat.
                 Acum  e  vorba,  că  puterile  au  să îndrepteze o greşeiă mare a lor.               veohiâ  oivilisaţiă  şi  totdâuua  am  nisuit  să   Am  arătat  la  timpul  său  oă  între
           primit  propunerile  de  mai  sus  şi  că          Reasumând  decî  momentele  ca­         înaintăm  în  desvoltarea  naţională.  Con­   membrii  conducători  ai  „Kulturgylet“-ului
           vor  procede  în  comun,  împiedecând,  pitale  ale  situaţiunei,.  ajungem  la  sideraţiile  nostre  sunt  înfluinţate  de  fap­        din  Cluijiu  a  îsbucnit  mare  vrajbă.  O  parte
           eventual  chiar  şi  cu  forţa  acţiunea  resultatul,  că  încă  de  aci  încolo  va  tul,  că  naţiunea  rusâscă  e  tînără  şi  progre-  dintre  ei,  în  frunte  ou  Bartha  Miklos,  re-
           resboinică  a  corăbiilor  grecesc!.  Co­     avă să se lămurescă întrebarea: pe           sâză.  Ar  fi  nedrept  şi  nefolositor  de  a  trage  presentâ oposiţia, ăr oealaită parte, în




             : FOILETONUL „GAZ. TRANS.“                       Patriotule  Române!  Fiule  al  creştină­  astă(|I  înainte.  Na  este  mai  mare  defăimare  totl  una  să  fie,  preoum  Tu  întru  mine  şi
                                                        tăţii  !  Tu  până  astâcjî  ai  fost  uitat  de  cea­  decât a ucigaşului de sine!....    Eu  întru  Tine,  de  asemenea  şi  ei  Una
             (4)                                        laltă  lume,  de  cătră  celelalte  naţii,  Prove-   Şi  pentru  ca  să  ne  lămurim  mai  bine  să fiă!“
                                                         dinţa  s’a  milostivit,  şi  astăcfl  ţi-se  trimite   asupra  acestei  întrebări  de  viaţă  «âu  de   Dâră  pote  că  veţi  cjioe,  o  patrioţilor!
                        S  p  i c  u  i r  i
                                                        o  întrebare  de  viăţă  său  de  mărte.  Europa   mârte,  să  cercetăm  în  deosebi,  fără  cea  oă  aoest  principiu  ne  neunire  Antihristio,
           din  „Acte  şi  Documente  relative  la  Istoria  te  întrâbâ  şi  ca  pe  Român  şi  oa  pe  creş­  mai  mică  patimă  sâu  părtinire,  aceste  două  antinaţional,  s’a  sfinţit  prin  ourgerea  a  oâ-
           Renascerei  României  publicate  de  Ghtnadie  tin:  VoescI  tu  mărte  său  viaţă?  Răspunde!   întrebări  şi  pentru  ca  să  nu  riicecn,  că  a  torva  veaourl,  de  oând  fiinţâză  Principa­
           Petrescu, Episoop de Argeş, Dimitrie A.      Răspunde  ca  Român,  oa  să  cunoscă  lumea,   schimba  lucrul  soiut  pe  lucrul  nesoiut,  după  tele.  Aşa  întru  adevăr,  răul  se  face  fire  şi
              Sturdza, Membru Academiei Române şi       că  in  vinele  tale  curge  tot  acel  sânge  cum  c|ioe  provorbul  românesc:  „Vrabia  din  trăesc  în  durere  oa  în  elementul  meu  !....
                       Dimitrie C. Sturdza. a           strălucit,  oare  a  fost  fala  lumei  întregi;   palmă  pe  oiora  din  par .  Apoi  să  pu­  (jioe  renumitul  poet  român.  Aoâstă  jude­
                                                                                                                                w
                                                        răspunde  ca  oreştin,  oa  să  ounâscă  lu­  nem  mâna  pe  cuget  şi  să  oercetăm  în­  cată  s’ar  asemăna  cu  aceea  a  unui  om  bar­
              5. TJnirea şi neunirea Principatelor Române, de Ar­
                   himandritul Neofit Scriban. Iaşi 1856.  mea,  că  tu  eşti  creştin,  âr  nu  barbar   tâii!  neunirea  în  care  am  zăcut  pănă  acum,  bar  şi  sălbatic,  care  la  propunerea  vreunui
                                                        păgân.                                        şi  apoi  Unirea,  oe  ne  aştâptă  cu  braţele  misionar  european  de  a’l  creştina  şi  a’l  lu­
                 Unirea sân neunirea Principatelor.
                                                              Dâr  pentru  ca  oe  vom  face  şi  acum  deschise.                                  mina,  ar  răspunde,  oă  barbaria  şi  sălbătă-
                 Iată  întrebarea  timpului  de  faţă  pen­  să  nu  facem  orbesoe,  precum  păte  că  s’au                                       ciunea  de  mai  mulţi  ani  o  petrece  şi  trăesce
                                                                                                                I. Neunirea Principatelor.
           tru  tot  patriotul  adevărat.  Iată-o  de  faţă  făcut  multe  în  timpurile  trecute,  despre                                         ou  dânsa,  şi  că  fiind  în  ele  deprins,  el  nu
           propusă  de  a  ne  alege,  său  poeea  oe  au  cari astăcjl ne oăim fără vre-un folos, de aceea   însuşi  cuvântul  de  Neunire,  lovesoe  voesoe  niol  a  se  oreştine,  nici  a  se  la­
           dorit  oei  mai  mari  Domnitori  şi  eroi  ai  aducâudu-ne  aminte  de  acea  înţelâptă  sen­  de-odată  două  din  cele  mai  nobile  senti­  mina.  Deoă  aoest  răspuns  este  de  rîs  şi
           Românilor,  Ştefan  oel  Mare  şi  MihaiQ  Vi­  tinţă a unui vestit filosof, cere adesea cfioea :  mente,  ce  p6te  avâ  omenirea.  —  Lovesoe  vrednio  de  osândă,  apoi  ofe  al  nostru  oum
           teazul,  seu  aceia  oe  ne-putecd  isbuti,  ne-au  „ Quid quid agiş, prudenter agas et respice fi­  4ic  îu  naţionalitate  şi  în  religiă.  Lovesoe   va fi ?
           lăsat  a  fi  jucăriă  întâmplărilor  şi  a  sorte-  netul„OrI-ce  faci,  înţelepţesoe  fă,  şi  pri-  naţionalitatea  pentru-oă  naţia  nu  este  alt­  Dâră  cu  tote  aceste,  să  cercetăm  mai
           lor  deoretate  de  providenţă  pentru  tote  vesce  sfîrşitul!“...  Ca  nu  cumva  în  urmă  ceva  decât  o  familiă  mare,  şi  desbinătorul  în  speoial  aoestă  tradiţională  neunire,  aoâstă
           acele  popore  şi  pentru  toţi  acei  omeni,  nenorocirea  nostră  să  ne  încătuşeze  prin  familiei  este  pe  jumătate  ucigaşi  de  pă­  antihristă desbinare.
           cari  abătuţi  dela  principiul  Unităţii  şi  al  fabricarea  a  însuşi  mânilor  nostre,  şi  ca  nu  rinţi.  Lovesoe  religia  creştină,  pentru  ca   Cât  pentru  trecut,  istoria  ne  arătă,
           armoniei  ce  îutăresce  şi  mânbuesoe,  se  la  cea  întâiO  cunosciDţă,  ce  voesc  a  face  cel  mai  înalt  principiu  al  creştinilor  este  că  totdeuna  am  fost  jucăria  aortelor  şi  ai
           insuflă  şi  se  pornesce  de  spiritul  desbi-  celelalte  naţii  despre  noi,  să  ne  cunoscă,  Unirea,  căci  âtă  ou  ce  încheiă  Is.  Hs.  iotă  furtunelor  din  afară.  Corabia  naţiei  nu  avea
           nării  şi  al  vrajbei,  şi  de  demonul  îutunere-  oă  noi  singuri  pănă  astâcjl  am  fost  căşună-  Evangelia  Sa:  „Părinte  Sfinte,  dice  el,  o  cârmă,  o  busolă,  oare  să-i  dea  o  direc­
           cului.                                       torii  nenorooirilor  nostre  şi  suntem  şi  de mergând  la  patima  cea  de  cruce,  fă  ca  ţia sciută şi hotărîtă, Sistemul de alegerea
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10