Page 50 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 37.—1897.

cat atât pe comandantul grec, cât nu sunt mulţămiţî cu stăpânirea tur- gând să ia în mânile lor împăcarea insulei Căsătoria, afară de scopul îmul-
şi pe cei răsculaţi, se nu cum-va se căscă, şi de o parte ca să-i linistăscă în numele Turciei. O asemenea însoiinţare ţirei genului omenesc, are menirea
se apropie de aceste patru cetăţi, că pe ei, eră de altă parte să-i facă şi se va faoe şi guvernului grecesc. Insoiin- de a face căsătoriţilor vieţa mai
vor păţi-o. Răsculaţii greci n’au voit pe Greci să’şî retragă trupele din ţarea aoâsta va ouprinde şi provocarea, ca bună, mai plăcută şi mai fericită;
se scie nimic de acâstă provocare şi Creta, au început a se înţelege în­ ambele părţi să-şi retragă trupele din insulă, prin ea se întăresce unirea suflete­
ameninţare, şi Dumineca trecută după tre sine, ca pe viitor să întocmăscă şi dâoă acâstă provocare nu va fi asoul- lor între părinţi, se pârta grija de
amiadî au început a se apropia de altfel conducerea acestei insule. A- tată fără amânare, va fi urmată de mijloce buna crescere a copiilor şi îşî ţin
oraşul Canea de lângă mare, unde nume, după cum spun gazetele stră­ silnice, dela care nu se va da în laturi nici de datorinţă a se supune mandate­
se aflau corăbiile trimise de puteri. ine, puterile voiesc, ca de aici îna­ o putere. lor drepte şi legiuite ale superiori­
Grecii şi începură se împusce asupra inte locuitorii din Creta să se con­ Credem, că suntem bine informaţi, când lor, a iubi pe toţi şi a nu vătăma
trupelor turcescî, cari voiau se apere ducă ei pe sine sub supraveghiarea presupunem, că sub oondiţiunile amintite pe nimenea.
oraşul, când dintr’odată tunurile de tuturor puterilor. Creştinii să aibă şi Anglia va lua parte la o eventuală Conform acestei instituiri puse
pe vaporele puterilor se auriră sunând aceleaşi drepturi ca şi Turcii, şi blocadă. Priu urmare înţelegerea între pu­ de Dumne4©u, căsătoria este împreu­
şi glânţele lor începură a cade asupra unii şi alţii să se înţelegă asupra teri se pâte privi oa deplină. narea durabilă şi indisolubilă a băr­
taberei celor resculaţî. Bombardamen­ ocârmuirei şi asupra dărilor, fără ca baţilor şi a femeei în tot timpul
tul acesta ţinu vre-un pătrar de câs, guvernul turcesc să aibă dreptul a vieţei lor, pentru-că numai aşa pâte
în care timp se descărcară asupra se mai amesteca în trebile din lă- Câte-va cuvinte despre căsetoril corespunde scopului pentru care s’a
răsculaţilor greci vre-o 30—40 de untru ale insulei; cu un cuvânt pu­ întemeiat.
Plăcerile şi suferinţele vieţei
împuşcaturi. Văc|end, că nu e glumă, terile voiesc se dea autonomie (condu­ Starea de prosperitate a familiei
familiare.
Grecii se lăsară de luptă şi dădură cere de sine) insulei Creta, ără dom­ depinde dela indisolubilitatea căsă­
pace oraşului. nia Sultanului asupra ei va fi mai I. toriei, căci numai acâata formâză
Va să c[ică, puterile voiesc în ade­ mult numai cu numele. Inima părinţilor, cari au copii, proporţiunea drâptă între bărbat şi
văr cu ţâţele susţinerea păcii şi sunt gata Cum am 4i° > nici lupul flă­ pe cari îi îngrijesc şi cresc se înve- femee şi oferă garanţia, că părinţii
e
să atace pe ori şi cine ar voi să mă- mând, nici 6ia cu doi miei, — cam selesce la focul acestor suflete june, şi copiii îşi vor împlini datorinţele,
reşcă şi mai mult turburările din in­ aşa voiesc să întocmăscă pe viitor care se nasc pentru a iubi. Cu tote ce le au unii faţă de alţii.
sula, despre care s’a vorbit atâta în puterile lucrurile în Creta. acestea este o oră însemnată de na­ Căsătoria, fiind dela început
săptămânile din urmă. Etă aşa-dără, că cine se mişcă tură şi de evangelia, în care copiii considerată ca instituţiune dumne-
Pasul acesta atât de hotarît şi şi nu se dă numai aşa cu una cu trebuesc se părăsâscă pe părinţii 4eescă, a fost considerată la tote
incâtva şi neaşteptat, i-a pus pe gân­ două, tot mai câştigă câte ceva; l o r ; junele pentru a se lipi de soţia popârele de un act religios şi îna­
duri pe Grecii din regat şi i-a făcut cine însă se face mort şi le rabdă sa, er juna pentru a se lipi de so­ inte de venirea Domnului nostru
să strige în gura mare împotriva pu­ tote, mort şi uitat rămâne pentru ţul seu. Cuibul părinţilor nu mai Isus Christos; şi ca atare dimpreună
terilor. Ei 4ic> că cu totă împotri­ totdăuna! este destul de larg, puii sbor din el cu tote disposiţiunile relative la
virea puterilor, nu se vor lăsa, pănă * şi se împrăştie. Atunci bieţii părinţi esenţa şi validitatea ei cade în com-
când nu vor scâte pe fraţii lor din Soirile cele mai nouă cu privire cuprinşi de-o durere străină, îşi văd petenţa organelor bisericescî, pentru-ca
Creta de sub stăpânirea turcăscă şi la lucrurile din Creta şi la planurile sarcina terminată şi nu sciu, ce se este promovarea şi susţinerea mo­
pănă nu vor uni ostrovul acesta cu puterilor faţă de Turcia şi de Grecia mai facă cu viâţa. ralei şi a rsligiosităţei; care sunt
regatul grecesc. Decât de!... dela sunt următărele: Este dâr adevărat, că prin că- încredinţate bisericei.
vorbă pănă la faptă mai este ceva. O telegramă din London cu data de setoriă slăbesc legăturile atât de Căsătoria este contractul moral
Cu tot dorul lor de a cuprinde Creta 25 Febr. n. vestesce următorele: Erî a dulci, care unesc pentru tot-dâuna şi religios, pentru-eă scopul ei este
şi cu totă vitejia lor, Grecii tot nu domnit )a ministeriul de esterne mare miş­ pe fiică cu mamă. Aşa-dâr fiica seu promovarea şi susţinerea moralei şi
se vor pută pune cu Europa întrăgă, care. E lucru hotărît, ca între puteri este o fiiul prin căsătoriă se răcesce încât- a religiunei, care sunt încredinţate
de-ore-ce acum se vede lămurit, ca înţelegere deplină faţă de lucrurile din Creta va de sînul părintesc. bisericei; drept aceea şi căuşele că­
puterile sunt înţelese între sine, să şi în curând se vor da limpeejirile de lipsa Omul este o fiinţă asociabilă şi sătoriei cad în sfera bisericei, pen­
împedece cu orî-ce preţ un răsboiîi îu acâstă privinţă. nu p6te trăi isolat; un asociat mai tru-că ea propagă şi susţine religio-
în părţile răsăritene. Le e şi lor, pe Foia parisiană „Gaulois" află diu ca­ onest, mai de încredere şi mai de sitatea şi morala.
semne, frică, că dăcă vor lăsa să pitala Angliei următorele: Anglia, Austro- mângâiere însă, decât în căsătoriă, Legătura căsătoriei încheiate şi
niărgă duşmăniile între Greci şi Turci Ungaria, Francia, Italia şi Rusia vor ga­ care pune în comun tot ce avem pă4ite cu sânţeniă, potrivit cu le­
mai departe, nu cumva în cele din ranta autonomia Cretei printr’o declaraţie mai sacru, mai iubit şi mai plăcut, gile bisericescî, servesce de un mij­
urmă să se încingă un răsboiu, care sârbătoresoă. Germania îşi va da consim­ omul nici că pâte găsi. Din acâstă loc binefăcător spre răspândirea vir­
să sgudue întrăgă Europa. ţământul său numai dupâ-oe Grecia îşi va asociaţiune prin căsătoriă se nasce tuţii şi spre îmbunătăţirea fericirei
Nu e vorbă, Grecii ameninţă, că fi retras trupele sale din Creta. Adminis­ familia. atât particulare, cât şi publice. Că­
dăcă nu li-se va lăsa lor insula Creta, traţia insulei, pănă se va organisa condu­ Căsătoria este instituită de-odată sătoria înalţă fericirea familiară; ea
vor ataca Turcia pe uscat, intrând cerea autonomă, se va încredinţa, după cu omul, începutul şi-l ia încă din procură multe plăceri inocente, cari
în Macedonia şi pricinuind o răscălă cum se orede, Austro-Ungariei. paradis. Când Dumne4©u a vă4ut, provin, din sincera amiciţia a bărba­
14
între Creştinii de aici; dăr faţă cu Foia „Fremdenblatt , oare stă aprâpe că nu este bine să fiă omul singur, tului şi a femei, uşurâză oBtenelele
aceste ameninţări nu rămân nici de ministeriul de esterne din Yiena, scrie: i-a făcut lui soţia, care să-i fiă aju­ şi supărările lor, înmulţesce activi­
Turcii cu mânile în sîn, ci guvernul Programul, după-care vor purcede puterile tor, arătând prin acesta, că omul tatea cea folositâre şi zelul spre
turcesc ia mereu măsuri de apărare în afacerea oretană, se apropie tot mai este creat pentru societate. Cu ins­ buna organisare a condiţiunei fami­
la locurile din vecinătatea Greciei, mult de realisare şi decă n’a fost primit tituirea căsătoriei se fundâză şi sco­ liare.
şi un răsboiu pe uscat cu Turcia încă de tbte puterile, va fi primit în cu­ pul propagărei genului uman, cum Cel ce se decide a intra în le­
u
nu seim 4§ > dăcă ar eşi în folosul rând, p6te chiar astăcjl (25 Febr. n.) An­ se vede din binecuvântarea lui Dum- gătura căsătoriei, trebue a-şl aminti,
Grecilor. glia, Rusia, precum şi Italia, care a decla­ ne4eu asupra primei părechl: „Cres- că intrând odată în acâstă legătură
Aşa-dără o ciocnire mai mare rat, oă se va alătura la toţi paşii puterilor ceţî şi vă îmulţiţî şi umpleţi pă­ el trebue să rămână în ea pănă la
14
între Greci şi Turci este împedecată oelorlalte, Francia încă nu va întâia a-şl mântul . mârte. *
de-ocamdată prin păşirea la mijloc da consimţământul său. Calea, pe oare o Căsătoria este fundamentul fa­ Căsătoria mai contribue la măn-
a puterilor celor mari. Cu tăte aces­ vor urma puterile, după înţelegerile de miliei, al moralei şi culturei omului, ţinerea sănătăţii şi este necesară
tea pasul făcut de Greci în insula pănă acum, va fi următbrea: Ambasadorii este temelia societăţilor, este fun­ pentru echilibrarea funcţiunilor or­
Creta nu va rămâne fără resultat. din Constantinopole vor aduce la ounos- damentul întregei omeniri a fericirei ganice şi ale facultăţilor intelectuale.
Puterile văd,, că Creştinii din Creta oinţa guvernului turcesc, oă puterile au de temporale şi eterne. S’a constatat, că âmenii căsătoriţi

Petre al Vârfului! (Cine-va bate la pitâre, fiă altu, destul, că e om de Păcală (cătră Ştefan): Domnia ta Ştefan: E vergea ca tâte altele;
uşă)... Aha! vine acuma — Intră! omeniă. Cine-va bate la uşă (spărios): nu te înfrica, căci servitorul meu, ba pare-mi-se, e vergea de mătură.
Păcală (întră în casă, ia din spate o Ore cine pâte să f i ă ? . . . Nu cum-va deşi e făptură din altă lume, carne Păcală: Ha, ha, ha, ha! Te în­
lăduţă şi-o pune pe masă): Bună vre­ e Anuţa ? .. . Vai Dâmne ! (tremură) de om nu mănâncă, ci numai carne şeli, grozav te înşeli, căci vergeaua
mea ! . . . Eu sunt marele învăţat şi Păcală: Nu te teme; e servito­ de vită, de găină, de gâscă şi de acesta e tăiată din copaciul, de care
ispititorul bogăţiilor ascunse în rînza rul meu. raţă. s’a spân4urat Iuda____ Va să 4ică,
pământului. Me chiamă Păcală din Ştefan: Domne, mulţămescu-ţl... Ştefan: Şi de porc.... nici pomană de mătură!
satul Draciovenî-------M’ai poftit, şi Intră! Servitorul: De porc nu, căci Ştefan: Brr! — Mi-i grâză, 4©
u
iată-mă aci, ca cu măestria mea Servitorul: Măria ta, prea înţe­ acestă carne în ţâra nâstră s’a aflat mi-i tare grâză !
să-ţî stau întru ajutor____ Te întreb lepte ispititor al comorilor din rînza a fi carne spurcată. Servitorul: In şcătula acesta e
însă: eşti singur acasă, seu mai ai pământului, şi sciutor al bogăţiilor praf din praful măturat de pe uşa
Ştefan: Şo4î omeni!... (la o parte)
încă pe cineva aci? aflătâre de-asupra lui, închinându-mă Păcală semănă cu Lipitâre, âr ser­ iadului.
Ştefan: Sunt singur. îmi pare înaintea măritei tale feţe, îţi fae cu Ştefan: (Privind la cutiă) E ca pra­
bine, că ai venit; der pănă a nu ne. mare plecăciune cunoscut, că-’s aci. vitorul lui cu jupânâsa Salica, căci ful de pe uliţă!
apuca de lucru, spune-mi, cât să-ţî Ştefan (la o parte): Eacu-mî trei ea are trei negei în vârful nasului... Păcală: Nu tocmai; căci acesta
plătesc pentru ostenâla d-tale? cruci!... Acesta e Ucigă-1 crucea, Der totuşi nu pot fi ei, căci servi­ e măturat în nâptea de Sânt-Georgiu
torul e cu câdă şi cu cârne, er Sa­
Păcală: Pănă nu ţi-oiu scâte căci are cârne şi câdă! de pe drumul stelelor şi-i mestecat
banii, n’ai să-mî plătesc! nimic. Păcală: (cătră servitor) Te-ai îngri­ lica de acestea nu cred se aibă! cu rouă uscată.
Atunci însă, când ţi-oiu pune gal­ jit, ca uşa dela stradă să fiă încu­ Păcală: (cătră Ştefan) Ne trebue o Ştefan: Minunat lucru!... Der-
benii în sac, ai să-mî dai dela tâtă iată, ca să nu ne strice rostul cineva'? sapă, o lopată si un lâmpaş. la ce-i bun praful acesta, rogu-te?
suta unul mie. Servitorul: O-am închis cu 999 Ştefan: Le-am şi pus bine, sunt Păcală: La ce? Se-ţl spun la ce:
Ştefan: (zîmbind îndestulat) Forte de chei; deci poţi lucra acum după la treptele podrumului. Diavolul ţine toţi banii îngropaţi de
bine!... D-4eu să ne ajute! (La o parte) bunul tău plac fără se-ţl pese de Servitorul: (scoţend din ladă o ver­ avuţia lui, şi decă prin vergâua far-
Cât de mult sâmănă cu Lipitore!.. nimenea. gea). Acesta e varga, cu care a des­ mecată se află unde-va vre-un loc
6re nu-i e l ? . . . Nu; der se pâte se-i Ştefan: Dâmne, nu mă lăsa! părţit Moise Marea roşiă; ea ne va cu bani de aceştia, el se grăbesce
fiă vre-o rudeniă!... Altcum fiă Li- (tremură de sus pănă jos). arăta unde sunt îngropaţi banii. mânios a-i ascunde, punând în locul