Page 51 - 1897-02

Nr. 37.—1897. G-AZET ATR AN SIL V ÂNIEI Pagina 3

trăesc mai mult decât cei necăsă­ Luminările aprinse, ce le ţin acum nu pote fi vorba şi că trebue se prore?, după oum raportâză „Dreptatea",
toriţi; asemenea nebunia, hipocon- nucii (nănaşii), sunţ simbolul iubirei se restăbilescă autonomia Cretei sub Român aşii noştri s’au purtat fârte bărbă-
dria, histeria şi sinuciderea atinge împrumutate şi al vieţei curate, care suveranitatea Sultanului. tesee. Nici prin gând nu i-atreoutvre-unuia
mai mult pe cei necăsătoriţi. este a se păstra în tot timpul căsă­ Atena, 26 Febr. Aici circulă soi­ din ei să C8nte a se retrage ori a se souaa,
ci scurt şi hotărît declarară cu toţii, că ei
Din punct de vedere moral, că­ toriei. rea luată din isvor de obiceiu bine au soris si subscris şi pentru cele subsonse
sătoria este o instituţiuue de înaltă Cununile însâmnă întărirea le- informat, că regele Greciei într’o te­ primesc răspunderea cu toţii. Purtarea lor
moralisaţiune; înalţă facultăţile şi găturei căsătoriei în numele Sântei legramă adresată prinţului de Wales b&rbătAsoă a impus străinilor şi juraţii pe
caracterul, desvoltă simţimintela ge- Treimi. Cununile se pun pe cap ca a declarat, că e un lucru imposibil top şepte i-au declarat nevinovaţi ou o ma­
nerose şi devine păzitârea bunelor semn al învingerei, pentru-că mirii a rechiăma din Creta trupele grecesc!. joritate de 10 contra 2 voturi. Trăâsoă
bravii Români din GerbovaţI!
moravuri şi a onorei lamilielor. rămâind nepătaţi de desfrînare intră Londra, 26 Febr. Lui „Standard"
In sciinţa S. Teologii, căsătoria în pasul căsătoriei neînvinşî de I ’i-se raporteză din Atena, că repre- Alsaţia şi Transilvania. Revista frau-
u
este o legătură legală între un băr­ aceste. încununarea dâr este arăta­ j sentanţii puterilor din capitala Gre­ oesă „La Paix par le Droit (Pace prin
drept) publică în numărul său din urmă
bat şi o femee, spre petrecerea con­ rea de onbre şi răsplătire pentru ciei au primit a4î nota colectivă a mare- (nr. 2 anul VII) un artiool întitulat „Alsace
tinuă pănă la finitul vieţei lor într’o păstrarea curăţeniei virginităţii. lor puteri, pe oare vor ave s’o pre- et Transylranie , în care se face o oompa-
u
comunitate intimă, spre îmulţirea şi Paharul din care beu mirii, în- sente în mod oficios guvernului gre­ raţiă cu fbrte mult spirit între aceste două
conservarea genului omenesc şi spre semneză, că ei cu bucuriă vor lua cesc. După asta va urma blocarea ţerişore, terene de înfooate lupte naţionale.
ajutorarea reciprocă; ea este taina, parte la sbrtea comună a vieţei lor. Cretei în modul cel mai riguros. Deja Artioolul este semnat de Paul - Edouard
care prin rugăciunile şi binecuvân­ Incungiurarea mesei (tetrapo- de pe-acum lipsa de hrană se simte Decharme, care se vede, că ounbsce bine
fasele luptei Românilor din Transilvania
tarea preotului se pogbră asupra a dului) (când cântă preotul „Isaia în Creta. Comunicaţiunea între gu­ pentru dreptul lor. Pătruns de multă sim­
două persbne, ce se însoţesc, darul dănţuesce, etc......... ) însemneză bu­ vernul din Atena şi între lagerul patie faţă de Români, autorul ţine tare la
care întăresce şi sânţesce libera lor curia spirituală pentru încheierea grecesc dela ţermii Cretei se va face devisa, titlu al revistei, în oare serie : Pace
legătură pentru ajutorul reciproc şi căsătoriei; precum s’a bucurat nea­ prin o torpiloră englesă. prin drept.
legiuita nascere şi crescere a copii­ mul omenesc la întruparea mântui­ Atena, 27 Febr. In loc se scadă Dar pentru Biserică. Ni-se scrie din
lor spre înmulţirea membrilor bise- torului Christos, care s’a logodit cu valurile agitaţiunei în urma ţinutei Rebrişora ou data de 26 Febr. n. : „D-l
ricei lui Christos şi ajutorarea reci­ biserica; âr cercul (hora), ce se face puterilor, ele cresc mereu. Poporul Vasiliu Murâşian, învăţ. peus. în Năsăud, a
procă a celor căsătoriţi. împrejurul mesei, în care mirele se grecesc cere, ca guvernul se nu se în- donat Biserioei gr. cat. din Rebrişora
Legătura căsătoriei se sânţesce ţine de mână cu mirâsa, exprimă covdie nici înaintea puterilor, ci se mergă o pretensiune a sa de 60 fi. v. a., ce o avea
la un poporan din aoâstă paroohiă. In nu­
şi se tace spirituală ca şi legătura simbolul nedespărţirei legăturei că­ înainte. Se trimit mereu trupe la gra­ mele miserei nostre Biserici, cea mai oăl-
lui Christos cu biserica sa. sătoriei. niţa Tesaliei. durosă mulţămită aducem prea stimatului
Legitima legătură a căsătoriei Sânta Evangeliă, care este pusă * donator. — Anton Precup, preot; Dumitru
în Biserica lui Christos se sigilâză pe masă în faţa celor, cari cer bine­ Astă4î înainte de încheiarea foii Aculu, ourator prim."
prin un mister (taină), prin care ea cuvântarea căsătoriei, este glasul am primit raportul comitetului central
Agenţia de navigaţiune pe Dnnăre faoe
se sanctifică în tipul misteribsei uniri Mântuitorului Christos. Sânta Cruce, al „Asociaţiunei transilvane pentru lite­ cunoscut, că la 4 Martie stil nou se vor
a lui Christos cu Biserica, şi prin care este arma cea neînvinsă şi apă­ ratura română şi cultura poporului redeschide cursele regulate ale vapdrelor
acâsta primesce darul unui curat rarea creştinităţii, este şi căsătoriei român" cătră adunarea generală extra­ de poştă intre Galaţi şi T.-Severin, după
următorul itinerariu: Pleoarea dela Galaţi
acord pentru binecuvântata nascere scut contra spiritelor celor rele, âr ordinară, conchiămată pe 10 Martie
la T.-Severin în fiă-oare Duminecă, Marţi
şi educaţiunea cea creştinâscă a co­ sântele cununi însemnă cercuirea st. n. 1897 în causa modificărei sta­ şi Joi, la 8 bre diminâţa. Pleoarea dela
piilor. cea mai sacră a contractului înche­ tutelor Asociaţiunei. T.-Severin la Galaţi în fiă-oare Luni, Joi şi
Nunta nu este o instituţiune iat, subscris şi sigilat cu sinceritate In raportul acesta voluminos Sâmbătă la 7 bre sera. Cursele vaporului
nouă în biserica lui Christos, ci o în faţa Sântului altar. (23 pagine tipar), care se va trimite mixt de pasageri şi de mărfuri între Galaţi
instituţiune a aceluia, ce a fost în Aşa-der căsătoria este cel mai membrilor Associaţiuneijj cu fâia Isacea-Tuloea vor începe la 2 Martie stil
biserica primară. încă în paradis sacru şi mai strîns legământ al „Transilvania", se face istoricul tu­ nou. Va pleca, atât dela Galaţi la Tuloea,
oât şi dela Tuloea la Galaţi, în fiă-care cfi
Dumnezeu a instituit nunta, când omului cu om, şi în care stă cea turor pertractărilor comitetului cen­ afară de Luni. Pornire dela Galaţi in jos
primului om i-a dat femeiă întru mai nobilă îndulcire a vieţei; în ea tral cu guvernul în cestiunea apro- la 7 bre dim.; pornire dela Tuloea în sus
ajutor şi i-a binecuvântat se-şî îmul- lucrâză iubirea şi reciproca aplicare, bărei statutelor votate la Blaşiu. la 12 si jumătate bre p. m.
ţescă posteritatea. încrederea cea mai intimă şi alipirea Frun4ărindu-1 în grabă, ne-am con­ Teatru. Domnişora Agata Bârsescu a
Inelul de logodnă (de credinţă) cea mai statornică; şi numai în ea vins, că starea lucrurilor se presentă telegrafat, oă este împiedecată e veai la
este simbolul iubirei neschimbate, se află cea mai nobilă, mai fragedă tocmai precum am spus’o şi noi. Braşov pentru a juoa în representaţia de
căci precum inelul nu are nici în­ şi mai sinceră desfătare, ce pâte în­ astă sără. (Sâmbătă). Piesa „Heimath" de
ceput nici sfîrşit, astfel legătura că­ dulci vieţa. Prof. Or. Elefterescu. Sudermann se va da totuşi ou D-şora
sătoriei este legătura eternă şi ne­ Mary Frolda dela teatrul german din Te-
pfitz. Preţurile vor fi cele normale, obici­
întreruptă; âr schimbarea inelelor M A I N O U . — 15 (27) Februarie. nuite.
în timpul ceremoniei religibse, în­ Şepte ţărani români înaintea curţii cu
Cununii. D-l loan Schiopu, absolvent
semnă că fiă-care dintre cei logodiţi Petersburg, 26 Febr. Agenţia juraţi. In 25 Februarie n. o. s’a pertractat de teologia şi învăţător în Crizbav, se va
se pun pe sine în posesiunea celui­ Wolf" împărtăşesce în chip de co­ înaintea ourţii ou juraţi' din Timişora un oununa mâne, Dumineoă, cu d-ra Hortensia
lalt, păstrând credinţa conjugală păna municat oficios, că Rusia, vrend se lu­ proces de pressă, oe a fost intentat în oon- 1. Eft. Popovicl, fiica d-lui parooh din Ţin-
la finele vieţei; şi pentru aceea pbrtă creze în înţelegere cu celelalte puteri mari tra a 7 ţâranl români fruntaşi din oomuna ţarl.
GerbovaţI. Âoeştî ţărani sunt: Roman Bon-
în mâni acele inele, spre aducerea europene, a provocat, prin ambasadorul tilă în etate de 63 ani, Stef. Surulcscu de — D-l Alexe I. Ciopală, neguţător în
aminte necontenită de acestă pro­ seu din Atena, pe guvernul grecesc, ca 50 ani, Vicentie Pitici de 60 ani, Mateiă Baclfalău (Săcele), şi d-ra Eufrosina St. Mun-
misiune. în timp de trei dile se retragă din Ciortus de 53 ani, Dănilă Surulescu de 45 teanu, se vor cununa mâne în biserica Sft.
Ioan dm Turoheş.
Venirea mirilor în biserică şi Creta atât corăbiile de resboiu, cât şi ani, Ion Ciortus de 63 ani şi Damian Su­ — D-l Alimpiu Coste, teol. abs., din
postarea lor în faţa altarului, însemnă tote trupele. Decă înse Grecia s’ar rulescu de 50 ani. Va să cjicâ toţi omeni comuna Solomon (Sălagiu), se va oununa
în verstă, cei ma cinstiţi bărbaţi din oo­
că legătura căsătoriei se legă în faţa împotrivi, Rusia e hotărîtă a recurge muna lor, cari fac parte din primăria co­ în 4 Martie n. c, cu d-ra Aurelia Eihp dm
lui Dumne4eu, dela care se aşteptă faţă cu ea la mijloce de represalii munală şi toţi soiu scrie şi ceti. Aoeştia au Badon.
binecuvântarea. mai aspre. \ publicat o corespondenţă în „Dreptatea", Adresăm feiioitările nostre sincere ti­
e
Mirele stă de-a drepta miresei; Rusia, 4i° mai departe comu­ în care au desvălit multe abusurl, ticăloşii nerelor pâreohl.
acesta însemnă, că bărbatul este ca­ nicatul agenţiei „Wolff", nu va lăsa şi fărădelegi săvârşite de fisolgăbirâul
Szabă Gusztdv dela Bozoviol. In loc de Pentru economii de vite facem cu­
pul femeei, cum şi Christos este ca­ se se pericliteze pacea Europei din causa noscut, oâ un t8ur de trpi ani de rassa
pul bisericei. (Apostolul Pavel cătră evenimentelor din Creta. Ea e de părere mulţâmită pentru acest pas bărbătesc, Pintzgau se află de vencjare. lnformaţiunl
bravii ţărani au fost daţi în judeoată pen­
EfesenI). că de-o anexare a Cretei la Grecia tru „calumuiă şi vătămare de onbre". La se pot lua dela administraţia fbiei nostre.

lor un câne seu un mârtan mort. se te întorci cătră uşă şi se numeri Ştefan: Ved; fârte bine v e d ! . . . Păcală: Eşti gata ?
Acesta se pote împedeca prin pre­ dela unu pănă la cinci, şi dela cinci Ved o straiţă cu 100,000 de galbeni. Ştefan: Gata.
sărarea locului aceluia cu-praf de pănă ia unu, şi când vom 4i° e n °i Păcală: Aşa ? . . . Se fiă în ces Păcală: (cătră servitor) Ia cu tine
:
acesta, căci atunci el nu mai are „4©ce şi un berbece!", atunci te vei cu noroc (îi dă mâna)_____ Ai tei vor uneltele şi haidem în podrum. (Cor­
nici o putere asupra lor. deslega şi te vei uita în ea.... Decă fi banii aceştia! tina cade).
Ştefan: Hm! hm ! . . . Cine ar fi nu vei face aşa, atunci nici se nu te Ştefan: 10,000 vor fi ai voştri!... Actul III.
gândit aşa ceva despre praful acesta!.. apuci de lucru! Inţelesu-m’ai bine? vi-i dau cu tâtă inima!... Se mer­ (IJn podrum. Trei inşi scobor treptele,
Der în cârpa asta ce aveţi? Ştefan: Cum se nu înţeleg!... gem dâr mai iute în podrum! înainte merge Ştefan, ţinând într’o mână
Servitorul: O oglindă farmecată. Legaţi-me dâră; aci-i cârpa. (Se în- Păcală: Noi suntem gata, dâr un lămpaş aprins; după el vine Păcală cu
Ştefan: Cum e aceea? torce cătră public şi-şi închide ochii. Şer- unde vrei se pui banii ce-i vom afla? varga cea fărmecată; în urmă-i Servitorul
Păcală: Ud lucru fârte scump!... vitorul îl lâgă cu cârpa). Ştefan: Mai bine va fi, cred, se-i lui, pe umăr cu o lopată şi o sapă, pe care
E făcută din solzii şerpelui aceluia, Păcală: Numără: unu, doi, trei. pun aci în lada acâsta, căci aici îmi le proptesce de un părete).
care a înşelat pe Eva se mânce din patru, cinci. ţin argintul şi alţi bani ce-i mai am. Ştefan: Acesta e podrumul cu
pomul cel oprit___ Măestrul, care o-a norocul meu. Grăbiţi, ca pe când
Păcală: Se te ferâscă Dumne4eu
r
făcut, e Cain. Oglinda acesta e de cinci. Ştefan: Unu doi, trei, patru, de aşa ceva!... Banii aflaţi trebue îmi vine muierea acasă, se fim gata.
câte-va mii de ani, şi e unică în fe- se stâe singuri, nu amestecaţi cu încă un ceas, Petrea Vârfului, şi apoi
liul ei. Fără de ea am lucra fără de Păcală: înapoi!... cinci, patru, banii, cari umblă. ai gătat a mai fi pus într’un rând
cap, căci ea ne va arăta, că sunt trei, doi, unu. cu mine!
ori nu bani, şi decă sunt, pentru Ştefan: Cinci, patru, trei, doi, Ştefan: Unde se-i sciu pune dâră? Păcală: înainte de a ne apuca
noi sunt, ori pentru alţii. unu. Jos pe podinî nu-i pot pune. de lucru, îţî fac cunoscut, că pănă
Ştefan: Scâte-o, se me uit odată Păcală şi Servitorul de - odată : Păcală: Nu, dâr golesce lada şi nu vom seâte banii din pământ, se
în ea! f)ece şi-un berbece! (Servitorul îi des- o lasă deschisă, ca se capete puţin nu ne grăescî nici un cuvânt, căci
Păcală: Una ca aceea nu se pote legă cârpa, er Păcală îi ţine o tabelă ’na- aer curat. Banii din ea poţi se-i pui de unde nu, necuratul îţî rupe capul.
aşa de uşor, precum cre4î, căci mai intea ochilor, pe care se afla desemnat un aici pe masă. Ştefan: Domne apără!______ Nu
întâiu trebue se te legi la ochi cu sac cu inscripţia 100,000 galbeni). Ştefan: Bine 4^©f* (scote nisce cio­ cumva se me afle Anuţa cu capul
o cârpă, ca se nu ve4î nimic; apoi Păcală: Ve4î ceva? rapi cu bani şi-i pune pe masă) sucit, că atunci îmî dă ea mie!