Page 52 - 1897-02

Pagina. 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 37—1897.

Târguri de cai pentru miliţiă. Pentru la Românii din ţâră, precum şi jertfele ma­ sumă, nici se crâdă, ca e o fanta- nu mai prestăm trei 4il î septe*
n
0
cumpărarea cailor de lipsă pentru miliţiă teriale, care au incurs pănă acum pentru siă. Dâcă socotim numărul popora- mână, ci robim anul întreg legaţi şi
se vor ţine în Ardeal târguri de cai în ur- el din tote unghiurile ţării, au fost fără ţiunei „Magyarorszâg“-ului de astăcjî obligaţi cu cartea, ce o dăm cu umi­
mătârele localităţi şi (jho al® lunei Martie îndoială mari şi aprope fără părechiă la numai cu 14 milidne şi dâcă cjicem, linţă în mânile celor, peste cari pă­
calculate după stilul nou, anume : la Deeş popore de-o sorte cu poporul român bu­ că noi Românii suntem 3.000,000, rinţii noştri scuipau şi-i luau fel şi
în 11, la Grhiriş (corn. Turda-Arieş) în 13, covinean. Dâcă ne gândim însă la enor­ împărţind venitul c urat al statului formă peste picior, întrebându-i când
la Târgu-Murăşului în 15, la Oohalm în 17, mele trebuinţe, ce se cer pentru întreţi­ de 28 milidne fl. la an, după cum e târgul la Pir, jupâne?
la Braşov în 19, la Sepşi-Sângeorgiu în 22, nerea acestui Internat al nostru; dâcă con­ ni-1 arată datele oficiâse, pe tot mi­ Dâr nu e numai atât, nu numai
la Zabola (Treisceune) în 24, la Sibiiu în siderăm, că esistenţa lui este o necesitate lionul de suflete se vin 2.000.000 fl. că ni-am vândut moşiele şi vitele
26 Martie. — La tote aceste târguri se va imperativă şi o condiţiune indispensabilă dare de consum venit curat, fir dâcă pentru spurcatul de vinars, ci ne-am
presanta oâte-o comisiune militară, oare va pentru susţinerea, crescerea şi pentru con­ cine-va ar cjice, că numărul locuito­ înglodat şi în datorii, cari nu cred,
cumpăra toţi caii, oe-i va afla potriviţi servarea în adevărat spirit patriotic-naţio- rilor nu e 14, ci 17 milione, vom că le vor putea plăti copii de copii!
pentru miliţiă, de cum-va vencj&torii nu nal a tinerimei nostre dela şcolele din Cer­ replica, că atunci şi numărul Româ­ noştri. Aşi mulţămi din suflet unui
vor cere preţuri de tot prea mari. Caii năuţi : atunci cu ore-care mâhnire şi în­ nilor e mai mare de 3.000,000. tânăr zelos, care s’ar pune să adune
trebue b6 fiă dela 4 pănă la 7 ani şi să grijire trebue să mărturisim, că pentru de­ Eu însă nu scriu statistică, ci şi să ne arate, câte milione suntem
aibă o mărime de cel puţin 158 centi­ plina asigurare şi prosperare în viitor a morală şi puţin îmi pasă de coree- datori la tâte băncile publice, care
metri (15 pumni;. Cai treouţl de 7 ani nu Internatului încă tot nu s’a făcut şi nu se titatea cifrelor, îmi pasă însă prea au răsărit şi au crescut de 30 an!
se vor oumpăra nici la un oas, âr dintre face destul din partea naţiei. Sunt în dis­ mult de vieţa, sănătatea, averea, încâce ca ciupercile după o plâiă
cei mai mici de 158 cm. vor pute fi cum­ trictele nostre o mulţime de sate româ,- starea ori ruina omenilor, ce le pro­ caldă în luna lui MaiQ? Astă4î or!
păraţi numai fârte puţini, dintre cei mai nescl în bună stare materială, care, pe duce beutura de spirtuâse şi pe care mâne dâcă ar veni o năpaste peste
aleşi. Târgurile se vor ţine la primăria fiă-. lângă tote apelurile de pănă acum, încă nu o pote eunosce şi calcula decât bănci, aşa ca ele tote să sisteze plă­
cărei comune. Ministrul ung. de agrioultură nimic, sâu forte puţin au prestat pentru cel ce a trăit 30—40—50 ani la ţile, Statul nu ar mai pute incassa
recomandă prăsitorilor^de cai să cerceteze asigurarea subsistenţei acestui institut va­ ţâră sâu la satele nâstre din Dacia nicî jumătate din impositele pres­
aceste târguri, promiţând, că vor căpăta loros. Constatând pe de altă parte cu acea superiâră, cu escepţiunea celor din crise.
bune preţuri. deosebită bucuriă, care simţită trebue să fundul regiu, unde nu se beu nici a Şi dâcă e aşa, apoi cred, că a
fiă pretutindenea şi de tote inimele cu in­ treia parte spirtudse ca în alte părţi. trecut şi a 11 oră pentru începutul
Pentru cei ce voesc sâ neguţătorescă teres şi dragoste faţă de scumpul nostru Ca să-şi facă cine-va o icână şi
CU pesce. Fiind-Oă din mai multe părţi am de îndreptare, la care să fie anatemă
fost rugaţi de oătră unii ţărani de-ai Internat, că interniştii noştri aflători în- mai perfectă de miliânele, ce se dau tot Românul, care nu va contribui
noştri, cari vor să se ocupe cu vânzarea tr’însul au încheiat întâiul semestru al anului pentru spirtuose, trebue se scie, că după putinţă, pentru-că dâcă nu ne
de pesce sărat, ca să le arătăm de unde şcolar cu succes deplin mulţămitor, atât în nu se dau numai 28 milibne pe an vom îndrepta şi vom merge cu laşi­
să-şi potâ procura marfa mai cu înlesnire ce privesce progresul în studii, cât şi în pentru ele, ci de trei şi de patru- tate, nepăsare şi cu un fel de dis­
şi fără temere de-a fi înşelaţi, le punem educaţiunea lor corespundătâre naţională: Orî atâta. Decă statul primesce 28
încă odată în vedere marele magazin de preţ batjocuritor, ca pănă acum, îna­
pesoe al d-lui loan N. Bidu din Braşov speranţă sigură avem, că publicul nostru milione pentru fiert seu fabricat, inte, apoi mai sigur ca de 2-orî 2
(Târgul Straelor nr. 25), dela oare se pote dela vlădică pănă la opincă, mai ales de apoi fabricanţii, arendatorii şi câr- sunt 4, se vor împlini cele ce le pre-
comanda în ori-ce timp, atât în măsură aici încolo va manifesta din ce în ce un ciumarii, cari produc şi distribue 4iseră înainte cu 30 an! doi călători
mare, oât şi mică, tot felul de pesoe, icre interes mai mare pentru sortea şi scopul aceste beuturî, sigur că câştigă şi ultra-maghiar! în audul unui Român,
roşii tescuite, măsline, stafide, smochine, sublim al Internatului. ei de 2—3-orî mai mult, decât statul;
roşcove, t6te de oalitatea cea mai bună şi despre care nu presupuneau, că cu-
cu preţuri moderate. Fapt recunoscut este pretutindenea şi prin urmare noi Românii nu dăm nosce limba lor.
de întreg neamul românesc, că înfiinţarea numai şâse milione, ci pote chiar
Concert. Musica militară va concerta Etă anume ce scriea „Telegraful
acestui măreţ institut naţional-românesc aici 18—20 milione florenî pentru spirt, vi­
mâne. Duminecă, la Vila Kerisoh. Începu­ Român" la 1877 (Nr. 45 dela 9 (21)
în capitală a fost dorinţă generală şi o ne­ nars seu rachiu în tot anul.
tul la 7 ore săra. Iunie) sub titlul: „ Un specimen de fră­
cesitate imperiosă. Astădî îl avem; el func- Cine va fi Românul, cu tragere ţia maghiară
Contra tusei, r&guşelei, fleg­ ţionâză spre mulţămirea tuturora, şi resul- şi durere de inimă pentru nâmul
mei subscrisul reoomandă oa medicament cu tatele bune şi salutare se văd şi se cons­ său şi pentru viitorul lui, care să Mai (filele trecute, un bărbat onora­
oel mai bun efect bombonele de yoronică ale tată deja chiar la capătul primului semes­ nu se îngrozescă de acâstă ruină, bil, de oaraoter, făou ou trenul o călătoria
lui Râthy, cari vindecă iute sus numitele tru dela deschiderea lui. — N’am comite, peire, morte prea timpuriă, sinuci­ la Yiena. In cupeu ou densul se aflau din
bole. Preţul unei cutii 30 or.; 5 cutii 1 fi. întâmplare doi magnaţi unguri şi, după
50 or. Trimite franoo: Râthy Beta farma­ prin urmare, nici un păcat mai mare în dere lină, der sigură!?
cist în Bekes-Oiaba. contra propriului nostru corp naţional, de­ Veniţi cu mine, părinţilor Me- cum se vedea, din sfera mai înalte, mai
cât dâcă am lăsa în stagnare şi în deca­ tropoliţî, Episcop!, Protopopi, Preoţi distinse. Aceştia fără a presupune, oă com­
denţă acest unic aşedâment al nostru cul- şi voi toţi dascălii, învăţătorii, no­ panionul lor pricepe limba maghiară, cu
„Internatul de băieţi români în
tural-naţional pentru băieţii şcolari români tarii, primarii, juraţii şi fruntaşii Ro­ atât mai puţin oă este Român, luându-şl
Cernăuţi".
din ţâra. Eră de acâsta — nâmul românesc mânilor, se eşim la o comună, fiă de basă mişcările din Orient, începură un
Bucovina, Febr. 1897. nu pote fi capabil!... („Gas. Buo. ) ori care din comitatele vechi (nu ale discurs în limba maghiară de următorul
a
Se împlinesc aprope şese luni dela lui Tisza, aşa numite unguresc!) să cuprins:
deschiderea Internatului român de băieţi întrebăm, câte pământuri (parcele) A: „Cestiunea orientală, pusă astăc}!
Urmările ‘beuturilor spirtuose. pe tapet, răsoolesce multe lucruri între na­
în Cernăuţi, în care, pentru acest an şco­ a avut cutare la 1849—1850, şi câte ţionalităţile ţărilor dunărene, oare nouă,
lar, se adăpostesc în contra tuturor tem- Am vecfut pănă acum în N-rii mai are astăc}î? Câte vite avea în naţiunei domnitora, de loo nu ne pot veni
pestăţilor, naturale şi nenaturale, vr’o 70 Gazetei de Dumineca 8, 15, 20 şi acel timp o comună, şi câte are a3- la socotelă. Dintre *.<Jte mai vîrtos Ro­
de hăieţl români dela diferitele şcole publice 31, cât sunt de stricăciose beuturile tăcjî? Şi nu vom afla nici măcar a mânii şi Serbii sunt aoeia, oarl cu deose-
din capitală. In majoritatea lor absolută, spirtuâse şi cum marii proprietari patra parte în fiinţă, cu tote că în sebire chiarnă atenţiunea nostrâ asupra lor,
deore-oe politica recomandată de Blossuth
aceşti şcolari, puşi sub scutul şi îngrijirea şi statul au mari interese de produ­ aceşti 48 ani nu le-au dus nici Tă­ în 1849, atât comandanţilor de honvecfî,
acestui scump focular, sunt recruţi din pă­ cerea şi consumarea lor, şi că nu­ tarii, nici Turcii, nici Curuţii, der oât şi deosebitelor tribunale de sânge, niol
tura cea mai sărmană a poporului român mai noi Românii din Transilvania nici băle, decât parţiale, nu au fost. pe departe nu $I-a ajuns scopul dorit.
dela ţâră şi, prin urmare, întreţinuţi sunt şi Ungaria, fără cei din Bucovina, Unde sunt tote acestea? — In pun­ Acâstă politioă era: a imita faptele lui
toţi în mod gratuit. dăm statului, nu 600,000 fi. la an gile fabricanţilor de vinars, ale aren­ Traian cu ocasiunea cucenrei Daciei, adecă
e
însufleţirea şi focul dragostei naţio­ pentru aceste beuturî, cum se 4i° daşilor de spirtudse, cari au ajuns a face tabula rassa cu toţi patrioţii, oarl
au inteligenţă, avere sâu alte calităţi, prin
nale, cu care a fost întimpinată pretutin- greşit în N-ru 31 al acestei foi, ci milionari, pe când noi şi ai noştri care se pote susţinâ tradiţiunea naţională,
denea între Români înfiinţarea acestui prim 6.000,000 fl. am ajuns iobagii, ba mai rău decât âră plebea să se lege de giiă şi, în vege-
aşedământ de orescere şi cultură naţională Se nu se sparie nimeni de acâstă iobagii, servitorii şi inaşii lor. Noi taţiunca ei animalică, sâ-şl caute esistenţa

Păcală: Vino acum după mine adus, nu 4§n ala ... 6re nu l’aţî de loc ce te vei duce de aci, banii Duchurilor, cari rămân
cu lămpaşul, ca se pot vede; dâr fi adus care-va din Domnia-Vdstră? vin sorişi pe numele altuia, şi atunci Aioea, le sunt stăpân;
mut ca un pesce! (IncuDgiură amândoi Păcală: Netrebnicule, unde ţi-a de geaba am mai săpa după ei ; der Cari n’ar avea Dumnezeu
podrumul. Păcală clatină din cap şi se uită mai stat iarăşi mintea? Li-i fi uitat mă voiu duce eu, ca să-l caut. Fugă, căci de nu li-i rău;
la Ştefan. Ştefan deschide gura, vrând să sus în odaiă. Du-te, zăpăcitule, de-1 Ştefan: Bine, te poţi duce; der Căci cu varga fărmecată,
vorbescă, der Păcală îi pune mâna pe gură. adă; der dă iute şi nu zăbovi mult! aşa singur singurel cum să rămân Le prefac în vânt odată!
In urmă Păcală face semne cu varga pe Servitorul: îndată sunt aici! (Ser­ aici, căci mă tem de dueburile cele (Cătră Ştefan) Scli se-1 4*°!?
pământ şi strigă voios): — Bucură-te, vitorul se duce, Păcală, încuugiură podru- necurate!
Ştefan: încă nu; mai spune-mi-1
Ştefane; aci sunt banii! (împlântă mul, dicend următorul descântec): Păcală: Ţi-i f r i c ă ? . . . Dâră nu odată. (Păcală îl spune) Acum îl sciu;
varga în pământ, ca semn). eşti c o p i l ? . . . Ei, stăi că fac eu, ca
Domne, al nost Părinte sfânt, der nu zăbovi mult, ci grăbesce de
. Ştefan: (chiuind) Iu, iu, iu! Aci Ajută-ne să vedem să nu ţi-se întâmple nimica.. .. Şe4i vină mai curând cu praful acela!
sunt bănişorii mei, 100,000 de gai- Comora de sub păment, pe butoiaşul acesta, ca să-ţî pun pe
binaşî!... Iute cu sapa aceea! Căci acesta noi o vrem. cap căciula ursitorilor, căci atunci Păcală: Peste doue minute vom
n’ai să te temi de nimenea. (Ştefan se fi aci. (Se duce).
Păcală: Mai încet, fărtate, căci Iar tu, drace necurate,
mai avem ceva de lucru! Avem se Du-te ’n locuri depărtate, aşeză pe un butoiaş, âr Păoală îi pune Ştefan: (Se uită spărios în urma lui
pe cap o căciulă, care stă dintr’un galon şi ascultă) Ce făcu omul acesta âre?...
facem ceva, ca se nu fure dracul împotrivă nu ne sta, de două degete şi din nisce urechi mari, Mi-se pare c’a închis uşa podrumu-
banii şi se nu-i pună cum-va în alt Căci noi bani s’avem am vrea? ca şi cele de măgar). Aşa ve4î, acum lui peste m i n e ! . . . Brr! urîtu-mi-i!...
loc; căci de unde nu, de câte-orî Ştefan: Ore ce pote să facă atâta nici un duch necurat n’are putere Ore se nu-1 strig, ca se se grâ-
vom da cu sapa, de atâţia stînjinî vreme în chilie servitorul D-tale, de
se vor cufunda banii în pământ, şi nu mai vme? asupra d-tale. Stai dâră nemişcat şi beacă ? ... (strigă) Mei! .. . Tu! .. .
nu te spăimânta de nimic. Orî-ce Domnia-ta!. .. Omule! ... Maistere!
atunci pace bună de gălbinaşî. (Oătră Păcală: De-a bună semă nu află vei vede, ori-ce vei au4b fiă om, fiă Haidă odată! Grăbiţi, de veniţi mai
servitorul său) Stângaciu! adă praful praful! dobitoc, nu te teme de nimic, si curând!.. . Pst, pare-mî că aud ceva,
şi-l presară pe lângă vargă.
Ştefan : Ore n’ar fi bine, să merg când ţi-s’ar arăta ceva, dă în pă­ venind lin, ea şi când ar fi un hâr-
Servitorul: Praful!. . . Ore unde să-l caut eu ? mânt cu varga cea fermecată şi 4i ciog. (Dă cu varga îu păment, sbiară cât
l’am p u s ? . . . Imî pare că nu l’am Păcală : Nu, Domne feresce, căci versul farmecilor: îl ţine gura) :