Page 52 - 1897-02
P. 52

Pagina. 4                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Nr. 37—1897.

              Târguri  de  cai  pentru  miliţiă.  Pentru  la  Românii  din  ţâră,  precum  şi  jertfele  ma­  sumă,  nici  se  crâdă,  ca  e  o  fanta-  nu  mai  prestăm  trei  4il   î   septe*
                                                                                                                                                                                   n
                                                                                                                                                                                0
         cumpărarea  cailor  de  lipsă  pentru  miliţiă  teriale,  care  au  incurs  pănă  acum  pentru  siă.  Dâcă  socotim  numărul  popora-  mână,  ci  robim  anul  întreg  legaţi  şi
         se  vor  ţine  în  Ardeal  târguri  de  cai  în  ur-  el  din  tote  unghiurile  ţării,  au  fost  fără  ţiunei  „Magyarorszâg“-ului  de  astăcjî  obligaţi  cu  cartea,  ce  o  dăm  cu  umi­
         mătârele  localităţi  şi  (jho  al®  lunei  Martie  îndoială  mari  şi  aprope  fără  părechiă  la  numai  cu  14  milidne  şi  dâcă  cjicem,  linţă  în  mânile  celor,  peste  cari  pă­
         calculate  după  stilul  nou,  anume  :  la  Deeş  popore  de-o  sorte  cu  poporul  român  bu­  că  noi  Românii  suntem  3.000,000,  rinţii  noştri  scuipau  şi-i  luau  fel  şi
         în  11,  la  Grhiriş  (corn.  Turda-Arieş)  în  13,  covinean.  Dâcă  ne  gândim  însă  la  enor­  împărţind  venitul  c  urat  al  statului  formă  peste  picior,  întrebându-i  când
         la  Târgu-Murăşului  în  15,  la  Oohalm  în  17,  mele  trebuinţe,  ce  se  cer  pentru  întreţi­  de  28  milidne  fl.  la  an,  după  cum  e târgul la Pir, jupâne?
         la  Braşov  în  19,  la  Sepşi-Sângeorgiu  în  22,  nerea  acestui  Internat  al  nostru;  dâcă  con­  ni-1  arată  datele  oficiâse,  pe  tot  mi­  Dâr  nu  e  numai  atât,  nu  numai
         la  Zabola  (Treisceune)  în  24,  la  Sibiiu  în  siderăm,  că  esistenţa  lui  este  o  necesitate  lionul  de  suflete  se  vin  2.000.000  fl.  că  ni-am  vândut  moşiele  şi  vitele
         26  Martie.  —  La  tote  aceste  târguri  se  va  imperativă  şi  o  condiţiune  indispensabilă  dare  de  consum  venit  curat,  fir  dâcă  pentru  spurcatul  de  vinars,  ci  ne-am
         presanta  oâte-o  comisiune  militară,  oare  va  pentru  susţinerea,  crescerea  şi  pentru  con­  cine-va  ar  cjice,  că  numărul  locuito­  înglodat  şi  în  datorii,  cari  nu  cred,
         cumpăra  toţi  caii,  oe-i  va  afla  potriviţi  servarea  în  adevărat  spirit  patriotic-naţio-  rilor  nu  e  14,  ci  17  milione,  vom  că  le  vor  putea  plăti  copii  de  copii!
         pentru  miliţiă,  de  cum-va  vencj&torii  nu  nal  a  tinerimei  nostre  dela  şcolele  din  Cer­  replica,  că  atunci  şi  numărul  Româ­  noştri.  Aşi  mulţămi  din  suflet  unui
        vor  cere  preţuri  de  tot  prea  mari.  Caii  năuţi  :  atunci  cu  ore-care  mâhnire  şi  în­  nilor e mai mare de 3.000,000.         tânăr  zelos,  care  s’ar  pune  să  adune
         trebue  b6  fiă  dela  4  pănă  la  7  ani  şi  să  grijire  trebue  să  mărturisim,  că  pentru  de­  Eu  însă  nu  scriu  statistică,  ci  şi  să  ne  arate,  câte  milione  suntem
        aibă  o  mărime  de  cel  puţin  158  centi­  plina  asigurare  şi  prosperare  în  viitor  a  morală  şi  puţin  îmi  pasă  de  coree-  datori  la  tâte  băncile  publice,  care
        metri  (15  pumni;.  Cai  treouţl  de  7  ani  nu  Internatului  încă  tot  nu  s’a  făcut  şi  nu  se  titatea  cifrelor,  îmi  pasă  însă  prea  au  răsărit  şi  au  crescut  de  30  an!
        se  vor  oumpăra  nici  la  un  oas,  âr  dintre  face  destul  din  partea  naţiei.  Sunt  în  dis­  mult  de  vieţa,  sănătatea,  averea,  încâce  ca  ciupercile  după  o  plâiă
        cei  mai  mici  de  158  cm.  vor  pute  fi  cum­  trictele  nostre  o  mulţime  de  sate  româ,-  starea  ori  ruina  omenilor,  ce  le  pro­  caldă  în  luna  lui  MaiQ?  Astă4î  or!
        păraţi  numai  fârte  puţini,  dintre  cei  mai  nescl  în  bună  stare  materială,  care,  pe  duce  beutura  de  spirtuâse  şi  pe  care  mâne  dâcă  ar  veni  o  năpaste  peste
        aleşi.  Târgurile  se  vor  ţine  la  primăria  fiă-.  lângă  tote  apelurile  de  pănă  acum,  încă  nu  o  pote  eunosce  şi  calcula  decât  bănci,  aşa  ca  ele  tote  să  sisteze  plă­
        cărei  comune.  Ministrul  ung.  de  agrioultură  nimic,  sâu  forte  puţin  au  prestat  pentru  cel  ce  a  trăit  30—40—50  ani  la  ţile,  Statul  nu  ar  mai  pute  incassa
        recomandă  prăsitorilor^de  cai  să  cerceteze  asigurarea  subsistenţei  acestui  institut  va­  ţâră  sâu  la  satele  nâstre  din  Dacia  nicî  jumătate  din  impositele  pres­
        aceste  târguri,  promiţând,  că  vor  căpăta  loros.  Constatând  pe  de  altă  parte  cu  acea  superiâră,  cu  escepţiunea  celor  din  crise.
        bune preţuri.                                 deosebită  bucuriă,  care  simţită  trebue  să  fundul  regiu,  unde  nu  se  beu  nici  a       Şi  dâcă  e  aşa,  apoi  cred,  că  a
                                                      fiă  pretutindenea  şi  de  tote  inimele  cu  in­  treia parte spirtudse ca în alte părţi.  trecut  şi  a  11  oră  pentru  începutul
              Pentru  cei  ce  voesc  sâ  neguţătorescă   teres  şi  dragoste  faţă  de  scumpul  nostru   Ca  să-şi  facă  cine-va  o  icână  şi
         CU  pesce.  Fiind-Oă  din  mai  multe  părţi  am                                                                                        de  îndreptare,  la  care  să  fie  anatemă
        fost  rugaţi  de  oătră  unii  ţărani  de-ai   Internat,  că  interniştii  noştri  aflători  în-  mai  perfectă  de  miliânele,  ce  se  dau   tot  Românul,  care  nu  va  contribui
        noştri,  cari  vor  să  se  ocupe  cu  vânzarea  tr’însul au încheiat întâiul semestru al anului  pentru  spirtuose,  trebue  se  scie,  că   după  putinţă,  pentru-că  dâcă  nu  ne
        de  pesce  sărat,  ca  să  le  arătăm  de  unde  şcolar  cu  succes  deplin  mulţămitor,  atât  în  nu  se  dau  numai  28  milibne  pe  an   vom  îndrepta  şi  vom  merge  cu  laşi­
        să-şi  potâ  procura  marfa  mai  cu  înlesnire   ce  privesce  progresul  în  studii,  cât  şi  în  pentru  ele,  ci  de  trei  şi  de  patru-   tate,  nepăsare  şi  cu  un  fel  de  dis­
        şi  fără  temere  de-a  fi  înşelaţi,  le  punem   educaţiunea  lor  corespundătâre  naţională:  Orî  atâta.  Decă  statul  primesce  28
        încă  odată  în  vedere  marele  magazin  de                                                                                             preţ  batjocuritor,  ca  pănă  acum,  îna­
        pesoe  al  d-lui  loan  N.  Bidu  din  Braşov   speranţă  sigură  avem,  că  publicul  nostru  milione  pentru  fiert  seu  fabricat,    inte,  apoi  mai  sigur  ca  de  2-orî  2
        (Târgul  Straelor  nr.  25),  dela  oare  se  pote  dela  vlădică  pănă  la  opincă,  mai  ales  de  apoi  fabricanţii,  arendatorii  şi  câr-   sunt  4,  se  vor  împlini  cele  ce  le  pre-
        comanda  în  ori-ce  timp,  atât  în  măsură  aici  încolo  va  manifesta  din  ce  în  ce  un  ciumarii,  cari  produc  şi  distribue   4iseră  înainte  cu  30  an!  doi  călători
        mare,  oât  şi  mică,  tot  felul  de  pesoe,  icre   interes  mai  mare  pentru  sortea  şi  scopul  aceste  beuturî,  sigur  că  câştigă  şi   ultra-maghiar!  în  audul  unui  Român,
        roşii  tescuite,  măsline,  stafide,  smochine,   sublim al Internatului.                  ei  de  2—3-orî  mai  mult,  decât  statul;
        roşcove,  t6te  de  oalitatea  cea  mai  bună  şi                                                                                        despre  care  nu  presupuneau,  că  cu-
        cu preţuri moderate.                               Fapt  recunoscut  este  pretutindenea  şi  prin  urmare  noi  Românii  nu  dăm        nosce limba lor.
                                                      de  întreg  neamul  românesc,  că  înfiinţarea  numai  şâse  milione,  ci  pote  chiar
              Concert.  Musica  militară  va  concerta                                                                                                Etă  anume  ce  scriea  „Telegraful
                                                      acestui  măreţ  institut  naţional-românesc  aici  18—20 milione florenî pentru spirt, vi­
         mâne.  Duminecă,  la  Vila  Kerisoh.  Începu­                                                                                           Român"  la  1877  (Nr.  45  dela  9  (21)
                                                      în  capitală  a  fost  dorinţă  generală  şi  o  ne­  nars seu rachiu în tot anul.
        tul la 7 ore săra.                                                                                                                       Iunie) sub titlul: „ Un specimen de fră­
                                                      cesitate  imperiosă.  Astădî  îl  avem;  el  func-   Cine  va  fi  Românul,  cu  tragere   ţia maghiară
             Contra     tusei,   r&guşelei,    fleg­  ţionâză  spre  mulţămirea  tuturora,  şi  resul-  şi  durere  de  inimă  pentru  nâmul
        mei  subscrisul  reoomandă  oa  medicament  cu  tatele  bune  şi  salutare  se  văd  şi  se  cons­  său  şi  pentru  viitorul  lui,  care  să   Mai  (filele  trecute,  un  bărbat  onora­
        oel  mai  bun  efect  bombonele  de  yoronică  ale  tată  deja  chiar  la  capătul  primului  semes­  nu  se  îngrozescă  de  acâstă  ruină,   bil,  de  oaraoter,  făou  ou  trenul  o  călătoria
        lui  Râthy,  cari  vindecă  iute  sus  numitele   tru  dela  deschiderea  lui.  —  N’am  comite,  peire,  morte  prea  timpuriă,  sinuci­  la  Yiena.  In  cupeu  ou  densul  se  aflau  din
        bole.  Preţul  unei  cutii  30  or.;  5  cutii  1  fi.                                                                                   întâmplare  doi  magnaţi  unguri  şi,  după
        50  or.  Trimite  franoo:  Râthy  Beta  farma­  prin  urmare,  nici  un  păcat  mai  mare  în  dere lină, der sigură!?
        cist în Bekes-Oiaba.                          contra  propriului  nostru  corp  naţional,  de­   Veniţi  cu  mine,  părinţilor  Me-      cum  se  vedea,  din  sfera  mai  înalte,  mai
                                                      cât  dâcă  am  lăsa  în  stagnare  şi  în  deca­  tropoliţî,  Episcop!,  Protopopi,  Preoţi   distinse.  Aceştia  fără  a  presupune,  oă  com­
                                                      denţă  acest  unic  aşedâment  al  nostru  cul-  şi  voi  toţi  dascălii,  învăţătorii,  no­  panionul  lor  pricepe  limba  maghiară,  cu
               „Internatul de băieţi români în
                                                      tural-naţional  pentru  băieţii  şcolari  români  tarii,  primarii, juraţii şi fruntaşii Ro­  atât  mai  puţin  oă  este  Român,  luându-şl
                         Cernăuţi".
                                                      din  ţâra.  Eră  de  acâsta  —  nâmul  românesc  mânilor,  se  eşim  la  o  comună,  fiă   de  basă  mişcările  din  Orient,  începură  un
                             Bucovina, Febr. 1897.    nu pote fi capabil!...      („Gas. Buo. )    ori  care  din  comitatele  vechi  (nu  ale   discurs  în  limba  maghiară  de  următorul
                                                                                            a
              Se  împlinesc  aprope  şese  luni  dela                                              lui  Tisza,  aşa  numite  unguresc!)  să      cuprins:
        deschiderea  Internatului  român  de  băieţi                                               întrebăm,  câte  pământuri  (parcele)              A:  „Cestiunea  orientală,  pusă  astăc}!
                                                         Urmările ‘beuturilor spirtuose.                                                         pe  tapet,  răsoolesce  multe  lucruri  între  na­
        în  Cernăuţi,  în  care,  pentru  acest  an  şco­                                          a  avut  cutare  la  1849—1850,  şi  câte     ţionalităţile  ţărilor  dunărene,  oare  nouă,
        lar,  se  adăpostesc  în  contra  tuturor  tem-    Am  vecfut  pănă  acum  în  N-rii  mai  are  astăc}î?  Câte  vite  avea  în           naţiunei  domnitora,  de  loo  nu  ne  pot  veni
        pestăţilor,  naturale  şi  nenaturale,  vr’o  70  Gazetei  de  Dumineca  8,  15,  20  şi  acel  timp  o  comună,  şi  câte  are  a3-  la  socotelă.  Dintre  *.<Jte  mai  vîrtos  Ro­
        de  hăieţl  români  dela  diferitele  şcole  publice  31,  cât  sunt  de  stricăciose  beuturile  tăcjî?  Şi  nu  vom  afla  nici  măcar  a  mânii  şi  Serbii  sunt  aoeia,  oarl  cu  deose-
        din  capitală.  In  majoritatea  lor  absolută,  spirtuâse  şi  cum  marii  proprietari  patra  parte  în  fiinţă,  cu  tote  că  în     sebire  chiarnă  atenţiunea  nostrâ  asupra  lor,
                                                                                                                                                 deore-oe  politica  recomandată  de  Blossuth
        aceşti  şcolari,  puşi  sub  scutul  şi  îngrijirea  şi  statul  au  mari  interese  de  produ­  aceşti  48  ani  nu  le-au  dus  nici  Tă­  în  1849,  atât  comandanţilor  de  honvecfî,
        acestui  scump  focular,  sunt  recruţi  din  pă­  cerea  şi  consumarea  lor,  şi  că  nu­  tarii,  nici  Turcii,  nici  Curuţii,  der   oât  şi  deosebitelor  tribunale  de  sânge,  niol
        tura  cea  mai  sărmană  a  poporului  român  mai  noi  Românii  din  Transilvania  nici  băle,  decât  parţiale,  nu  au  fost.  pe  departe  nu  $I-a  ajuns  scopul  dorit.
        dela  ţâră  şi,  prin  urmare,  întreţinuţi  sunt  şi  Ungaria,  fără  cei  din  Bucovina,  Unde  sunt  tote  acestea?  —  In  pun­      Acâstă  politioă  era:  a  imita  faptele  lui
        toţi în mod gratuit.                          dăm  statului,  nu  600,000  fi.  la  an  gile  fabricanţilor  de  vinars,  ale  aren­     Traian  cu  ocasiunea  cucenrei  Daciei,  adecă
                                                                                                e
              însufleţirea  şi  focul  dragostei  naţio­  pentru  aceste  beuturî,  cum  se  4i°   daşilor  de  spirtudse,  cari  au  ajuns      a  face  tabula  rassa  cu  toţi  patrioţii,  oarl
                                                                                                                                                 au  inteligenţă,  avere  sâu  alte  calităţi,  prin
        nale,  cu  care  a  fost  întimpinată  pretutin-  greşit  în  N-ru  31  al  acestei  foi,  ci  milionari,  pe  când  noi  şi  ai  noştri   care  se  pote  susţinâ  tradiţiunea  naţională,
        denea  între  Români  înfiinţarea  acestui  prim  6.000,000 fl.                            am  ajuns  iobagii,  ba  mai  rău  decât  âră  plebea  să  se  lege  de  giiă  şi,  în  vege-
        aşedământ de orescere şi cultură naţională         Se nu se sparie nimeni de acâstă iobagii,  servitorii  şi  inaşii  lor.  Noi          taţiunca ei animalică, sâ-şl caute esistenţa



              Păcală:  Vino  acum  după  mine  adus,  nu  4§n  ala  ...  6re  nu  l’aţî  de  loc  ce  te  vei  duce  de  aci,  banii                  Duchurilor, cari rămân
        cu  lămpaşul,  ca  se  pot  vede;  dâr  fi  adus care-va din Domnia-Vdstră?                vin  sorişi  pe  numele  altuia,  şi  atunci       Aioea, le sunt stăpân;
        mut  ca  un  pesce!  (IncuDgiură  amândoi          Păcală:  Netrebnicule,  unde  ţi-a  de  geaba  am  mai  săpa  după  ei  ;  der             Cari n’ar avea Dumnezeu
        podrumul.  Păcală  clatină  din  cap  şi  se  uită  mai  stat  iarăşi  mintea?  Li-i  fi  uitat  mă voiu duce eu, ca să-l caut.               Fugă, căci de nu li-i rău;
        la  Ştefan.  Ştefan  deschide  gura,  vrând  să  sus  în  odaiă.  Du-te,  zăpăcitule,  de-1      Ştefan:  Bine,  te  poţi  duce;  der         Căci cu varga fărmecată,
        vorbescă,  der  Păcală  îi  pune  mâna  pe  gură.  adă; der dă iute şi nu zăbovi mult!     aşa  singur  singurel  cum  să  rămân              Le prefac în vânt odată!
        In  urmă  Păcală  face  semne  cu  varga  pe       Servitorul:  îndată  sunt  aici!  (Ser­  aici,  căci  mă  tem  de  dueburile  cele         (Cătră Ştefan) Scli se-1 4*°!?
        pământ  şi  strigă  voios):  —  Bucură-te,  vitorul  se  duce,  Păcală,  încuugiură  podru-  necurate!
                                                                                                                                                      Ştefan:  încă  nu;  mai  spune-mi-1
        Ştefane;  aci  sunt  banii!        (împlântă  mul, dicend următorul descântec):                 Păcală:  Ţi-i  f r i c ă ? . . .   Dâră  nu   odată.  (Păcală  îl  spune)  Acum  îl  sciu;
        varga în pământ, ca semn).                                                                 eşti  c o p i l ? . . .   Ei,  stăi  că  fac  eu,  ca
                                                           Domne, al nost Părinte sfânt,                                                         der  nu  zăbovi  mult,  ci  grăbesce  de
           .  Ştefan:  (chiuind)  Iu,  iu,  iu!  Aci       Ajută-ne să vedem                       să  nu  ţi-se  întâmple  nimica..  ..  Şe4i   vină mai curând cu praful acela!
        sunt  bănişorii  mei,  100,000  de  gai-           Comora de sub păment,                   pe  butoiaşul  acesta,  ca  să-ţî  pun  pe
        binaşî!... Iute cu sapa aceea!                     Căci acesta noi o vrem.                 cap  căciula  ursitorilor,  căci  atunci           Păcală:  Peste  doue  minute  vom
                                                                                                   n’ai  să  te  temi  de  nimenea.  (Ştefan  se  fi aci. (Se duce).
             Păcală:  Mai  încet,  fărtate,  căci          Iar tu, drace necurate,
        mai  avem  ceva  de  lucru!  Avem  se              Du-te ’n locuri depărtate,              aşeză  pe  un  butoiaş,  âr  Păoală  îi  pune      Ştefan:  (Se  uită  spărios  în  urma  lui
                                                                                                   pe  cap  o  căciulă,  care  stă  dintr’un  galon  şi  ascultă)  Ce  făcu  omul  acesta  âre?...
        facem  ceva,  ca  se  nu  fure  dracul             împotrivă nu ne sta,                    de  două  degete  şi  din  nisce  urechi  mari,  Mi-se  pare  c’a  închis  uşa  podrumu-
        banii  şi  se  nu-i  pună  cum-va  în  alt         Căci noi bani s’avem am vrea?           ca  şi  cele  de  măgar).  Aşa  ve4î,  acum  lui peste m   i n e ! .  . . Brr! urîtu-mi-i!...
        loc;  căci  de  unde  nu,  de  câte-orî            Ştefan:  Ore  ce pote  să facă  atâta   nici  un  duch  necurat  n’are  putere  Ore  se  nu-1  strig,  ca  se  se  grâ-
        vom  da  cu  sapa,  de  atâţia  stînjinî      vreme  în  chilie  servitorul  D-tale,  de
        se  vor  cufunda  banii  în  pământ,  şi     nu mai vme?                                   asupra  d-tale.  Stai  dâră  nemişcat  şi  beacă  ?  ...  (strigă)  Mei!  ..  .  Tu!  ..  .
                                                                                                   nu  te  spăimânta  de  nimic.  Orî-ce  Domnia-ta!.  ..  Omule!  ...  Maistere!
        atunci pace bună  de  gălbinaşî. (Oătră            Păcală:  De-a  bună  semă  nu  află  vei  vede,  ori-ce  vei  au4b  fiă  om,  fiă  Haidă  odată!  Grăbiţi,  de  veniţi  mai
        servitorul  său)  Stângaciu!  adă  praful     praful!                                      dobitoc,  nu  te  teme  de  nimic,  si  curând!..  .  Pst,  pare-mî  că  aud  ceva,
        şi-l presară pe lângă vargă.
                                                           Ştefan : Ore n’ar fi bine, să merg  când  ţi-s’ar  arăta  ceva,  dă  în  pă­         venind  lin,  ea  şi  când  ar  fi  un  hâr-
              Servitorul:  Praful!.  .  .  Ore  unde  să-l caut eu ?                               mânt  cu  varga  cea  fermecată  şi  4i  ciog.  (Dă  cu  varga  îu  păment,  sbiară  cât
        l’am  p u s ? . . .   Imî  pare  că  nu  l’am      Păcală  :  Nu,  Domne  feresce,  căci versul farmecilor:                             îl ţine gura) :
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57