Page 53 - 1897-02
P. 53
Nr. 37—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
în deprinderea ou lucruri ordinare oe sunt dere, odată pentru-oă el este o dovadă Respuns îa „Cartea negră“. curente; precum şi colectarea de cărţi în
incompatibile ou mândria învingătorului. nouă, lângă o miiă altele, despre senti favorul bibliotecei; 4) „Parabola sămănă-
Abia au trecut 8 (file dela eşirea la
B: „Este adevărat, că, politica lui mentele patriotice şi oreştine, ce Ma toriului“ prelegere practică din istoria bi
Kossuth nu numai n’a realisat ideile lui lumina cailei a oarticelei, oe cuprinde acel
ghiarii nutresc faţă de noi; a doua pen blică de d-1 loan Muntean, învăţător în
Traiau, în genere ale cuceritorilor romani, Răspuns, şi mai mulţi dasoăll, învăţători şi
vis-a-vi8 de popdrele subjugate, oi din con tru-oă ne semnalâză mijlooele diabolice, de chiar unii ţărani români, cari mă cunoso, Părău; 5) Analisarea dicerei „carul are pa
tră. prin multele tribunale de sânge, prin oare se foloseso în contra nosfcra spre a ne cu titlul că sunt „săraoi îmi cer aceea tru râte„ din tote punctele de vedere gra
M
spendurarea atâtor popi şi învăţători po distruge şi nimici trupesce şi sufletesce. maticale, prelegere practică de d-1 Galateon
porali, naţiunile acestea şi-au perdut tot „Să mulţămim pentru umanele inten- cărticea gratuit în puterea cunosoinţii, ce Bica, învăţător în PersianI; 6) „Fundarea
t
mai tare încrederea în noi, âră de altă ţiunl! Eră noi Românii să priveghiăm ou avem.... Romei prelegere practică din istoria uni
u
parte ura oătră tot ce este ungureso se ’Mi pare forte rău, că nu mai pot fi
otalesoe tot mai tare în spiritele lor. Cu toţii, neadormit, şi să apărăm corpul na aşa darmo ca odinioră, când am tipărit şi versală de d-1 Traian Cerbu; 7) Propuneri.
t6te aoestea, unele apariţiuni ivite deja ţiunei de veninul mortal, ce ni-s’a pregătit împărţit gratis „Epistola unui amic cătră Făgăraş, 7 Februarie v. 1897.
ne fao a spera la nimicirea spirituală a aces ou o pasiune adevărat satanică. Tot-odată
alt amio“, privitâre la Sinodalitatea Bi- Nicolau Aron, I. Berescu,
tor naţiuni; acesta se p6te ajunge ou însă să spunem lumei oivilisate: de ce sunt
alte mijlooe, oarî istoria nu lespdte atribni capabili Maghiarii şi oe avem noi de-a în sericei gr. cat., şi „Folelet“-ul, ce l’am dat preşedinte, secret.
Maghiarilor. Mijlooele aoestea sunt: vinar dura din partea lor . la 1890 comitelui Teleki privitor la in-
u
sul, discordia şi corupţiunea. ousârile aoestuia contra mea şi ai noştri. NECROLOG. loan Boliau din Gherla
Cine are urechi de aufiit se
„Vinarsul, într’un timp relativ sourt, Numai Apostolii lui Christos în dar an a răposat în 24 Febr. n. în al 69-lea an
n stîns aprdpe totă poporaţiunea vechiă a audă, cine are ochi de veijut se luat, în dar au dat; noi ceştialalţî muritori, al vieţii şi al 29-lea al căsătoriei. ’L jă-
Americei de nord, oeea oe prin lupte nu vadă şi se se ferescă da urmările
s’ar fi putut realisa. Să se uite oineva nu beuturilor spirtuâse. oarî încă avem misiune şi ooupaţiune apos- lesoe întristata-i soţiâ Catarina ou fiioa sa
mai la Valachii noştri. De pe feţele şi din I. A, Severa. tolioă, hârtia, negrela, luminarea le luăm Rosalia şi fiiul său loan, şi alte rudenii.
decadenţa lor fisieă va ajunge’ la îmbuou- ou bani; culesul de pe manusoript, tipă — Dumnefieu să-l odihnâscă în pace !
rătdrea oonolusiune, oă: aoeşti urmaşi Ro ritul şi legatul oompaotorului trebue a-le
mani — după onm se numesc ei, — cari AmiB&ţ literar. plăti punotuos tot ou bani, decă nu vrem
însă nu fao Ooore deosebită colonisatorului M6rtea uimi om curagios.
lor Troian şi Marou Aureliu, — au apu Invitare de abonament. Am onore a să ni-se roşâsoă nasul când ni-se presantă
cat calea oea mai drâptâ, de-a se duce pe aduce la cunoscinţa On. Publio interesat, contul şi să aucjim pe cel ce ui-1 presentâ Pilele treoute a murit în London ves
urmele Indianilor, fiind-oă, dela popii ne- mai ales a d-lor oolegi profesori şi a fraţi fără a-1 putâ mulţămi, depărtându-se ou titul aorobat Charles Blondin, oare a trecut
cultivaţl pănă la ciobanul din urmă toţi un „Verflucbt“, de mai multe-orî pe funiă oataraotul (că
sunt beţivi pătimaşi. lor învăţători, oă am dus sub tipar „Istoria derea de apă) dela Niagara la o înălţime
Pedagogiei în portrete, schiţe şi bucăţi Pentru a evita acestea, ne trebue bani
„Discordia şi ura între inteligenţi şi de 60 metri. Blondiu, seu după numele
ţărani, din causa confesiunei şi în urmarea alese“ din clasicii pedagogici. Cartea, în şi încă mulţi! înlesnire însă facem dori său adevărat: Emile Gravelet, a ajuns
divergintei de ortografiâ a pressei valache, 13 — 1B oole, va cuprinde tot oe s’a soris, torilor de-a ne ave în casa şi pe masa lor:
este şi altoum în permanenţă. Aici nu fao mai bun, pe terenul pedagogic, la tote po le dăm averea şi munca năstrâ în schimb vârsta de 73 ani. Fl s’a născut în Francia,
escepţiune, necum episcopii, dâră nici pă porale culturale din vechime şi pănă acjl. pentru a lor. Dâcă nu au bani, vor fi având în looalitatea St. Omer lângă Calais, în
curarii lor. Episoopii sfinţesc pe popii aleşi câte-uu colac de grâu curat, câte-un câr- 28 Februarie 1824. El a perdut de timpu
Fiă-care artiool indică scopul, principiile,
de oomune. fiă cât de proşti şi neoultivaţl, naţ prâspăt sâu afumat, un cilindru vinars riu pe tatăl său, fost ostaş în armata lui
pentru-oă, dâoă nu ar face astfel, comuna mijlooele şi procedarea, şi înoheiă cu o Napoleon Bonaparte, şi în vârstă de'10
întrâgă ar pută treoe la altă confesiune. sourtă oritică. Portretele în număr de 32 de prune, treve, drojdii de 20—22 grade
InDedecări de aoeste le rod t6tă puterea (dela tote popârele câte unul 'sâu doi re- fără să fiă amesteoat ou spirt. De şi noi ani a intrat la o trupă de oomedianţî, îa
şi-i opresc de-a faoe politică, încurcându-i presentanţl) sunt bine reuşite. Bucăţile alese nu-1 bem, der avem mulţi amici şi cuuos- oare se distinse în curând ca eohilibrist
în certe şi dispute ou oonaţionalii lor. îndrăsneţ şi isteţ. In anul 1855 păşi Blon
lămureso ou cuvintele autorilor, apropo tâte cuţî, oarî Far bea şi uu-1 au. Aşa „do ut des*
„Tot asemenea se întâmplă cu şoo- cum vă cinstiţi şi voi la ospeţe la cfil din pentru prima-oră în America. La în-
0
lele lor, care una după alta, pe rând, vor chestiile pedagogice, oe ne preocupă adî. mari, finii la naşi şi soiţi, când conveniţi oeput înoă făcu o încercare, pe care nu o
deveni şoola comunale, adeoă maghiare, Cartea va apără la 15 Aprilie st. v. mai făcuse nimenea până atunci şi căre i
când apoi se vor vedâ puşi în faţa alter şi se va trimite d-lor abonaţi francată. — la Jaoob jidovu, la jupanul Avram, la „S6re“, reuşi în modul cel mai minunat în urma
nativei ; a suge ouitura maghiară, sâu a Preţul: 1 esemplar broşat cu porto cu tot 1 fl. la „Lună“, la „Hungaria“ eto.: unul cin-
rămână proşti şi a apune. Renegaţi au fost 80 cr. (pentru România 3 lei 20 bani.) Abo stesee ou o părecbiâ, cel cinstit ou alta, curagiului şi dibăciei sale, anume tracii
pe pământ de când esistă lumea. In vi namentele din Austro-Ungaria se pot tri pănă vă despărţiţi „cinstiţi * cum se cade, grozava oădere de apă dela Niagara pe o
1
ţiul acesta cade cu deosebire inteligenţa funiă întinsă la o înălţime de 50 metri.
unni popor, oare e stăpânit de altă na mite la administraţia „Gazetei Transilvaniei*, aşa încât nu mai puteţi călca cu amân Renumele lui se lăţi în ourând în lumea
ţiune. Egoismul sugrumat s© aţîţă prin ne- âr autorul se rogă să fiă vestit prin o hâr- două pioiorele pe crepătura seândurei. O
adiniterea conaţionalilor la oficii şi posturi tiă poBtală deschisă, ou deolaraţia, că ade- soiu acesta din praxă. întrâgă. După patru ani el trecu peste ca-
publice de stat. Nu dureză mult şi oei mai reză la abonament. Salutare dela : taraet băgat pănă la ruijloo într’un sac şi
culţi cad jertfă ambiţiunei lor, va să Bucurescî, 9 (21) Februarie 1897. Str. Autorul nu mult după aoeea într’o nopte întunecâsă.
devin renegaţi. Dovecji avem destule ia „Răspunsului la Cartea nâgră“. Gând trecu nâptea peste oataraot, el aprinsa
Sârbi şi la Români. Renegaţii, ca âmenii cei Şerban Vodă 70. la mijlocul funiei un artifioiu (o rachetă).
mai detestabili şi fără caracter, sunt ins V. Gr. Borgovanu,
trumentele cele mai potrivite pentvu sub Profesor şi Director la Şoola In acelaşi an el trecu peste cataraot la
minarea şi corumperea naţiunei părăsita de J Normală de institutori, C o n v o c a r e . aceeaşi înălţime în spate cu un om; mai
dânşii. secţia practică. Reuniunea învăţătorilor români gr. târcfiu trecu de repeţite-ori în spate cu
„De aoeea cred că una din datoriile * or. din despărţământul Făgăraş îşi va ţinâ fiiul său. După aoeea el se produse în di
principali ale guvernului maghiar este, oă Anunţ literar. In timpul cel mai scurt prima adunare generală Duminecă în 23 feritele capitale ale Europei.
faţă de naţiunile aceste să puroâdă aşa,
după cum a început, spriginind din tote pun la tipar un volum de poveşti poporane, Februarie st. v. a. c. în opidul Făgăraş. In Pesta el trecu pe o funiă întinsă
puterile pe Jidovi şi prepânaţiile*) lor, nu constătător din vre-o 60 poveşti şi snâve. Comunele bisericesci vor plăti pe basa de-asupra Dunărei cu ochii legaţi şi du
trind ura oonfesională, cultivând neghina Opul va da cam 25—30 c61e tipărite, în §-lui 147 al art. de lege XXXVII din 1896 când o râbă (căruţă de transport ou o
renegaţilor, apăsând în tot modul, posibil formatul voi. I. tip. la 1886 şi al voi. II. învăţătorilor membri, cari participă la şe r6tă) înaintea sa; altă-dată luâ în spate o
şoolele nemaghiare şi din contră, înfiin tip. la 1895. Din lipsa speselor de tipar dinţă bani de drum (cărăuşie) şi diurn de sobă uşoră şi opricdu-se la mijlocul funiei,
ţând şi subvenţionând din visteria statului însă nu-1 pot da tipărirei pănă voiu fi asi
în aceaşi măsură şoblele maghiare, ducând cel puţin 1 fl. aprinse spirt, făcu o păpară şi mânca îna
corupţiunea în sînul acestor popdre eto. gurat de acele spese. Rog deci pe cei ce Program: 1) Participarea membrilor intea a 50,000 privitori. El nu era om mare
Mijlocul acesta e oarn maohiavelistic, însă vor a avâ poveştile mele, să binevoescă a la serviciul divin, parastas pentru membrii de statură, oi musculos şi îndesat la trup,
este cel mai singur întru a ajunge la soo- se abona cu grăbire. Preţul unui es. de decedaţi şi invocarea duchului sfânt dela ou părul, mustăţile şi barbişonul galbine,
pul dorit“.
1 fl. 75 cr. (5 lei noi) este a se trimite 9—11 ore a. m. în biserica gr. or.; 2) de unde a şi căpătat numirea de Blondin.
„Aoest dialog este interesant pentru autorului-editor loan Pop Reteganul, în Re- Prin produoţiunile lui el şi-a adunat
noi mai ou seină din două puncte de ve teag (Retteg), Transilvania. Deschiderea adunărei prin presediu la 11
ore a. m. în sala de învăţământ a şcolei o mare avere, a ajuns chiar milionar, der
*) Cârciumele său făgădaiele. gr. or.; 3) Incassarea Tacselor restante şi averea Ini n’a ţinut multă vreme. Ii plăcea
Ducburilor, cari rămân Ştefan: Aha, ăsta trebue că e Şi una ca asta a trebuit se mai ei; căci uşile le-am aflat date înderet,
Aicea, le sunt stăpân, duch necurat!.. Cât de bine soie ajung! O, eu femeiă nefericită! Şte lada deschisă, ban! nicăirî, er pe
Cari n’ar avea Dumnedeu
. ) imita glasul muierii mele! Se juri, fan al meu nebun! (îi lumineză cu lu tine în podrum vorbind cu necuratul
Fugă, căci de nu li-i rău, că e ea! .. . Nu m’a înşela înse aşa mina în faţă). Şi cum s’a schimbat! şi cu ucigă-1 crucea! ...
Căci eu varga fârmecată uşor! . . . Vină, că acuşi îţi astup eu E tocmai ca măgarul vecinului! ... Ştefan: (ridând) Prâstă mai eşti,
Le prefac în vânt odată! gura! Cum belesce ochii! (11 apucă de umeri, Anuţo, 4eu prâstă, banii sunt pe
Aha! cât de iute se cară! . . . Anuţa: (din apropiere) Cheia e în îl scutură, şi-i dice plângând): Ştefane! masă, er aici în acest loc cornora....
Der ce e a s t a ? . . . Săpătorii mei de uşă. ... De bună seină s’a fi ascuns Ore t6tă mintea ţi-ai perdut’o ? .. . şi ce corn oră!
bani şed prea mult şi mie numai în podrum... . Der totuşi nu pdte Nu-ţî cunosc! nici muierea? Vorbesce Anuţa: Ce, şi acuma vise4î?______
decât mi-se stinge lumina în lăm- fi, căci podrumul e închis pe dina ceva, pentru Dumneiţeu! Pe masă n’am aflat alt-ceva, decât
paş, şi-atunc! ce voiu face pe întu- fară. . .. Ore nu cum-va l’au omorît, Ştefan: Ba fieu ăsta nu-i drac; acestă hărtiuţă!
nerec?... Uh, aşa îmi trece o re- şi-aşa mort se-l fi, ţipat a i c i ? . . . . e chiar Anuţa mea! . ... Tu eşti Ştefan: Se ved.... Aici stă ceva
celă pănă la inimă!... D6mne, nu Domne, aperă şi păzesce. (Se scobâră Anuţă? Am gândit, că vre un necu scris___ Anuţă, eu nu ved fără oche
me lăsa!............. (Se aude un glas) Aha, ţinând în mână o mieă hărtiă) Iată-1 aici: rat s’a îmbrăcat în forma ta, ca se lari. Cetesce-o tu, se vedem, ce stă
mulţămescu-ţî ţie, D6mne, că-i aud Ştefane, Ş t e f a n e ! . . . Ore se fiă mort? me înşele. Nu plânge, că-ţî voiu în ea.
venind! spune tâtă pricina. S’a găsit, că aici Anuţa: (cetesce) „Cercătoriule de
Ştefan: (dă cu varga şi strigă):
Anuţa: (de departe) Dumnecţeule în podrumul nostru ar fi o comdră comori!“
din ceriu! o astfel de nefericire!.. Ducburilor cari rămân mare de bani: 100,000 de galbeni. Ştefan: Cetesce mai iute!
Pentru ce am ascultat de el? Pen Aicea, le sunt stăpân; Vom fi fdrte bogaţi, de ac|i înainte. Anuţa: „Cercătoriule de comori
Cari n’ar avea Dumnedeu
tru ce n’am remas a c a s ă ? . . . O, de Petrea Vârfului pică de lângă mine ! şi telcuitoriule de visuri!...
l’aş afla măcar pe e l ! . . . Ore unde Fugă, căci de nu li-i rău; Anuţa: Aşa-i; astă e nefericirea Nu te trudi mai mult şi nu-ţî mai
s’a putut ascunde?... Ştefane! Şte Căci cu varga fârmecată nâstră!... Mişeii şi blăstemaţii te-au frământa creerii nebuni cu căutarea
fane ! . .. Nici un respuns ! . . . Unde Le prefac în vânt odată! înşelat de bună semă cu nebunii de comorilor, pe care nicăirî nu le vei
e ş t i ? . . . Dâră nu l’au furat şi pe Anuţa: De mort nu-i mort, der aceste, au pus mâna pe banii câş afla, căci nevrednic fiind şi de ceea
el? ... Ori d6ră l’au omorît? . .. de spaimă, puţina minte ce a avut, tigaţi cu atâta trudă şi suddre de ce o-ai câştigat cu truda ta şi a so
D6mne, ai soire şi grije de el! încă a perdut’o. ... O vai de mine. noi amândoi şi s’au ca mai dus cu ţiei tale, noi am aflat de bine se te-
