Page 58 - 1897-02

Mîcîîm, AMsisîraiiîMi, „Barata'* iese în l-care iii.
ii Tipogi'siia . Abonameate pentru Austro-Dngaria:
3?6ţaVj pfoţs mrs Nr, <50. Pe un an 12 fl.. pe şese luni
Sorisoxi uefewauat* nu ws 6 fl., pe trei luni 3 fl.
psimsBc. -- Ms«us<ssriî>4e »a 3* N-rii de Dumlnsoă 2 fl. pe an.
îslrimot, Pentru România si străinătaio;
itfSESAYE 80 ţufimeoe Îs ASa>l-
fitstraţloneiu Braşov şi la ur- Pe un an 40 fronol, po şbso
anatdrele Birouri da snuaolurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Iu Ticna: Jf. Duhti, Hsmrich H-rii do Duminecă 3 frsnol.
Behăiţi;, tiudolf JIos.it, A. Ojyeliks 8e prenumără la t6te ofioisis
Naohîblgor; Anton Ovpelik, J, poştale din întru şi din arară
Danncocr. în Budaposta: A, l r . si la dd. ooieotorî.
Soidbergerg, lekstan J)ornat: Jn itinnameittul pentru Brasor
Buoureaoi: Affsnce Savas, Suc-, administraţiunea, piaţa mare,
oncaale do Eoumanie; In Ham­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar j,: Karoiyi <fi Inso marin. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insorţlunllor:’ o soriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
garmond no 0 oolonă 8 or. şi Cu dusul în casă: Pe un an
SOor. timbru pentru o publi­ 12fl., pe61un!6 li., petreiluni
care. Publicări mai dono după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si în voială. său 15 bani. Atât abonamen­
Efeolame pe p&işina a 3-s o tele cât şi inserţiunilş sunt
seria 10 or. sau. 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 38. Braşov, Lunl-larp 18 Februarie (2 Martie) 1897.

e
Cuvântul „român" executat. cutarea poruncii amintite pănă la sosirea cari să săvârşesc îu Ungaria cea creştină ifl®„C privesce titlul societăţilor oomer-
disposiţiunilor dela' autorităţile superiâre şi constituţională faţă de sărmanul popor oial9 şi industriale, ministrul accentuâză, oă
„Dela cap se ’npute pescele“, biserioesol, ca unele, oare au dreptul de dis­ român ? Anevoie cred. nu au statute aprobate de guvern, oi au
4ice Românul. Când ministrul de punere după lege asupra şcâlelor lor con­ fost înregistrate simplu numai la tribu­
interne se dispută un an şi jumă­ fesionale. Protestul făcut însă nu fu luat Raportul comitetului Asociaţiunei. nal, şi dâoă aoeste autorităţi nu au esoep-
tate cu comitetul celei mai de în oonsiderare de d-1 fisolgăbirău şi dete ţionat titlul lor, acâstă greşâlă, deşi nu e
frunte societăţi literare şi culturale nouă poruncă primarului să essoute sub Am anunţat deja în numerul sousabilă, totuşi e uşor de înţeles. Oă
41
române, cerend-i se ştergă cuvintele grea pedâpsă în timpul oe! mai scurt or­ trecut, că am primit raportul tipărit terminul „transilvan a fost susţinut în tit­
„popor romăn“ din titlul ei, nu mai dinul pentru ştergerea cuvântului „română al comitetului central al Asociaţiu­ lul bisericii oatolice din Transilvania îşi
44
p6te fi mirare, că organele lui din din inscripţiunile şcolare'numite. nei transilvane, pe care-1 va presenta are explioarea în acele consideraţium isto­
ţeră, care se’ntrec în a-şî manifesta In urma acesta primarul neaflând alt adunării generale extra-ordinare con- rice şi de administraţiune bisericesc! care au
zelul lor deosebit „patriotic , n u m a i om în comună oare să se suie pre scară şi chiămată pe (jiua de 10 Martie a. c, militat pentru susţinerea lui în titlul ofi­
41
pot încape acum nici de simplul să văruâscă cuvântul „română dm insorip- în afacerea modificărei statutelor. cios: „Biserica gr. or. română din Transil­
44
44
cuvent „român . ţiunea de pe şoola gr. or., a silit pe servi­ Nu mai trebue se spunem, că vania şi Ungaria .
41
Lăsăm se urmeze o corespon­ torul său de casă să îndeplinâscă acel lucru, acest raport conţine date interesante Prin aceste ministrul crede a fi do­
denţă, ce ne vine din comitatul Mureş- şi îu modul acesta în 22 Febr. a. c. după şi caracteristice, care pun în lumină vedit, că pretensiunea sa nu este, — după
Turda, privitor la un caz de esecu- orele 8 a. m. se eseoutâ sentinţa de morte adevărată scopul guvernului, de-a oum susţine comitetul — o măsură esoep-
tare a cuvântului „român“, prin care asupra ouvântului osândit „română , deşi aservi Asociaţi unea unor tendinţe ţională îu oontra Românilor, ci o disposi-
11
se ilustreză într’un mod atât de bă­ preotul gr. or. şi alţi indivitjî protestară politice nepermise. ţiune de vigore generală, “oare „are să
tător la ochi miserabila stare de lu­ serios să nu se atingă nimeni de inscrip- Reproducem pentru astăcjî, fără servâsoă in viitor ca o cinosură pe tâte
41
cruri actuală. £ltăo: ţiunea de pe şoâla lor. de nici un comentar, numai ceea ce liniile .
găsim în raport cu privire la rescrip- Ministrul nu pdte nega, că schimba­
Hodac, 25 Febr. n. 1897. Eseoutarea sentinţei faţă de şc61a gr.
tul ministerial cu pricina, care portă rea titlului este împreunată ou „unele greu­
Pe lângă multele acta de voluioie şi cat. primarul, în urma energicului protest nr. 1310—1897. Stă din cuvent în tăţi materiale şi formale , dâr pretinde, oă
11
netoieranţă, ce le săvârşesc organele stăpâ­ în soris şi verbal din partea senatului şco- cuvent ce raporteză comitetul asu­ aceste nici pe departe nu sunt atât de
nire! în contra Românilor, acte, ce cjdnio se iastio în frunte ou preşedintele său, a tre­
pra acestui rescript: grave, oa Asooiaţiunea să nu nisuiască a
înregistrâză în foile nâstre naţionale, proce­ buit deocamdată să o sisteze, raportând des­ le învinge „fie chiar pentru motivul, ca sâ
dura volnică şi intolerantă a organelor admi­ pre cele întâmplate fisolgăbirăului, care se Reprasentaţiunea comitatului, care
nistrative din oeroul de jos al Reghinului în afla la notarul din comuna învecinată Ibă- portă datul de 29 Oofomvre 1896, a fost delălure acea neîncredere, a cărei basă îndrep­
comitatul nostru M. Turda faţă de inserip- nesol. înaintată la guvern în 18 Noemvre 1896 şi tăţită este presupunerea, că se leagă de un
titlu incorect din punct de vedere al dreptului
ţiuuile de pe sooiele dm Hodac este o Fisolgăbirăul în urma acestora afla a avut de urmare rescriptul ministerial Nr. public, pentru a nutri şi susţine anumite as-
nouă dovadă tristă, fiâr adevărată a trata­ cu cale a rândul primarului asistenţă de 2 1310 din 6 Ianuarie 1897, sosit la presidiul 11
Asooiaţiunii în 29 Iauuarie şi presentat in piraţiuni politice ilegale . Interesele biue-
ua
mentului vitreg şi nemilos, de oare se îm- gendarml cu ajutorul oărora în cfi urmă-
şedinţa comitetului din 4 Februarie a. o, prioepute ale Românilor din patrie — cjioe
pârtăşesce Românul în patria lui străbună t6re 23 Februarie a. o. între 6rele 8—10 ministrul, — pretind, ca reuniunile lor cul­
dm partea Ungurilor dela putere. a. m. pre oând copiii de şoolă se aflau la (sub Nr. prot. 30).
Aoest rescript, fără a difioult» forma, turale, urmărind strict numai scopul lor
Comunelor biserioesci române gr. cat. prelegeri şi spre indignarea şi durerea su-
îu care oomitetul a executat modifioările nobil, se fiă scutite chiar şi de umbra ne­
şi gr. or. din Hodac, pe lângă multe jertfe, fletâscă a unui public număros adunat din
şi întregirile cerute de ministru ou privire încrederii.
le succese a-şi edifica la anul 1889 din tâte părţile comunei se eseoutâ sentinţa
la §§ 2, 4 şi 6, se restrînge la denegarea După acestea ministrul îşi esprimă
propriile lor mijloca şi puteri două şoole de morte şi asupra cuvântului „română
44
oererei oomitetului de a susţină şi pe vii­ convingerea, că Asooiaţiunea în vederea
frumose din material solid, oari sunt podo- din inscripţiunea de pe şcola gr. cat. prin oelor espuse va soi apreţia îndreptăţi­
ba ţinutului de pe valea Gurghiului. Pe fron­ mijlocirea a doi fecioraşl, dintre oari unul tor titlul vechiu al Associaţiunii, pe oare
îl numesce „greşit din punct de vedere al rea precensiunii sale şi nu va şovăi a
tul acelor şo61e, pentru oa mai ou sâmă cerşitor de profesiune. 1
primi titlul impus („elrendelt* ) de mi­
străinii, oari vor trece prin oomună, să Acei doi junişanl prinşi de primăriul dreptului public şi în contrazicere cu legile nistru: „Asooiaţiunea literară şi oulturală
scie care e şoola gr. oat. şi oare oea gr. şi juraţii săi de pe strado şi ameninţaţi de ţdrii*. a Românilor din Ungaria , ori apoi titlul
11
or. s’au pus următ,orele inscripţiuni: „Sediu baionetele gendarmilor au fost constrînşî In vederea argumentelor ponderose, egal cu acesta: „Asooiaţiunea literară şi
română gr. cat. 1889“, âr pe oealaltâ „bcâla să eseoute porunoa solgăbirăiâscă, adecă cu care representaţiunea oomitetului din 29 culturală a cetăţenilor din Ungaria ou na­
român gr. or. 1889“. se văruiască cu var gros cuvântul „ro­ Ootomvre 1896 miiitâzâ pentru susţinerea ţionalitate românâ , (îu limba maghiară:
u
Aceste insoripţiuni s’au pus în firma mână din insoripţiunea şcolară des nu­ titlului vechio al Asooiaţiunii, ministrul de
11
„A magyarorszdgi românoJc irodalmi 6s Icoz*
convingere, oâ corâspund stării reale şi nu mită, după-ce nime altul nu voi să ieie astâ-datâ simte necesitatea de a întră îu- miivelbddsi egyesulete , ori „A magyarorszdgi
u
conţin nimic ce ar fi oontrar legilor ori asupră-şl tristul rol de a-o duce în împli­ tr’o motivare debaiată a pretensiunii sale român nemzetisbgu laJcosok irodalmi e's ktizmil-
vătămător pentru cineva. Der durere, cu­ şi refleotează la expunerile comitetului ou
nire... velbdesi egyesillete ).
u
4
vântul „română * din citatele inscripţiuni următârele:
Durere şi indignare nespusă, cuprinse
e privit astădf ca văUmător, nesuferit şi pe­ La observarea, că în ţâră esistă Du­
pe cei mai mulţi din publicul present la f Prinţul Dimitrie Ghica.
riculos in ochii celor ce nu pot suferi nimica merise reuniuni soiiuţifice, culturale, so­
acea privelisoo tristă, văcjend că acea bar­
ce e românesc şi astfel la 6 aui după edifi­ ciale, comerciale şi iudustriale, cari folosesc Sâmbătă diminâţa a închis ochii
baria se săvârşesce sub conducerea unui
carea şoolelor, adecă la anul 1895 prin neoonturbate termicul „transilvană“ în titlul pentru veci încă unul dintre băr­
om inteligent, fost dooente chiar la acea
luna lui Septemvre fisolgăbirăul cercului lor, ministrul răspunde: baţii iluştrii ai României, prinţul
şoolă, de present docente pensionat şi pri­
de jos al Reghinului dete aspră poruncă or­ „oă dm fapte, oe purced din întrelă- Dimitrie Ghica, preşedintele Senatu­
mar comunal şi membru al unei familii
ganelor subalterne, noianului şi primarului co­ sare ori abus, nu se 'pâte formula niol o lui, care şi ca om politic şi prin
române ou bun nume în ţinutul aoesta.
munal, se provo'ce pe representanţii numitelor cinosură, şi mai ales nu, oând din spiritul posiţia sa înaltă în societate, ca fiiu
şcole se delâture ori se ştârgă în timp de Toţi oâţl avâu ambiţiune şi simţ na­ şi textul legii resultă ou evidenţă con­ al lui Vodă Grigorie Ghica, a jucat
41
21 ore inscripţiunile amintite, pe cuvânt, ţional în inimă erau de părerea, că în po- trarul , un rol de irunte în vieţa statului
siţia dânsului mai bucuros ar abcjioe de
că ar fi contrare legilor statuhii. „oâ reuniunile din cestiune, ca („Er- român, în deceniile din urmă.
oficiul de primar decât să se facă unelte
41
41
Contra ordinului voinic, representan- dâlyi muzenm egylet , „Siebenbîirgischer Etă, după „Epoca , unele date
duşmanului neamului şi limbei nâstre la
41
ţele şcolare au insinuat recurs şi tot-odată Verein fur Landeskunde , „Erdâlyi gezdag- biografice asupra vieţii răposatului
esecutarea unui ordin atât de revoltător
41
au fâout arătare despre acea afacere şi sâgi egylet , „Siebenbiirgisoher Verein fiir prinţ român:
faţă de şoâla în oare a funcţionat oa în­
11
despre paşii iutreprinşi şi la autorităţile Naturwissensch&ften , „Siebeub. săehs. S’a nâsout îu 1816, — avea prin ur­
văţător. Astfel lucrând şi-ar fi câştigat un
44
şcolare-biserioesol, âr acestea au fâout păşii Landwirthşchaftsverein , eto.) au fost înfiin­ mare 81 de ani — şi este fiul voevodului
titlu de stimă şi iubire înaintea conaţiona­ ţărei românescl Grigorie Ghioa, oe a dom­
necesari cătră ministeriul de oulte. De ţate încă înainte de era constituţională şi oă
lilor săi. Durere însă numitul primar a fost nit între anii 1821 şi 1828.
atunci afaoeroa inscripţiunilor şoolare a îndată ce aceste vor înainta 9pre aprobare
de altă părere! Şi-a făcut studiile în Germania şi
rămas in aoelaş stadiu până în 20 Ianuarie statutele lor modifioate, se va pretinde şi după terminarea lor, a fost solioitat de oă-
Acum pot să se bucure şi să se ve-
a. o., când notarul cercului, cu provooarea dela ele rectificarea titlului în mod corăs- tră împăratul Nioolae I al Rusiei să pri-
selâsoă compatrioţii dela putere oă au ra­
la porunoa fisolgăbirăescă de sub Nr. 381 punejător stărilor actuale de drept pu­ mâsoă gradul de ofiţer de cavalerie în
portat un mare triumf asupra inseripţiuni- 11 garda imperială, ceea ce tînărul principe
a. c. a provocat dm nou oficiile parochiale blic ,
lor de pe şoolele din Hodac, oari le făcea acceptă.
se modifice inscripţiunile de pe şcole, aşa ca „oă reuniunile mai nouă (ca „Erdely-
atâta nelinisoe şi supărare şi astfel au 44 Neputând împăca părerile sale cu au­
cuvântul „romană *' se renulnă cu totul râszi kozmuvelodâsi egylet şi „Erdâlyrâszi
4
mântuit statul de periculul la oare era 44 tocratismul politicei rusescl, Dimitrie Ghioa
afară, ori in looui lui să se pună cuvântul Kârpâtegyesiilet ,) nu mai folosesc t9rmi- pârăsesce curtea Ţarului după doi ani şi
espus din oausa acelor inscripţiuni. 11 41
„confesională *. nul „transilvan („erdâlyi ) oi numirea co- întreprinde o călătorie prin Europa, îu sco­
4
1-
41
Contra poruneei numite s’a făcut din 6re în Turcia cea păgână se întâm­ reotâ „erdâlyrâszi , care nu e în contracj pul de a se instrui şi a lărgi oercul cu-
nou protest, eerându-se să se sisteze ese- plă faţă de popârele creştine acele lucruri, cere cu dreptul public. 44 noscinţelor sale.
O