Page 59 - 1897-02
P. 59
Pagina 2________________________________GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 38.—1897.
Se reîntârce în ţâră la 1846 şi stă Răposatului prinoipe i-se va face o Din dieta nngurescă. asupra cresceret clericilor şi ca clericii să-şi
retras, continuând viâţa de studii înoepută înmormântare naţională adecă pe socotâla pâtă câştiga califleaţiunea de lipsă nu numai
în Apus, până în momentul când ţâra, Statului. Consiliul de miniştri a acordat un Desbaterea bndgetulni cultelor şi ins-
mişoată de ourentul de emanoipare şi li trncţiunei. în 8eminarii, oi şi la universitate. De aoeea
oredit estra-ordinar de 5000 lei pentru soo- află de lipsă să se susţină şi înfiinţeze: o
bertate, este ooupată de armata turcă.
Comisarul imperial, Fuad Efendi, tri pul acesta. Familia răposatului, primind In şedinţa dela 26 Februarie n. a teologia la universitatea din Budapesta pentru
mis în ţâră cu un corp de oştire spre a acâstă sumă o va distribui la săracii din dietei unguresol s’a înoeput desbaterea bud clericii romano-catolicî şi greco-orientali şerbi,
astâmpăra pe revoluţionari, venind în Bu- capitală. getului cultelor şi instrucţiunei publice. âr alta la Cluşiu pentru protestanţi şi pentru
ouresei, convocă la Cotrocenî pe notabilii Raportorul Fenyvessy ohiar dela înoe clericii români greeo-orientall.
Capitalei.
put îşi esprimă oonvingerea, oă în oe pri- Faţă ou şcâlele medii, ministrul spuse
Prinţul Ghica, deşi rănit la picior în- CRONICA POLITICA. vesoe „marile aspiraţiuni, direcţia şi mijlo•
tr’o vînătâre, este transportat în trăsură oă se ocupă ou planul de-a întroduoe şed-
la Cotrocenî. Aici, în întrevederea ce a — 17 Februarie. cele culturei naţionale nu se va ivi nici de le medii unitare, în oare tinerii să se pre
avut ou Paud Efendi, el avu curajul să-i „Ca să c}ie, o’am (jis o’oi cţLe . Cam a9tâ-dată vre-o deosebire de vederi între pare pentru universitate, âr’ oei oe nu vor
44
44
câră, oa primă oondiţie pentru liniştirea partide . să continue studiul la universitate, ori ,că
spiritelor, a părăsi Capitala, împreună ou cu aceste cuvinte am putea oaraoterisa răs Rdtkay Lâszlo se plânge, că încă niol se prepară pentru anumite şeâle de spe-
armata turcă tăbărîtă la Cotrocenî. punsul, oe l’a dat minstrul-preşedinte Banffy pănă a<jî nu s’a deoretat, oă limba instruc
în şedinţa de Sâmbătă a dietei la interpe oialitate, vor studia în şoâlele civile.
Anul revoluţiei trece. ţiunei poporale trebue să fiă pretutindenea Ce privesoe învăţământul poporal, mi
In anul 1849, 15,000 de Români tran larea deputatului Franciso Kossuth asupra limba ungurâscă; planul de învăţământ pen
silvăneni, fugind de revoluţia ungurâscă, sitnaţiunii în Creta, ce a fost făout’o aoesta tru şcâlele medii îl găsesoe defectuos, fiind nistrul ciioe, că trebue sd se asigure ingerinţa
sunt primiţi de câtrâ prinţul Ghica, oare încă la 20 Februarie. Banffy 4' i de statului asupra crescerei preparandiilor. Aoâ9ta
8e
îi ajută după puterile sale, necruţând nicî atunoî situaţia s’a mai clarificat într’atâta, că prea în mare măsură se propune limba ar trebui să se facă în legătură ou revisui-
banii, nici ostenelele pentru buna primire încât pâte să dea unele deolaraţiunl. Mai latină, grâoă şi mai ales eea germană în rea legei pentru instrucţiunea poporală, pen
şi adăpostirea lor în ţâră. detrimentul limbei maghiare. Mai ales însă
întâiii declară, că Menţiunile padnice ale tru care lucrările pregâtitdre sunt deja în
Nemulţumit de starea de lucruri creată se plânge contra gimuasiilor din Ardeal, curgere. Dâr pentru a nu atinge suscepti
ţărilor române prin tratatul dela Balta Li tuturor marilor puteri esistă hotărît, aşa că (jioând, că aoestea în privinţa limbei ma
man, principele Ghica stă retras de aface nu pdte sd fiă vorba de un pericol de rdsboiu. ghiare, şi a spiritului maghiar sunt în de bilitatea confesiunilor, de-ooBmdată se gân
rile Statului pănă după răsboiul din 1853, (Aplause în drâpta). Puterile să nizuese, desoe numai la prefacerea preparandielor
când oedâza insistenţelor amicilor săi şi cjise el mai departe, ea conflictul să fiă de- cadenţă. Cere să se ridice salarul învăţă în preparandii de stat.
primesoe postul de membru al divanului de lăturat şi ca în Creta să se creeze o or- torilor la minimul de 400 fi. în loo de 300. pice, că va înfiinţa şeâle poporale de
apel din Buourescî, în 1854, A mai vorbit în aoâstă şedinţă unul din
ganisaţiă, prin care să se restabilâscă or stat pe oât numai vor permite mijlâoele.
Un au după aoeea, prinţul domnitor partida guvernului şi altul din „partida Va introduce esamene speoiale pentru ins
Barbu Ştirbeifl îi propune înaltul post de dinea şi siguranţa. In decursul pertractă poporală .
11
agă al Capitalei, pe oare Dimitrie Ghica, rilor marile puteri au ajuns la înţelegerea In şedinţa dela 27 Febr. a vorbit în- pectorii de şcâlă eto.
după 6re-oare ezitare, îl primesoe. ca sd nu concddă nici decum anexiunea Cretei Peutru ajutorarea învăţătorilor dela
tâiu Groisz Gusztâv. Dâoă vrem, (fise el,
Preşedinte al municipalităţei în 1857, de cătră Grecia. (Aplause). Creta va ră şcâlele confesionale a luat în budgetul de pe
prinţul Ghioa este ales în acelaşi an de mână şi în viitor sub suveranitatea Sulta ea ţâra să fiă pănă la sfârşitul vâcurilor acest an ou 160.000 fl. mai mult, dâr spune,
putat al divanului ad-hoo şi ou tâte oă fa nului, asigurându-i-se o organisaţiă auto ungurâscă, atunoî e neapărat necesar, oa oă dintre şoâlele nemaghiare, numai 2
milia sa dăduse ţărei 11 prinţi, totuşi — nomă corăspuncjâtâre. E de sperat, oă Gre instrucţiunea publică să fiă naţională pe
animat de un înalt sentiment de dragoste tâtă linia. Nu este legislaţiune în lume, şcolo sârbesc! şi 13 românesc! au recurs
cătră ţările surori — el refusă să candi cia îşi va retrage în urma acâsta trupele. care să fi prooedat atât de cavaleresoe ou la acest ajutor, deşi, — continuă minis
deze la domniă, în divanul oare a dat Ro Dâr marile puteri sunt unanim hotărîte, trul — salariile a ăoud mii de învăţători ro
naţionalităţile, ca naţiunea maghiară —
mâniei pe primul său domnitor Alexandru oă dâoă Grecia ar refusa, ori n’ar voi să mâni nu ajung la minimul prescris de lege
Ioan I. oorăspundă acestei dorinţe a puterilor sd (jise jupânul Groisz; şi nu este naţiune (300 fi. anual). A dat aspre ordinaţiunl pen
in 1859 el este numit preşedinte al se întrebuinţeze mijloce, cari sd sildscă pe care să aibă atâta răbdăre, ca naţiunea tru cercetarea lucrului şi promite, că va
Curţii de apel şi în acelaşi an este din nou Grecia a le satisface. (Yii aplause). Kossuth maghiară. Alte state au suprimat cu forţa
ales preşedinte al munioipalităţei. veleităţile naţionalităţilor. Crede, că ar fi face să se duoă în deplinire legea şi îu
declară, că ia la cunoscinţă răspunsul, oare privinţa aoesta.
Dela 1860 îşi înoepe oariera ministe sosit timpul să facă şi Ungurii un pas se
rială, când i-se înoredinţâză formarea pri în fond nu spune alta, decât ceea ce s’a rios în direcţia acâsta, căci ou mijloce pa In fine ministrul spune, oă 500 con-
mului cabinet sub Cuza. El îşi ia portofo sciut şi aşa. ducdtdre diplomate şi calificate pentru „Kiş-
liul finanţelor şi rămâne în aceste înalte * liative nu se pâte vindeca răul. Trebue să dedovurl nu află ocupaţiune; a luat măsuri
44
demnităţi pănă în 1862. se revisuâscă legea de naţionalitate. Stra
Deşi crescând, merge totuşi liniştit turile mai de jos ale poporaţiunei naţio oa acestea să pâtă fi primite în prima classă
Ia parte împreună cu Brătienii, Ro- a preparandielor de fete. Gimnasiu de stat
setti şi ceilalţi la răsturnarea din 1866 şi mişcarea electorală în Austria. Evenimen nalităţilor sunt nestrioate şi de aoeea vor
dela aoâstâ dată ocupă pănă în 1868, tele din afară eontribue mult, ca atenţiu bitorul nu ţine aşa mult la prefacerea şcâ- pentru fete nu va face, dâr va deschide
suocesiv, posturile de ministru de interne, nea poporaţiunii să se îndrepteze momen lelor poporale în şeâle da stat. Soie el, oă uu ours de doi aal la şoâlele de fete su-
de externe şi luorărl publice, în diferite tan spre Orient, decât spre încuroăturile f periâre, âr după absolvarea acelui curs,
oombinaţiunl. pricina răului este a se căuta în şoâlele fetele vor putâ urma studiul la universi
dinăuntru. Cu tote aceste apelurile şi ma medii ale naţionalităţilor; aoi tinerimea în
In acest din urmă an, prinţul Ghica nifestele electorale curg ca plâia în tâte tate eto.
este ales preşedinte al Camerei, demnitate decurs de opt ani nu aude, deoât batjocuri
pe care o deţine pănă în 1873. Din 1873 părţile. Manifestul Cehilor tineri vorbesce insulte şi înjurături la adresa a tot ce e
pănă în ultimul moment, prinţul Ghica a da regularea posiţiunei de drept public maghiar. Tinerii eşiţl din aoele şeâle, după S e m i L E O i L E L
continuat să ocupe cele mai înalte demni a ţărilor oorânei boheme în cadrul monar- ce merg la şcâlele superiore, formâză
tăţi ale Statului. ohiei austriaca. Se gândesoe şi la necesi — 17 Februarie.
olioe deosebite în care atrag tinerimea şi
Activitatea lui Dimitrie Ghioa a fost tatea unui paot cu Germanii, dâr numai o deslipeso cu forţa de oătră Maghiari. Fondul regnicolar de pensiune pentru
imensă. Tot-dâuna în fruntea operelor de pe basa dreptului egal în regatul unit şi învăţător!. Se soie, oă pentru acest fond se
binefacere, defunotul era preşedinte al so- nedespărţit. Cehii tineri nu vor să pără- Impregiurarea, oă dintre şcâlele medii
oietăţei „Crucea Roşie“, care’şî datoresce în ale naţionalităţilor mol una nu primesoe noassâză oâte-o taxă de 15 cr. pentru fiă-
mare parte esiştenţa şi proprietatea sa în sâsoă oposiţiunea contra guvernului şi aş- ajutor de stat, încă îl supără pe jupâuul care şcolar, oare cercetâză şcâlele popo
grijirilor sale neobosite. Presida de aseme tâptă să vacjă faptele aceste. Şi Cehii bd- rale. Deâreoe însă inoassările se fao fârte
Groisz. pice, că el, ce-i drept, nu-i de pă
nea Comitetul binefacerilor şi alte numă- trâni au decis a eşi diQ reserva lor de pănă , ou greu, ba în mare parte niol nu se pot
r6se societăţi de caritate. acuma, şi a lua parte la alegeri, făcând rere să se dea ajutor unor şeâle, care nu
lucrâză la întărirea sentimentului naţional înoassa, e vorba aoum, oa aceste taxe să
Dâr nu numai binefaoerea a fost sco compromisuri cu Cehii tineri, seu luptând se ştârgă cu totul. Intr’o oonferenţă a par
pul esistenţei sale. O bună parte din aoti- iudependent. Partida progresistă germană (unguresc, să ’nţelege), dâr faptul, oă şcâ tidei „liberale ’i s’a şl făcut ministrului
14
vitatea sa a fost consacrată desvoltărei declară în manifestul său, că stă pe basa lele naţionalităţilor se fereso a cere ajutor
economice a Statului român. A luat, pănă dela stat., măoar-oă au lipsă de el, este o "Wlassios o propunere în sensul acesta, dâr
constituţiei şi că să grupâză în jurul stâ-
în ultimul moment, parte oa membru în dovadă, oă ele vor să se subtragă de sub ministrul a declarat, oă acâsta de-ooamdată
oonsiliile de administraţie a regiei mono gului libertăţii; ei vor lupta pentru ger controlul statului. Doresoe, oa oel puţin nu se pâte, însă cu ooasiunea revisuirei le
polurilor, a oreditului funciar, a sooietăţei manism, libertate şi progres, şi pentru re gei de pensiune a învăţătorilor, pe care
de construcţii, a sooietăţei de asigurare forma politioă-socială pe tote terenele . printre naţionalităţi statul să încâpă a pre
M
u
„Daoia-România , a căilor ferate, eto. — Manifestul Polonilor cere ca toţi Polonii face şoâlele medii coufensionaie în şeâle are de gând s’o facă, probabil că va întro
şi luminile oa şi cunosoinţele sale varii au de st8t. Nu trebue să se aştepte tâte dela duoe şi acâstă modificare, de-a şterge adecă
fost totdeuna apreciate. să formeze un club solidar în parlament. stat, oi să dea ajutor şi societatea. E o taxele.
Decisiunile acestea trebue să represente
Tot în acâstă ramură a activităţei mare greşâlă, că societatea maghiară se La esamenul de cualiiicaţiune înveţă-
sale, se pot pune şi stăruinţele ce şi-a dat în afară voinţa trimişilor poporului polon. înstrâinâză de naţionalităţi (deputatul N. reSCă, ţinut în 11 (23) Februarie c. la Arad,
pentru înfrumseţarea Sinaiei. Dâoă astădl Galiţia este oposiţiunea partidelor ţărănescl, Şerban, îutrerumpând: La alegeri însă nu
acâstă localitate rivalizâză ou cele dintâiQ care dă de gândit olubului polon. Mişca s’au insinuat, oum spune „Biserioa şi Şcola“,
se înstrăinâză!) 17 învăţători substituţL Dintre aceştia 3
staţiuni de vilegiatură europene, se dato- rea lor are un oaraoter agrar-sooial. Po
resoe, în cea mai maro parte, impulsului După Groisz, vorbi ministrul de culte nu s’au presentat la esamen, 4 au prestat
lonii sper însă, că numai în Galiţia de
oe prinţul Ghica a sciut să dea desvoltă şi instrucţiune publică luliti Wlassics, oare esamenul ou succes, 2 au fost avisaţl a re
rei sale. vest mişcarea aoesta va putâ să dobân-
dâscă câte-va mandate nouă îu colegiul ru desfăşură un program în tâtă forma. Etâ-i peţi esamenul din câte două obiecte de
r .'•~v
De aceea nici nu e de mirare, oă în reasumat: învăţământ, âr ceilalţi au fost avisaţl a se
omul aoesta lasă în urmă’i un nume atât ral şi în ouria a Y-a. Despre Românii bu
de popular. Binevoitor şi afabil ou toţi covineni seim, oă ei au iniţiat o mişcare Programul Iui Wlassics. presenta la proosima întrunire a oomisiunii.
cei cari aveau prilejul ferioit de a se apro forte energică, pentru învingerea candida Mai întâi de tâte ţiDe să constate De asfcă-dată s’au presentat la esamen în
pia de el, prinţul Ghica a soiut să păs ţilor partidei naţionale române ia alegeri. văţători substituţi, cari au absolvat oursu-
treze neatinse tradiţiile familiei sale. ministrul 'Wlassics, oă „în ce privesoe di- rile preparandialî în anii de mai nainte şi
Notăm în fine, că deja Joia viitâre se vor reoţia, scopul şi marile aspiraţiuni ale cul
* au fost aplecaţi din neoesitate ca învăţători
alege în Buoovina cei dintâiCi doi deputaţi turei naţionale nu este nici o deosebire de
14
Camera şi Senatul au asoultat în pi- din ouria votului universal; după aoeea ur- vederi între partide. O instrucţiune naţio substituţi. Preparaucjii, cari au absolvat îa
oiâre trista soire a morţii prinoipelui Dim. mâză la oâte-va cjd alegerea unui depu nală unitară organisatâ — efi 30 0 1 — este cei doi ani soolastieî din urmă, au depus
0
Gr. Ghioa. Ambele corpuri legiuitâre au tat în aoeeaşl curiă la Triest şi după aceea acel punct al lui Archimede, prin care vom toţi esamenul de oualifioaţiune învăţătorâsoă
ridicat în semn de doliu, şedinţa. vor urma alegerile din celelalte ţări, cari putâ face naţiunea nâstră mare fşi puter la timp, şi anume imediat după absolvarea
Imediat ce s’a aflat în oraş trista se vor termina la 24 Martie. In 20 de cjile nică. După acestea ministrul întră în amă cursului al patrulea proparaadial.
scire, o mulţime de persâne din înalta so- vor trebui deci să fiă aleşi cei 425 de mem nuntele programului său. Promise, că va Câţi bani vin din America? Directorul
oietate s’au dus la vila prinţului. bri ai noului parlament austriac, care în face pregătiri peutru regularea învăţă oficiului postai din Ungvâr a oompus o sta
înmormântarea se va face cu o deo parte va fi oompus pe basa votului uni mântului superior pe basa sistemului uni tistică, în oare arată, oâţl bani au sosit din
sebită pompă aci Luni după amâcjl. H. S. versal. versitar. Aici va avea în vedere mai ou Amerioa în deoursul anului ,1896 la acel
Regele va fi representat de oătră A. S. R. sâmă institutele teologice, cjicâDd, că pune oficiu. Anume în 1896 ausosit 14.5.291fl,, în
Principele Moştenitor. mare pond pe aceea, ca statul sd înfiinţeze 1741 pachete, scrisori, ceourl eto. In 1895
