Page 6 - 1897-02
P. 6

Pagina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Nr. 27.—1897.


               frunte  eu  Sândor  Joszef,  seoretarul  „Kul-  egylet“-ului  se  aucjiră  în  decursul  şedinţei.  era  a  lui,  Din  causa  asta  atât  el,  cât  şi  în  Braşov)  se  va  cununa  Dumineoa  viitore
               turegylet“-ului  representă  pe  oei  dela  sa­  Când  sgomotul  se  m8i  linişti,  luâ  ouvântnl  munoitorii  au  fost  prinşi  şi  arestaţi.  Va  să  cu  d-1  vioe-notar  Ioan  Gligore.  Cununia  se
               cul  ou  grăunţele.  Cei  dintâiii,  adecă  Bartha  Kârolyi  Istvân,  preşedintele  „Kulturegylet -  cjică  foile  unguresc!,  care  fâosau  aşa  mare  va  celebra  în  biserioa  S-lui  Nicolae  din
                                                                                                      44
               cu  ai  săi,  aousă  pe  Sândor  Jozsef,  că  prea  ului  de  dinoolo  de  Dunăre,  pişe,  că  pen­  gălăgiă  şi  cereau  să  ’i  dea  României  „o  Zernesol  la  2  6re  p.  m.  —  Adresăm  tine-
               mult  mănânoă,  prea  se  îngraşă  şi  prea  tru  întâia-oră  a  luat  parte  acum  la  o  şe­  aspră  leotiune ,  îşi  dau  acum  palmă  peste  I  rei  părechl  şi  familiilor  cordialele  nostre
                                                                                                                        44
                                                        44
               mult  suge  din  fondurile  „Kulturegylet -  dinţă  a  „Kulturegylet“-ului  din  Ardeal,  gură.                                          felicitări.
               ului.  La  asta  se  mai  adauge,  că  acest  Sân-  dâr  nici  cu  doresoe  să  mai  ia  vre-odată
                                                                                                               In on6rea d-Iui Dr. George Popovicî,
               dor  Jozsef,  oare  înainte  făoea  parte  din  parte,  „căci  în  viitor  la  şedinţele  „Kal-
                                                                                                          noul  oandidat  de  deputat  sl  Românilor    Marina comerciala română, şi greci
               opoaiţiă,  a  trecut  în  tabăra  mamelucilor  lui  tnregylet -ului  trebue  se  vină  omul  cu
                                                                     u
                                                                                                          buoovinenl,  colonia  română  din  Viena  a
                                                                 44
               Bijnffy,  fiind  ales  deputat  ou  program  gu­  bâta .
                                                                                                          dat  un  banchet  cu  ooasiunea  pleoârei  d-sale   Nu  de  mult  am  fost  înregistrat  soirea,
               vernamental.                                       In  total,  mamelucilor  guvernamentali
                                                                                                          dela  Viena  spre  Bucovina.  Banchetul,  Jioe   că  pe  bordul  vaporului  român  „Cobra*  s’a
                    Faţă  cu  aceste  învinuiri,  Sândor  Jo­  li-a  mers  rău  în  aoâstă  şedinţă,  căci  opo-                                        dat  un  banchet  festiv  la  Oonstantinopol.
                                                                                                          „Gaz.  Bue.“,  a  fost  nespus  de  însufleţit.
               zsef  şi  ou  ai  săi  c}io,  că  tote  învinuirile  siţionalii  îşi  recrutaseră  aderenţii  de  prin                                                                             u
                                                                                                          Au  luat  parte  la  banchet  membrii  sooie-   Din  incidentul  acesta,  cJLrul  „Stamboul ,
               oposiţionarilor  sunt  isvorîte  numai  din  in­  tote  unghiurile,  aşa  oă  erau  în  majoritate
                                                                                                          tăţii  „România  Jună ,  d-nii  Dr.  Aurel  On-   ee  apare  acolo  în  limba  franoesă,  a  soris
                                                                                                                              44
               vidia  şi  răutate,  din  causă,  oă  au  fost  trân­  la  şedinţă.  Preşedintele  Bethlen  Gâbor  însă
                                                                                                          ciul,  Dr.  Florea  Lupu,  Dr.  Preda,  Dr.  V.   un  articul  interesant,  pe  car9-l  introduce
               tiţi la alegeri.                             era  pe  partea  lor.  Secretarului  Sândor  ’i-s’a
                                                                                                          Iliuţ,  Dr.  N,  Ţurcan,  Dr.  M.  Popescul  eto.   astfel:
                    Acestor  certe  şi  neînţelegeri  li-e’adat   dst  vot  de  blam  printr’o  desaprobare  pro­  Dela  Viena,  d-1  Dr.  Popoviol  a  plecat  di­  „Purtând  Vinerea  treoută  un  toast
               espresiune  în  modul  oel  mai  demn  de  nu­  tocolară.  P6te  lucrurile  ar  fi  mers  şi  mai   rect  la  Câmpulung-Dorna,  trecând  prin   pe  bordul  vaporului  Cobra   pentru  pros­
                                                                                                                                                                                    u
                                                                                                                                                                             n
                                14
               mele  de  „patriot   Vinerea  trecută,  când   departe,  deoă  secretarul  Sândor  n’ar  fi   gara  din  Cernăuţi  unde  a  fost  salutat  de   peritatea  viitore  a  marinei  române,  noi
                                                        44
               s’a  ţinut  şedinţa  comitetului  „Kulturagylet -   ameninfat,  că  va  da  publicităţii  anumite   membrii  comitetului  central  electoral,  de   nu  aveam  de  gând  a  formula  numai  o
                                                                            n
               ului.  Se  prevedea,  oă  acâstă  şedinţă  are  să   scrisori dinarchiva ^Kulturegylet*-ului. „Amo-                                     dorinţă  platonică.  Voiam  să  manifestăm
                                                                                                          representanţii  societăţii  politice  „Concor­
               fiâ  minunată  în  felul  său  şi  de  aceea  se  ninţarea  acâsta  a  făout,  ca  oposiţionalii  să   dia ,  precum  şi  de  alte  multe  persâne  par­  dorul  nostru  viu  de  a  vedea  silinţele  in­
                                                                                                             44
               şi  grăbiră  a  lua  parte  la  ea  fârte  mulţi  bată  la  urmă  în  retragere,  semn,  că  în                                         teligente  ale  guvernului  român  încunu­
                                                                                                          ticulare  din  capitala  bucovineană.  In  nu­
               fruntaşi  de-ai  Ungurilor  nu  numai  din  Ar­  archiva  Kulturegylet“-ului  se  află  mari  se­  mele  comitetului  central  electoral  şi  al   nate  de  suoces,  silinţe  al  căror  scop  este
                                                                    v
               deal,  ci  şi  din  Ungaria.  Afară  de  preşe­  crete !...                                                                             a  crea  o  marină  naţională  şi  a  o  ri­
                                                                                                          „Conoordiei ,  d-1  Dr.  Popovicî  e  însoţit
                                                                                                                     44
               dintele  conte  Bethlen  Gabor,  mai  luară        In  diua  următâre,  Sâmbătă,  discuţiile                                            dica  la  înălţimea  desvoltării  generale,  la
                                                                                                          în  turneul,  ce-1  faoe  acum  prin  Bucovina,
               parte  oontele  Kârolyi  Jstvân,  Ugron  Bar­  între  Bartha  şi  Sândor  s’au  continuat  cu                                           care  a  ajuns  România  într’un  timp  uimitor
                                                                                                          de  d-nii  Modest  cav.  de  Grigorcee,  Dr.
               tha,  contele  Kornis,  Bethleu  Balint  şi  alţi  pistolul.  încă  în  deoursul  şedinţei  de  Vi­                                     da sourt.
                                                                                                          Ianou cav. de Flondor şi alţii.
               mulţi.                                       neri  Bartha  se  îngriji  de  seoundanţî,  cerând                                               Aoâstă  aspiraţie  a  Statului  Român  e
                    Cel  mai  agitat  obiect  de  disouţiune  satisfacţia  dela  Sândor.  Astfel  urma  Sâm­   Bani  nemeritaţi.  In  Newoetine,  Herţe-   legitimă,  şi  denotă  o  consoienţă  despre  va-
               l’a  format  cestiunea  modifioărei  statutelor.  bătă  duelul.  Condiţiile  erau:  oâte  două  govina,  guvernul  a  voit  să  dea  preotului   lârea  sa  şi  un  sentiment  naţional,  preoursor
               Guvernamentalii  voeso  să  modifice  unii  împuşcături  la  o  distanţă  de  20  paşi  fără  Marko  Popovicî  un  ajutor  anual  de  200  fl.   ai unui strălucit viitor.
               paragrafl,  în  scop  de-a  mai  rostrînge  liber­  avans.  La  prima  împuşcătură,  pistolul  lui  Preotul  herţegovinean  însă  a  refusat  banii   Ţâra  Românâscă  e  bogată  şi  poporul
               tatea  membrilor.  Oposiţionalii  acesta  nu  o  Bartha  nu  s’a  descăroat,  âr  Sâudor  n’a  ne-  cu  observarea,  că  el  în  nici  o  împrejurare   său  e  muncitor.  Guvernele  române  oe  s’au
               voeso.  Contele  Kârolyi  dise,  oă  prin  aoeste  merit,  la  a  doua  împuşcătură  de-asemenea  nu pâte primi bani, pe cari nu i-a meritat.  suocedat,  au  avut  astfel  temelii  largi  spre
               modifioărl  vor  să  creeze  în  sînul  „Kultnr-  nu  s’au  nemerit  unii  pe  alţii,  măoaroă  erau   Diagnose  în  laboraiorul-Rflntgen  din   a  desvolta  o  activitate  de  regeneraţiă  pa­
               egylat“-ului  nisoe  stări  de  lucruri  întoomai  numai  de  20  paşi.  Duelul  s’a  terminat  ră­                                     triotică .
                                                                                                                                                              44
                                                                                                          Budapesta.  In  laboratorul-Rontgen  din  Bu­
               ca  şi  acelea,  pe  oare  baronul  BanfEy  De-  mânând ambi teaferl, dâr fără a se împăca.                                                   Aci  autorul  înşiră  tâte  progresele  mari
                                                                                                          dapesta  au  fost  aduşi  cailele  acestea  trei
               zs6  voise  să  le  creeze  când  era  preşedinte   „Kolozsvâr   spune,  că  în  tabăra  gu­  bolnavi,  în  ale  cărora  trupuri  se  află  încă   realisate  de  Statul  român  în  timpurile  din
                                                                            44
               al  camerei,  tincjend  să  îndrume  pe  depu­  vernamentală  e  la  culme  indignarea  şi  că                                          urmă  şi  crede,  că  serviciul  maritim  român
                                                                                                          de  ani  de  dil®  glânţe  de  puşcă;  ranele,  pe
               taţi  la  ordine  prin  servitori.  In  fine  oposi-  chiar  şi  unii  dintre  oposiţionall  se  instrăi-                               va  fi  pentru  Constanţa,  ceea  ce  puternicul
                                                                                                          unde  au  intrat  glonţurile  în  trupuri  s’au
                                                                                             44
               ţionalii  au  învins  şi  au  hotărît  să  nu  se  nâză  cu  totul  de  „Kulturegyiet .  aşa  de                                         Lloyd   austriac  aste  pentru  Triest.  Apoi
                                                                                                                                                              a
                                                                                                          vindecat  cu  desăvîrşire  la  toţi  trei,  dâr   n
               modifice statutele.                          esemplu  eassarul  Merza  şi  oontroiorul  Sze-                                            autorul continuă:
                                                                                                          glonţurile  n’au  putut  fi  scose,  din  cansâ
                    Bartha  Miklos  folosi  ocasiunea  acesta  lcula  şi-au  insinuat  dimisia  din  comitet,
                                                                                                          că  doctorii  n’au  putut  statori  locul  anumit,   „Guvernul  greo  nu  ne-a  obicinuit  la
               pentru  a  ataca  pe  secretarul  Sândor  Jo­  deşi ambi sunt oposiţionall.                unde  se  află  glonţul.  In  urma  aoesta  ne-  asemenea  luorurl.  In  timpul  din  urmă,  ma­
               zsef,  pe  oare-1  găsesce  fatal  pentru  sooie-   Aşa  se  petrec  lucrurile  în  sînul  celor   norooiţii  omeni  simţiau  din  timp  în  timp  rina  oomeroială  greacă  a  luat  o  forte  mare
               tate.  De  vre-o  B  ani,  clise  el,  „Kulturegyelt“-  ce vor „să ne cultive  oa fier şi f jc!  junghiuri  şi  dureri  grozave  şi  de-o  sănă­  desvoltare, dâr din iniţiativă privată.
                                                                               44
               ul  nu-şî  mai  împlinesee  datorinţa  naţională.                                          tate  deplină  nu  se  mai  putură  bucura.        Produoţiunile  românescî  uavigă  astăjl,
               „Mişcarea  naţionalităţilor  ia  o  direcţiune                                             Aduşi  fiind  însă  Sâmbăta  trecută  la  labo-  într’o  proporţie  destul  de  mare,  sub  pavi­
               tot  mai  intensivă.  Institutele  românescî  de                                           ratoriul  amintit,  cu  ajutorul  radelor  lui  lion  elin.  Multe  case  grecesci  stabilite  în-
               bani se înmulţesc considerabil. In străinătate                                             Rontgen  se  putu  constata  ou  siguranţă  la  tr’unul  sâu  altul  dintre  porturile  Dunărei
                                                                                      — 4 (16) Februarie.
               agitaţiunea  pentru  înegrirea  Maghiarilor  a                                             fiă-oare  dintre  bolnavi  locul,  unde  se  află  de  Jos,  posedă  un  anumit  număr  de  vapâre
                                                                  Gale ferată între Braşov şi Codlea.
               luat  dimensiuni  ne  mai  pomenite  pănă                                                  glonţul  şi  astfel  acum  prin  operaţiă  glon­  cu  cari  aceste  case  exportă  rodele  neseca­
                                                            Ministrul  unguresc  de  comereiu  a  conces
                    u
               aoum .  Pentru  tote  astea  Bartha  aruncă                                                ţurile  vor  şi  fi  scose,  redându-s®  bolnavi­  tului pământ al României,
                                                            d-lor  Martin  Copony  şi  fraţii  Sohiel  din
               vina  asupra  secretarului  Sândor,  oăcl,  vedî                                           lor  sănătatea,  de  oare  atâţia  ani  au  fost   Dâr  âtă,  oă  Statul  Român  întră  în
                                                            Braşov  să  facă  în  decurs  de  un  an  luoră-
               Dâmne,  înmulţirea  băncilor  nâstre  încă  s’ar                                           lipsiţi.                                     scenă  şi  declară,  că  ţine  a  transporta  el
                                                            rile  pregătitore  pentru  construirea  unei
               faoe numai din graţia lui Sândor!                                                                                                       însuşi  oât  va  putea  mai  mult  din  reoolta
                                                            nouă  căi  ferate  vicinale,  oare  va  trece  dela   Furîune şi îngheţ mare în Rusia, Din
                    Dâr  nici  Sândor  Jozsef  nu  i-a  ră­                                                                                            ţării.  Este  dreptul  seu  indiscutabil.  Mesa­
                                                            gara  S-lui  Bartolomeiă  din  Braşov  prin  Petersburg  se  anunţă,  că  în  tâte  părţile
               mas  dator  ou  răspunsul.  „Bartha  Mildos                                                                                             geriile  maritime  ale  Frauciei  nu  începu­
                                                            Ghimbav şi pănă la Codlea.                    Rusiei  bântue  furtune  şi  un  îngheţ  mare.
               minte  !   i-a  dis  el.  —  „Mincinos  eşti  ă-ta!                                                                                     seră  şi  ele  a  lua  fiinţă  dintr’o  întreprindere
                                                         a
                      a
                                                                                                          Din  Odesa  se  comunică,  că  în  urma  furtu-
               i-a  răspuns  Bartha.  De  aoi  înainte  discuţia   In  causa  conflictului  dela  graniţă,  des­                                       a Statului? 44
                                                                                                          nelor  şi  gerului  mare  comuuicaţiunea  te­
               se  puse  pe  adevăratul  teren  de  cultură  pre  oare  am  raportat  tjilele  acestea,  „Ma-                                                Autorul  arătând  organisaţia  serviciu­
                                                                                                          legrafică  a  fost  întreruptă  între  Odessa,
                                                         a
                                                                      44
               kuîturegylet-istă:  „Te  toc  cu  bâta  în  cap ,  gyarorszâg   publică  acum  o  rectificare,  din                                     lui  nostru  maritim  se  întrâbă:  „Iu  aseme­
                                                                                                          Kiev şi Varşovia.
               „perfidule*, „nebunule , „mincinosule , „slugă  care  reese,  oă  omul  cu  prioina  este  pro­                                         nea  oondiţiunl  nu  e  de  prevâcjut  ore,  oă
                                    44
                                                  u
                                       44
               plătită„asta-i   murdăriă    şi   alte   multe  prietarul  ungur  Bejlio  Barabds,  oare  s’a   Gununiă  D-ra  Ana  Ban,  fiica  d-lui  traficul porturilor române va trece succesiv sub
               cuvinte  de  felul  aoesta,  soâse  din  vocabu­  dus  ou  muncitori  unguri  pe  teritoriu  ro­  învăţ.  Nicodim  Dan  din  ZernescI,  (o  soră  pavilion român?
               larul de „cultură naţională  a „Kultur-      mân şi a tăiat lemne dintr’o pădure, ce nu    a d-lui Pompiliu Dan, profesor gimnasial           Traficul român se anunţă bine. Vapâ-
                                       41
               domuitorilor  a  desăvîrşit  nenorocirea;  şi  inimile  şi  cugetele  supuşilor.  Nu  se  află  porul  de  cea  catolică  ?  şi  cu  tâte  aces­  librului europân şi înseşi chiar norocirea lor.
               dâoă  încă  nu  ne-am  sdrumieat  de  tot  sub  dinastia  aşa  de  scurtă  la  vedere  ca  ea  sin­  tea  poporul  nu  sufere  nici  un  fel  de  jio­  B)  In  privirea  administrativă  să  ridioă
               asemenea  neîncetate  loviri  de  partijl  şi  de  gură  eă-şl  ia  corona  de  pe  capul  său.  Dâr  ni re în religiă,                 m&i  multe  absurde  protesturî,  uuul  deoât
               intrigi, a fost numai spre a prelungi ticăloşiile  pentru  a  se  vedâ  şi  mai  bine  şi  mai  lă­  2)  In  privirea  politică.  Oă  sdecă  s’ar   altul mai ridicule.
               pe  cari  de  cât-va  timp  înoooe  nu  le  putu­  murit  absurditatea  unei  asemenea  făţărni-   jicni  integritatea  imperiului  Otoman;  acest   a)  Oă  capitala  statului  unit  n’ar  fi  în
               răm  alina,  deoât  prin  chiemarea  unei  pro­  cite  frici,  să  privim  mai  de-apr6pe  familia   tameiu  pote  amăgi  numai  pe  oei  scurţi  la   centru)  ţerei.  Dâr  Petersburgul,  dâr  Lon­
               tecţii  din  afară,  socotită  de  părinţii  noştri  domnitore  în  Rusia.  Ea  din  originea  ei,   vedere,  pentru-oă  integritatea  acâsta  pri-   dra,  dâr  Parisul  s.  o.  sunt  6re  in  centru
               oa  singura  mântuire  —  îngerul  scutitor  —-  drept  judecând,  nu  a  fost  nici  rusâscă,   mindu-şî  tributul  cuvenit  într’o  sumă  mi-   statelor lor?
               âră  de  noi  gustată  ou  o  amară  nemulţu­  nici  ortodoxă,  şi  oine  a9tăcjl  în  Rusia  este   ooţă  de  pe  analogia  dela  statul  român,   b)  Oă  aceste,două  guverne  de  acum
               mire. Iată în scurt trecutul nostru.          mai  bun  Ros  şi  mai  ortodox  decât  familia   câştiga  încă  totodată  aceea,  că  va  ave  la   prefâcându-se  în  unul  singur,  jumătate  din
                    Să  privim  acum  în  timpul  de  faţă  te­  împărătâsoă?  Regatul  Greoiei  de  astăcjî   Dunăre  un  zid  de  apărare  puternic  mai   amploiaţi  ar  rămânâ  fără  slujbe,  fără  pâne  ;
               meiurile  soaie  ridicule  ce  sunt  în  contra   are  domnitor  nu  Grec,  nici  ortodox,  şi   vârtos  deoă  s’ar  introduce  în  acest  stat   aiol  se  privesoe  mai  ou  sâmă  înrăutăţitul
               unirei  prinoipatelor.  Etă  cum  se  fâţărni-   deoă  vom  judeca  ou  nepărtinire,  vom  afla   sistemul  militar  al  Prusiei;  de  cel  mai   sistem  al  ehiverniselei.  Dâr  ore  oând  acest
               ceso a se teme ei de acâstă Unire: ,          pe  guvernul  Elin  tot  aşa  de  naţional  şi  de   mare  interes  al  Turoiei  este,  că  ea  singură   stat  va  fi  organisat  milităresoe,  atuncea  de
                     1)  In  privirea  religiosă  (Ţ®  unii,  oum-   patriot,  precum  era  şi  cel  din  timpnl  Ete-   seu  să  se  învoâscă  a  faoe  la  Dunăre  un   orecjut  este,  oă  vor  trebui  numai  în  ramura
               că  unirea  principatelor  ar  trage  după  sine   riei  dela  1821.  Cercarea  dela  18BB  şi  1854   stat  puternic,  seu  de  nu,  apoi  siguranţa   miliţiei  atâtia  oficerl  şi  amploiaţi  ai  acestei
               un  Prinţ  de  dinastia  europână,  care  n’ar  fi   a dovedit acâsta.                     echilibrului  Europei  ar  cere  neapărat  a  lua   ramuri,  încât  să  nu  ajungă  toţi  aoei  am­
               de credinţa nâstră şi ne-ar strica legea.          De  asemenea  în  privirea  religiBsă  cle­  pentru  Principate  alte  măsuri,  adeoă  a-le   ploiaţi  ce  ar  rămânâ  fără  slujbe,  Der  apoi
                     Acest  făţarnic  pretest  să  dărăpănă  rul  elin  înfloresoe  mai  mult  decât  cel  greo  incorpora  cătră  imperiul  Otoman  spre  a-şl   pe  lângă  acâstă  industria  şi  oomeroiul  răs-
               singur  dela  sine,  căci  un  Prinţ  europân,  din  Principate  şi  din  Turoia;  şi  dâoă  ci­  faoe  el  aicea  întăriturile  sale,  la  care  Prin­  pândindu-se  atuncea  în  ţâră,  va  fi  oprit
               ori  şi  care  ar  fi  el,  după  politica  a  orl-  neva  va  face  arătare,  oă  în  Atena  se  află  cipatele  nu  ar  pute  lua  altă  parte,  decât   bre  unor  asemenea  amploiaţi  oă  oapacită-
               şi  cărărui  guvern  civilisat,  nu  p6te  singur  vre-un  misionar  apusen,  apoi  la  acesta  se  aceea  a  salahorilor  şi  a  cărăuşilor,  şi  a   ţile  lor  să  le  întrebuinţeze  la  aotivitatea
               a-şl  săpa  tronul,  căci  a  sohimba  religia  su­  răspunde,  că  de  aceştia  se  află  pretutin-  aşecja  garnisânele  Turoiei  spre  chiar  a  sa  naţională, âr nu la intrigi şi la demagogiur'
               puşilor  săi,  însemneză  a-se  detrona  singur  denea  la  răsărit  precum  şi  în  alte  locuri  siguranţă  pe  viitorime.  A  lăsa  deci  aceste   c)  Oă  adecă  Valahii  fiind  mai  nume­
               pe  sine,  căci  adevăratul  tron  al  împăra­  şi  proselitismul  lor  întrece  pe  acel  din  Prinoipate  în  neunire  şi  în  administrare  de  roşi,  decât  Moldovenii  ar  precumpăni  în
               ţilor  şi  al  regilor  stă  tot  acolo,  unde  stă  Elada.  Afară  de  acestea  în  Olanda,  6re  nu  oăştig  pentru  unii  şi  pentru  alţii,  este  a  slujbele  publice  şi  îu  interesele  ţării.  Acei
               şi însuşi tronul lui Dumnezeu, adecă în       este regele de credinţă protestantă, âră po-  oombate  viitorul  Turciei  şi  siguranţa  echi-  de acâstă socotinţă scapă din vedere, că
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11