Page 60 - 1897-02

Nr. 58.—1897. G-AZET ATRANSILVANIEI Pagina 5

sosiseră 124.168 fl. în 2025 pachete. De oâţl-va studenţi au strigat şi: „Evviva guvernului bulgar, îngrămădesoe o serie de ţămită publică atât p. t. domnilor parti­
aoi urmâză, oâ în enul trecut au sosit cu Trieste!" Poliţia a arestat pe 5 dintre de­ orori ce ar comite Românii în contra Bulga­ cipanţi, oât şi aoelora cari au suprasolvit
21.123 fi. mai mulţi bani ca în anul de monstranţi, dintre oarl 4 au fost pedepsiţi rilor din Dobrogea. precum şi acelor domni cari fără de a par­
mai înainte. Deoă la un singur oficiu pos­ ou amende în bani, ăr unul ou 48 de ore lilr în camera bulgărâsoă, un deputat ticipa la petreoere au contribuit îu favorul
tai soseso anual atâţia bani dela bieţii arest pentru-că s’a opus poliţiei. interpelează pe guvern asupra Dobrogei biserioei şi şcolei nostre.
Slovaci emigraţi în Amerioa, apoi pbce Studenţii au pleoat de aiol la uni­ şi primul ministru Stoiloff nu se sfiesce a In speoie aducem mulţămită d-lui
omul să-şi închipuâscă, oe venite mari trage versitate, unde au ooupat aula. Medicinistul deolara, oă va interveni pe cale diplomatică Anton Hangea învăţător în (Deeş vătaful
statul ungar dela aceşti emigraţi, cari şi în Delibakali le ţină o vorbire înfocată, în pe lângă guvernul român în favârea Bulgari­ oăluşerilor, şi soţilor săi căluşerl, pentru-că
Amerioa munoeso, oum se vede, numai pen­ oare (jise : lor din Dobrogea. au delectat publicul cu frumosul şi isto­
tru a-şl plăti dările de acasă, ca să aibă „In ţăra, în care s’a năsout libertatea, ricul nostru joc căluşereso, oare l’au ese-
guvernul oheltuelile de lipsă pentru ma- în Ellada, nu se va pută nicl-odată nimici outat cu t6tă promptitudinea.
ghiarisarea lor! libertatea niol ou melinită". Aplause frene- Din Creta. Ioan Sonea,
tioe urmară acestei vorbiri. „Agenţia Havas“ împărtăşesce din preot gr. cat, local.
Import de mere americane. Soim, că *
Reotorul a dat ordin să se ÎDohidă Canea ou data de 25 Febr.: Consulii şi co­
în luna lui Deoemvre a. tr. a sosit primul
porţile universităţii. O parte dintre studenţi mandanţii corăbiilor au ţinut un sfat şi au Braşov, 17 Februarie 1897.
transport de mere americane pe piaţa
au voit să le deschidăfcu forţa, dăr poliţia hotărît să pună sub scutul puterilor sînul Subscrisul birou al Comitetului Reu­
Budapestei. De atunol importul merelor
i-a împrăştiat. de mare Suda şi vslea dintre Akrotiri, Ha- niune! femeilor române din loo esprimă pe
americane se continuă ne’ntrerupt. In luna
* leppa şi Canea. Comandanţii oorăbiilor an calea acâstă mulţămită acelor P. T. Domni,
lui Ianuarie c. au fost aduse direot din
„Neue fr. Presse“ într’un articol de subscris şi o proclamaţiune cu privire la OBrI au binevoit a funcţiona ca arangerl la
America 2500 măjl metrice de mere, âr
fond 4i° e ou privire la demonstraţia de ouprinderea acestor puncte, care procla­ petrecerea cu dans ce s’a dat de Reuniunea
alte 4000 măjl metrioe au fost aduse tot
mai sus, că nimeni în Viena nu simte duş­ maţiune va fi împărtăşită loouitorilor. năstră în oarnevalul acesta.
din Amerioa, însă prin Germania. Se’nţe-
mănia faţă ou Grecii, dăr aiol sunt toţi Stâgurile europene s’au arborat numai Agnes Duşoiu, Bazar Nastasi,
lege, aoăstă oonourenţă începe a deveni
oonvinşl, oă numai mergând mână în mână în sînul Sada. După ce Creştinii din distrio- preşedintă. actuar.
forte simţită pentru grădinarii dela noi.
cu marile puteri Austria pote să-şi asigure tul Selino au consimţit, să lase a se retrage
Starea semănătorilor în România, după interesele sale, contribuind a se evita un Musulmanii închişi aici cu nevestele şi co­ ULTIME SOIRI.
raportul mai nou al ministrului român de răsboih european; căci Austria stă la pra­ piii lor, au mers corăbii italiene şi ru­
agricultură, e din oele mai bune şi pro- gul Orientului şi ea însă-şl este, cum a sesc!, ca să-i primâsoă pe aceştia. Bucurescî, 28 Februarie. De ert
miţătore. cjis d-l Kallay, un stat oriental. Orl-ce în­ In şedinţa de Joi a casei Lorcţilor din circulă scirea, că cercurile diploma­
curcătură în Orient deol şi ori ce signal Anglia marchisul Salisbury, răspunzând la tice din Constantinopol sunt îngri-
Hieroglife none. piarul „Standard“ scrie de foo din aoăstâ parte ne anunţă, că oasa o interpelare a lordului Dunraven, a cetit jate de ore-carî pregătiri, ce se fac
despre o descoperire interesantă: Un pro­
vecinului arde! o telegramă, pe oare a trimis’o guvernelor la Curtea din Sofia în vederea pro­
fesor ou numele Laing a descoperit pe in­
„Tinerii, cari în societate cu Italieni, celorlalte puteri, ca să arâte, oarl sunt ve­ clamării principelui Fcrdinand ca Rege
sula Banoover pe o pâtră o inscripţia £ou ce
Şerbi, Români şi Cehi au făcut acjl în derile Angliei în cestiunea oretană. Tele­ al Bulgariei. Tot-odată se. 4i > ca
hieroglife. Aceste hieroglife se deosebesc
stradele nostre atâta gălăgie, sunt nevino­ grama acesta cuprinde următărele patru s’ar plănui proclamarea unirei Bulga­
cu totul de oele ounosoute păuă acum. Se
vaţi. Ei au imitat numai ceea ce au văcjut, punote : 1) In Creta trebue să se Introducă riei cu Bumelia. „Liberalul" de ac|î
pot bine vedă semnele: un arbore, o lampă
în alte oapita!e . administraţia autonomă; 2) După ce se va publică următbrea scire sensaţională:
u
şi încă câte-va obiecte de casă.
„Jos cu marile puteri! au strigat introduce acest nou mod de administrare „Aflăm în ultimul moment, că Bul­
Petrecere. Sooietatea velooipediştilor Grecii în Viena şi nu cu mult mai mode­ insula să rămână şi mai departe o parte a garia a proclamat independenţa şi rega­
din Braşov va da Sâmbătă, în 6 Martie n. rat este limbagiul miniştrilor în Atena. De împărăţiei turcesc!; 3) Atât Turcii, cât şi litatea“. (Pănă acuma acbsta scire
o. o petrecere ou joc în sala de oonoerte oe acăstă ură contra marilor puteri ?“ Greoii să fiă înounosciinţaţl de acâstă ho­ încă nu s’a confirmat. — Red.)
din Redută. Inoeputul la 8Y bre săra. Bi­ „...Grecia nu se păta jălui asupra tărâre a puterilor ; 4) Dâeă Turcia sâu Gre­ Londra, 28 Februarie. Represen-
2
lete de intrare de persbnă 1 fl. (Pentru puterilor, căci în realitate au să le rnulţu- cia la provooarea puterilor nu şi-ar retrage tanţii puterilor au adresat Greciei o
garde-dame intrarea liberă). Baloon 1 fl. rnescă lor, oă graniţa ei de spre Nord este trupele şi corăbiile lor dela iDsulă, puterile notă colectivă, în care îi dau un ter­
50 or. şi se pot căpăta la d-nii Alfr. Ge- soutită şi că Turcia perde o provincia fără îşi vor aduce la îndeplinire botărîrea lor min de patru tjile, provocându-o, ca
bauer şi Ern. Mayer & comp. Toaletă să-i fiă permis a c^ioe nici câro. Politica ou puterea. — Mmistrul-preşedinte engles în acest timp se-şî rechieme trupele
simplă. puterilor însămnă în realitate, oă Creta adăuga, că în oeea-ce privesoe retragerea din Creta.
îuoetăză de a fi turcăsoă, deşi suveranul trupelor turcescl, acesta va avă să se faoă Canea, 28 Febr. In totă insula
Cunnniă. D-l Ioan Trufaş teol. abs. şi dra
nu se chiamă George, ci Abdul-Hamid. treptat, chiar dâoă s’ar lăsa câtă-va vreme s’a încins o luptă teribilă între creştini
Emilia Ssabo se vor cununa în 4 Martie
Regele greoeso nu va domni în Creta, dăr în două-trei cetăţi o parte mai mică din şi mohamedanî. Multor sate li-s’a dat
n. o, în biserica gr. cat. din Urmeniş. — aceste trupe, oa semn al suveranităţii Sul­
nu va domni niol Sultanul. Chiar şi în toc. La Herakleon creştinii au tost
Urăm fericire tinerei păreohî! tanului asupra insulei, pe când trupele gre-
formă să arată intenţiunea amioabilă, ou respinşi La Retymo a fost erî t6tă
Meseriaşii români din Arad arangiâză oare Europa vrea să cruţe pe Greoi. Nu gescl vor trebui să se retragă îndată după cjiua mare bătaiă între Turci şi
Sâmbătă în 6 Martie n. („în presăra ză- Sultanul va restabili ordinea în Creta, oi provocare. Declaraţiumle marchisuiui Sa- creştini. Turcii au fost siliţi se se
postirei") o „petrecerea de carneval“ în puterile O vor face pe basa unui mandat. . lisbury au făcut mare sensaţiune îu par­ retragă.
localitatea ospetăriei „Kânya" (Hotel Vass). Atitudinea încăpăţînată a Greoilor e deci lamentul engles. Insurgenţii cretanî au declarat
Comitetul orangiator constă din vre-o 45 absurdă şi nu se pote în genere esplica, comandanţilor corăbiilor europene,
persăne în frunte ou: Nio. Şt9fu, diriginte. deoât prin speranţa ce o nutresc în urma Dare de semă şi mulţămită publică. că ei nu primesc altă soluţiune, de­
Iof. Moldovan, v.-preşedinte. Franoiso Rog- esitârii şi a şovăirii puterilor. Seplac, în Februarie 1897. cât unirea cu Grecia.
neanu, oassar. Ioan Lucaoiu, notar. Intra­
La 19 Iulie 1896 s’a arangiat îu co­
rea: de personă 60 ar., de familie (trei
persăne) 1 fl, 50 or. Se pot căpăta înainte Agitaţiuni ale pressei ruso-Mgare. muna Săplacul Gherlei o petreoere de vâră
în favorul biserioei şi al şoâlei gr. cat.
la oassarul Francise Rogneanu şi săra la In timpul din urmă au început Nobilimea îll China. Pretutindenea se
din loc.
l ' rusescî pe
cassă. Venitul curat e destinat „Asociaţiu- se secundeze şi 4i are e susţine, că în China n’ar esista nobilime.
nei naţionsle din Arad" pentra ajutorarea bulgărescul „Mir“, cari publică arti- Au incurs oa contribuirl benevole es- Asta asa şi este. In China de fapt nu
terne deia următorii domni din Gherla
învăţăceilor săraci aplicaţi la meserii. In pausă culî duşmănoşi contra Românilor în esistă clasa înaltă a nobilimei, unde titlul
Martin Câmpian 50 cr., Nuridsâu lânos 50
se vor juoa „Bătuta şi „Căluşerul" sub sensul irredentei bulgare diu Do- de nobil să trecă dela tată la fiiu; dâr
w
Betegh Zahâr 50 or., Vasiiiu Cartioe 50
conducerea vătafului Iustin Olariu. brogea. Eată ee comunică în pri­ pentru aceea totuşi şi acolo se află familii,
vinţa acăsta „Epoca" din Bucurescî: or., Tuzes Ieno 2 fl., Novâk Lajos 60 cr., oarl se fălesc, oâ sunt de origine vechiă,
A. Todoran 60 cr. Cineva 1 fl., Ancean ba chiar se află o familiă, oare e mai ve-
Ca din senin şi fără un temeifl, ofi-
Demonstraţiune filo-helenă a stu­ 1 fl., Anna C. Popp 20 cr., Esztegâr lânos ohiă deoât familia Montmoreuoy-lor şi a
ciosele bulgăresc! şi rusesol încep a agita 60 cr., Azb. Râcz Jakab 1 fl., Gebhardt
denţilor în Viena. oestiunea Dobrogei, presentâud’o în cea Kâroly 50 cr., Ioau Hossu 1 fl., Florian Semoy-lor. Aoestă familiă veohiă este fa­
Joi după amăcjl a fost şi în Viena, mai desperată situaţiune. Iakob 50 or., Papp N. 1 fl., Szlâtky lgnâoz milia lui Confucius, oare îşi are originea
ou 2000 de ani înaintea de înfiinţarea re-
ca în alte oraşe, mari o demonstraţia de n Novoje Vremja", din Petersburg, pro­ 30 or., Boncsânozy Andrâs 50 cr., Esztegâr ligiunei. Capul actual al familiei Confucius
student! pentru Creta şi Grecia. In Viena fitând de evenimentele din Creta, pune Gâza 30 or., âră din comuna Săplao dela a fost în Peking, unde din partea împăra­
s’a format un comitet filo-helenio „Aroa- astfel cestiunea Dobrogei: Magnif. dom. Makray Domokos 1 fl. In tului a fost primit cu mare cinste.
dion“. Acest comitet a luat iniţiativa la „Dâoă Greoii din Creta nu mai pot sumă 13 fl. 80 or.
Paseri dansatore. Prin ţinuturile mun-
stăruinţa dooentului Dr. Chrisfcomanos, oare îndura groznica tirănie a Turcilor, de că Au incurs sâra la cassă diu resoum-
tose ale Americei sudice trăesoe o pasăre
a fost leotorul împărătesei din limba grăoă. evenimentele, cari periclitâză pacea au părarea biletelor şi din suprasolvirl suma
numită cocoşul de stâncă. Este interesant,
La invitarea amintitului comitet s’au adu­ pornit din sinul naţiunei grece, apoi tot de 63 fl, 30 or.
că acâstă pasăre nu cântă, oi jooă. Exte­
nat la universitate vre-o 300 de studenţi aşa de legitimi au fost Armenii, când s’au Au suprasolvit următorii p. t. domni:
greoi, italieni, români, oroaţl, şerbi, bul­ răsoulac, tot aşa de legitimi sunt Macedo­ Anton Hangea învăţător în Deeş 1 fl. Ale- riorul cocoşului de stâncă este forte fru­
mos, are nisoa pene de colora purpuriă,
gari şi cehi. Aiol însă nu li-s’au dat voie nenii bulgari, cari se frământă, precum tot sandru Lemâcyi protopop în Gherla 1 fl.,
er să cânte nu pdte, ci produce numai un
să ţină adunare; de aoeea s’au dus între aşa de legitime sunt şi plângerile Bulgarilor Dr. Alessndru Kerestes advocat în Deeş
ţipet răguşit. Pe când t6te oelelalte pasări
strigări de „trăăscă Creta ! trăăsoă Grecia !“ din Dobrogea, cari sufer astărţî o tirănie nu 2 fl., Vasiiiu pop student diu Tărpiu 1 fl.,
(bărbătuşi) prin cântec ouoereso inima pă-
într’o cafenea ca să se sfătuăsoă ce să mai mică din partea României. Ioan Murăşan preot în Valea Groşilor 3 fl,,
facă. „Poporul rus privesoe aceste suferinţe Nicolae Tincu preot în Girolt 30 or., Ioan săruicei (femeiuscei), cocoşul de stânoă ou-
ceresce inima femeiuscei prin joc. Cocoşii
Poliţia a protestat oontra acestei adu­ ale poporelor pravoslavnice cu aoeeaşl în­ Vereş preot în Orman 1 fl., Alesandru
de stânoă se adună câte 7—8 la un loo şi,
nări, care n’a fost anunţată şi a deolarat’o cordare, ou oare a privit măcelurile din Ghelner protopop în Mintiul Gherlei 2 fl.
disolvată între strigările şi fluerăturile con­ anii 1874—76“. Venitul intreg din contribuirl esterne după-ce curăţă locul de pietri şi de lemne,
tinue ale studenţilor. „Credincios în puterea rusăscă el aş­ şi din vinderea biletelor a fost deci 77 fl. încep la joc unul după altul pănă ce se
ostenesc. După joo, fiă-oare oocoş se de-
O parte din aoeştia au decis să mărgă teptă cu răbdare ca paharul să fiă plin şi 10 or., din care subtrâgând spesele în sumă
părtâză cu câte o femeiuşcă, ou care merge
înaintea consulatului greoesc, aiol demon­ atunci îşi va spune cuvântul său, prin organul de 68 fl. 90 cr., rămâne venit curat 8 d. să-şi facă cuib.
straţia s’a început din nou. In tote limbile Aceluia, care este alesul Divimtăţei spre a~i 20 cr. care s’a predat cassei biserioesei şi
.strigau: „Trăăscă Creta !“ „Trăăscă Gre­ conduce pe calea destinelor sale . şcolare gr. oat. din loc în părţi egali. Proprietar: lBa\ Aurel Mureşlanu.
a
cia !“ „Pereat Turcia!“ „Pereat Europa !“ * Când venim a presenta on. public
S’au aucjit şi strigări oontra Austriei, şi In aoelaşî timp clarul „Mir“, oficiosul cetitor acâstă dare de sâmă, aducem mui- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.