Page 62 - 1897-02
P. 62
1
„Gazeta ' iese în M-care ii,
Şl Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
EtaboV; pRţ» mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
SoriBo'-'i neiraEoate au te
Briras*^,— ManutKîripto nu se N-rii de Dumlneofi 2 II. pe an.
j ’Vrirnot, Pentru România si străinătate;
I 1H8EIMTE Sb ptimeso la Hdml- Pe un an 40 franol, pe şăse
nletraţlariB in Braşov şi la ur- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
mătdrelo Birouri da «nunolurl: N-rii de Dumlnooă 8 franol.
In Yiena: M, Duhet, iltinrioh
BchaltA, Ruiolf Bosse, A. Oppelite Se prenumără la tăte ofieieie
Nachfolgor; Anton Oppelik, J. poştale din intru şi din arară
Dar.mbcr, In Budaponta: A. V. si la dd. eoleotori.
Qaldbtirţ/crg, Bckstein Btmat; In ifonamentil ţentrn Braşov
Bnonresoi: Agence Banat, 8uo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
oursale do Boumania; In Ham- tfirgul Innini Nr. 30 etagiu
buri,: Karolys & Lubmann. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Insorţlunllor: o seriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
garmond pe o ooldnă S or. şi A H U L L Cu dusul in casă: Pe un an
BOor. timbru poni.ru o publi- 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
oare. Publioări mai dese după, 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beciame po pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
eeriă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 39. Braşov, Mercur! 19 Februarie (3 Martie) 1897.
Tote nebuniile se resbună. resfac tăte în acest stat nu pot să morţiş se se modifice titlul Asocia ţionalitatea" română, nu numai, că nu este
ia hotărîrea, de-a da cu pămătuful ţiunii. Din causa acâsta comitetul, eschis din oadrele legii invooate de minis
Nicăirî, pe întreg globul nostru şi cu măciuca de-odată în tot ce noi considerând importanţa cestiunii şi tru, oare portă titlul de „lege pentru egala
terestru, unde au străbătut radele Românii mai păstrăm şi mai sus împrejurarea, câ nu a fost autorisat îndreptăţire a naţionalităţilor", şi în oare de
civilisaţiunei, nu se declameză aşa ţinem astăcji ca resultat al muncei a pertracta asupra schimbării acelor repeţite ori se amintesoe „naţionalitatea",
de mult despre „cultură" şi pentru şi al suferinţelor năstre seculare părţi a statutelor vechi, cari dela ca noţiune de popor eâu rassă, oi din con
„cultură", ca între Unguri,—aici în pentru cultura ndstrâ naţională! început n’au fost dificultate de mi tră ohiar acea lege garantâză existenţa şi
„statul milenar , care în închipuirea Şi de astă-dată s’a introdus ma nistru şi n’au fost modificate de adu desvoltarea oulturală şi naţională a lui.
u
lor atât de desvoltată formeză bu rea discusiune prin tormularea dorin narea generală, s’a văcjut necesitat Expresiuuea „romdnajlcu“ „ou buze ro
ricul pământului. ţei şi a postulatului „naţiunei", ca a concbiema adunarea generală estra- mâne", în limba română niol nu este ad
Aşa şi cu ocasiunea inaugură cu o cji mai curând tăte şcălele con ordinară. misibilă, ar fi o numire de batjooură, pen
rii desbaterei asupra budgetului mi- fesionale, patru din cinci părţi a tu * tru-că Românul nu deosebesce poporele
nisteriului cultelor şi al instrucţiunei turor şcolelor poporale din Transil Eată pe scurt istoricul pertrac după „buze", oi după limba maternă. De
publice, n’a fost vorba, decât numai vania şi Ungaria, să fiă prefăcute în tărilor amintite, după cum îl espune 35 de ani funcţioneză Asooiaţiunea nostră,
despre „cultura" la Maghiari, despre şcăle de stat ungurescî. raportul: fără ca organele statului să fi avut oând-
ridicarea nivelului ei şi despre estin- Ce cucerire grozavă în favorul La rescriptul ministrului de in va cea mai mică ansă de a intreveni, sub
derea ei şi asupra naţionalităţilor; „culturei naţionale", decă n’ar lipsi terne Perczel Nr. 929 res. 1895, prin titlul ei istoric, aprobat ohiar de Majesta-
a fost vorba de „cultura naţională", pârghia pentru punctul archimedic, ce care ceruse să se modifice §. 5 şi tea Sa Regele, carele de nenumărate ori
de direcţia, scopul şi marele aspira- (jic că l’ar fi aflat purtătorii ei, acel 21 al statutelor Asociaţiunii şi să se s’a adresat eătră „poporele" sale, şi dâoă
ţiunî ale ei; s’a vorbit de cultură nervus rerum, care, cu totă emanci adaugă un nou paragraf privitor la acuma nu ni-ar mai fi permis să ne consi
printr’o instrucţiune naţionala unitară parea, încetaţenirea şi încălecarea suprainspecţiunea din partea statu derăm niol ohiar pe terenul cultural de un
organisată, care ar pută înălţa şi ar pe spinarea „naţiunei" a rassei bă- lui, — comitetul central a răspuns, popor, şi nu ar fi permis ca reuniunea
pută face puternică naţiunea ma nose semitice, le lipsesce „patrioţi cu representaţiunea sa din 10 Sept. nâstră să se folosâseă de un titlu veohiu,
ghiară. lor" în mare măsură! 1895, presentând ministrului proiec trecut în carnea şi sângele tuturor Româ
Nimic n’a lipsit din vorbele şi De aci vine, că luceafării „na tul pentru modificarea statutelor (în nilor din patrie, acâsta ar trece de o me-
trasele sunătbre, ce se folosesc cu ţiunei" trebue să-şî pună încă pofta general) votat de adunarea generală sură escepţională numai faţă cu Românii
prisos în astfel de caşuri pentru glo în cuiu şi se se mulţămescă cu is din Blaşiu din August 1895. şi ar produce o consternare şi nemulţă-
rificarea idealului „culturei naţio prăvile spoitorilor dela Hodac, cari La representaţiunea comitetului, mire generală în toţi Românii, ceea ce
nale", şi ei simt o deosebită plăcere şterg cuvântul „român" din inscrip ministrul de interne răspunde cu nu pote ii în interesul statului, şi credem,
de-a dovedi la asemeni ocasiunî, că ţia şcălelor năstre, ca să le pregă- rescriptul Nr. 1494 din Decemvre că nu pâte fi nici intenţiuuea guvernului.
în aspiraţiunile aceste ale lor, tinda tescă pentru viitărea metamorfosă 1895, în care în contracjicere cu pri S’a cerut ca ministrul să renunţe la acâstă
ele la scopuri realisabile seu utopice, „culturală-naţională" — când va dis mul său rescript, pe lângă alte schim observare, cu atât mai vârtos, oă ea nu
ei sunt una şi că nu esistă deose pune d-1 Wlasics orî urmaşii lui de bări, mai cere şi următorea modifi se p6te suleva din inoidentul aprobării sta
bire de vederi între partide. sumele necesare; trebue să se mul care : tutelor, modificate în urma resoriptului Nr.
Aşa-dâră o cultură sprijinită şi ţămescă cu succese ale „culturii na „1. Drept subiect al Asociaţiunii în 929 res. din 1895, pentru-oă prin acel res
propagată de toţi Maghiarii, fără ţionale", cum e acela, pe care ar §. 2 al proieotului se designâză „poporul cript nu s’a cerut modificarea titlului şi §.
deosebire. Inse când vom face proba, vrâ să-l dobândescă faţă cu Asso- român". Aoâstă noţiune însă este în oon- din statutele în vigore, identice în astă
ca se constatăm adevărata ei valore, ciaţiunea ministrul de interne Per- tradioere nu numai cu disposiţiunile posi- privinţă cu titlul şi cu §. 2 al proieotului
ce reaultat vom dobendi? czel, decă laşitatea năstră i-ar veni tive ale art. de lege XLIV din 1868, dâr difioultat.
Ceea ce sedeclamezălîn dietă des într’ajutor. şi ou spiritul aceluia. Penfcru-oă expresiu-
La acesta representaţiune a co
pre „cultură" sunt vorbe şi frase gole. Le vine greu acâstă neexora- nea „poporul româu" constitue o no mitetului central, ce pârtă data de
Adevărul şi realitatea asupra cultu bilă piedecă, ce li-o pune în cale
rei maghiare n’avem s’o căutăm în de-o parte lipsa de mijlăce mate' ţiune de rassă şi de religiune şi astfel 21 Maiu 1896, ministrul de interne
nici in sens etnografic nu are loc în ca a respuns cu rescriptul seu Nr. 785
dietă, ci în tendinţele, stăruinţele şi riale, de altă parte iubirea de neam drele designate prin amintitul artioul de res. 11 August 1896, în care cedând,
faptele, ce le dovedesc şi le săvîr- a celor ce sunt înainte condamnaţi lege. Deci în locul acestei expresiunl să în unele puncte, insistă mai departe
şesc purtătorii acestei culturi în ţâră, să sacrifice cultura lor propriă, ca se pună,: „Locuitorii cu buze valaclie ai pentru schimbarea titlului creând:
la oraşe şi la sate. să se îngraşe şi întărâsca cultura Ungariei" (magh. olâhajkn). Tot din aceste
Dâcă vreţi să vedeţi ce-i cul naţională maghiară, „1. Titlul Asociaţiunii, aşa cum este
motive şi in titlul reuniunii cuvintele „po el definit în §. 1, nu corăspunde niol pos
tura maghiară, n’aveţî, decât să Le vine greu, der ce se-i faci ? porul român" se se îulocuescă cu expre-
mergeţi la Hodac, lângă Reghin, şi Aşa-i mersul tuturor nebuniilor din siunî corespuiujetore" tulatelor da drept publio niol raporturilor
se priviţi la isprăvile ei pe frontis lume. Ele îşî găsesc stavilă în însă-şî actuale, pentru-oă cuvântul „transilvană"
piciul mândrelor şcăle românescî natura lucrurilor şi în împregiură- Respuncjend la pretensiunile mi din titlul original nu este ideutio ou ma
de-acolo. Aici vă veţi convinge, că rile reale, şi cei ce le comit, astă(jî nistrului, comitetul central răspunde ghiarul „erdâlyrâszi" ci numai cu „erdâiyi" ;
este o „cultură", care şterge, stinge se vor întrista şi mănia de piedecile în liniamente generale următârele : de6ro-ce însă acest termiu din punct de
şi nimicesce tot ce-i stă în cale, care ce le întimpină, eră mâne se vor căi Referitor la titlul Asociaţiunii: (Ob vedere al dreptului public este greşit şi de-
trage cu pămătuful peste ceea ce şi se vor văera, căci aşa e scris, că servarea de sub 1). 6re-ce în faptă Asooiaţiunea nu este o reu
au sădit, au lucrat şi au cultivat tâte nebuniile în lume se răsbună. Terminul „poporul român“ nu este no niune literară şi oulturală numai a Româ
alţii; o „cultură", care în mieinimia ţiune de rassă „şi religiune", cum se afirmă nilor din părţile transilvănene, ci este a
şi ridiculositatea ei vrâ să confisce în resoriptul ministerial, pentru-că deo tuturor Românilor din patrie, acâsta tre
rac|ele sorelui numai pentru sine şi Eaportul comitetului Asociaţiunei. parte Românii din patrie sunt de mai multe bue să se exprime şi în titlul amendat al
umbla să le gonâscă din ograda şi Am vecfut erî ceea ce raportâza religiunl, âr de altă parte de aceleaşi re- Asociaţiunii, deci titlul coreot, oare ar co
casa altora ; o „cultură", ce se hră- comitetul „Asociaţiunei transilvane" ligiunl sunt şi locuitorii de alte rasse din răspunde raporturilor actuale şi postulate
nesce numai din barbara plăcere, cu privire la rescriptul ministrului patrie. lor de drept publio, ar fi numai acâsta:
de-a vede şterse, rase şi văruite şi de interne din 6 Ianuarie 1897. Sub terminul „popor" în sens mai „hsociaţiunea literară şi culturală a Ro
mânilor din Ungaria", (in limba maghiară:
cele mai mici urme de cultură a Astăijî vom comunica tot pe restrins se înţelege şi la Români, ca şi la
„A magyurorszăgi romdnolt irodalmi âs Jctizmii-
celor ce n’au supt din ţîţa mamelor basa raportului amintit fasele, prin Maghiari şi la alte naţionalităţi, mai ou
u
velodesi egyesulete ).
seminţiei arpadiane. care au trecut pertractările dintre sâmă ţerănimea, oare mai mare necesitate
Am pută să rîdem şi se facem comitet şi guvern privitor la preten- are de înaintarea oulturală, şi oare este La 29 Octomvre 1896 comite
haz de însufleţirea, ce-o nutresc con siunea acestuia de a se modifica obiectul principal al îugrijirei reuniunii tul remonstrâză din nou contra pre-
trarii noştri în direcţia unei astfel titlul Asociaţiunii. năstre. Er în ÎDţeles mai larg în patria tensiunii guvernului de a se schimba
de culturi naţionale, decă jocul După cum ne arată comitetul, nâstră chiar după litera şi spiritul artioulu- titlul Asociaţiunii şi cere susţinerea
acesta al lor nu s’ar face pe banii încet-încet el a isbutit de a aplana lui de lege XLIV din 1868 „poporul“ este titlului vechiu pe basa următbrelor
din visteria statului; dâcă nu ar tote celelalte divergenţe, făcând unele identio cu „naţionalitatea^, şi nu ou „na motive:
trebui să resimţim şi noi, nu numai modificări şi întregiri cerute de mi ţiunea politică ungară", după cum se vede 1’rin ordinaţiunea ministerială Nr. 929
* din punct de vedere pecuniar ci din nistru cu privire la mai mulţî para că susţine ministrul, pentru-că cu „na —1895, prin oare s’a ordonat modifioarea
tâte punctele de vedere, urmările lui graf!, cari modificări şi întregiri nu ţiunea politică ungară" nici un popor, nici unor §§. din statutele Asociaţiunii, (precum
funeste, distrugetore şi omorîtâre. prejudecau interesele vitale ale Aso chiar cel maghiar, nu se păte identifica, şi prin resoriptul Nr. 1494/95, urmat la
Şi încă putem să vorbim de no ciaţiunii. stând ea din totalitatea tuturor popârelor prima representaţiune a comitetului), nu a
roc, dâcă în avântul lor, mânat de-o Intr’un punct însă ministrul s’a său naţionalităţilor din patrie. fost absolute amintit sâu escepţionat titlul Aso
furiă asiatică, cei ce le fac şi le arătat neînduplecat, el stăruie adecă Poporul român deci, identic cu „na ciaţiunii, care se folosesce neîntrerupt şi fără
