Page 63 - 1897-02

hţ-jagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 39.—1897.

conturbare dela întemeiarea societăţii timp de ţiunile din vigâre, ou cari sunt a se aduce însuşi „dreptul publio de stat". Yetjl atâtea Societatea pentru fond de teatru ro­
35 ani, şi din acea oausă adunarea gene­ în armoniă". interese particulare ale Asooiaţiunei, ale mân îşi va ţinâ anul acesta adunarea ge­
rală din 27 şi 28 August 1895 nu a putut Er dâcă la 1895 titlul societăţii n’a iubitei nâstre „Astra", interese şi de avere nerală la Orăştiă, probabil în Z’ de Ro-
Da
pertraota modificarea oerută acum ulterior, fost în contrazicere cu dreptul public şi şi de drept privat. Dincolo vecjî un nor salii. D-1 Dr. Mihu, oum spune „R. O.", la
dto 17 August 1896, nici a putut şă dee ou stările faptioe, nici astădi nu pote fi negru întuneoat, plutind pe vânturile gran­ dorinţa espriraată de oomitetul Sooietăţii a
domaniei, ale râtăoirei şi ale minoiunoi
comitetului în aoâsta privinţă vre-o auto- în contrazicere, deâre-ce din acul trecut sleite. Dâr e ameninţător, cotropitor, înfio­ şi oonvoeat la o oonferenţă în causa acesta
risare. Fără autorisare specială însă comi­ nu s’a făcut încă nici o schimbare în drep­ rător, ca tâte duhurile necurate. pe fruntaşii români din Orăştiă, cari cu
tetul nu pote proceda în aoest obieot, de tul public sâu în stările faptice ale statului. Cui să te închini? bucuriă au primit propunerea de-a se ţinâ
o parte pentru-oă modificarea titlului is­ Credem, oă în cele premise ne-a suc­ Să pâte âre, ca om fiind, bărbăţiă viitârea adunare la ei, âr pentru arangia-
toric al Asociaţiunii cade între acele obiecte ces a dovedi, oă în adevăr nu esistă ne­ având, drept având, să te lapecjl de aoestea rea festivităţilor (teatru, banchet, petrecere
de mare importanţă, asupra cărora numai cesitatea modificării titlului societăţii nâa- şi să le desconsideri? Se pote ore, oa o ou dans, escursiunl etc.) s’a şi oonstituit
adunarea generală pote dispune, de altă tre, deâre-oe acel titlu, de importanţă cu­ Asociaţiune menită a răspândi oultură, ade­ deja un oomitet oOnstătător din d-nii: Dr..
văr, morală, patriotism curat şi luminat,
parte fiind-oă pretinsa modificare aduce ou rat istorică, nu oade sub punotul de vedere să desconsidere virtuţile nobile, oa să se 1. Mihu preşedinte; Dr. A. Muntean şi Dr.
sine, precum vom arăta mai în jos. numărose al dreptului public. închine volniciei minoinâse? S. Moldovan vice-preşedinţi, I. Moţa sa-
greutăţi şi sarcini, pentru cari comitetul nu Mai trebue oonsiderate acum greută­ Nu se pote! Cetăţeanul bun îşi jert- oretar, âr membrii în oomitet: Dr. St. Er­
pâte primi răspunderea. ţile şi daunele, ce ar urma pentru societatea fesce ohiar şi viâţa pentru adevăratele in­ delyi, A. P. Barcian, Dr. R. Dobo, I. Lă-
terese ale patriei, pentru adevăr şi drep­
Deoă însă d-1 ministru de interne ar năşită din modificarea titlului ei istoric. Pen- zăroiu, L. Berciau, P. Belei, I. Branga, S.
tate, pentru a resfira neadevărul şi min­
insista pe lângă pretenţia sa şi după cele tru-că aici nu e vorba de un titlu, ce are ciuna. Oorvin, O. Baiou, R. Nioâră, G. Baoiu, S.
comunicate mai la vale în meritul cestiunii, să 1 primâscă o sooietate nouă, ce acum se Vlad, I. Vulcu, R, Dobo şi I. David.
Illtă, asta este părerea nâstră în
în aoel eas s’ar ivi necesitatea convocării unei înfiinţâză. Din contră, aici e vorba de mo­ oausă".
„Enciclopedia Română". Fascioolul III
adunări generale extraordinare, oeea ce co- dificarea unui titlu vechia, istorio, al unei
al acestei publicaţiunl, este oum spune
comitetul, între împrejurările actuale şi alt­ societăţi, ce funoţionâză de 35 de ani, al
„Transilvania" aprâpe întreg tipărit şi se
cum destul de agitate, mai bucuros ar fi cărei nume deoenii de-arândul s’a folosit
va expedia abonaţilor la începutul lui Mar­
dorit, să se înoungiure. în rostul poporului român şi se amintesco — 18 Februarie. tie st. n. Acest fasoiool cuprinde articolele
Lămurind prin acestea partea formală pretutindenea cu pietate şi respect, având NOU tarif de apă. Mâne MerourI în 3 de sub iniţialele An—As şi este înzestrat
a luorului, trecem la meritul cestiunii. atâtea suvenir! preţiâse legate de el.
Martie st. n. la 3 âre după prând va ţinâ ou numărâse şi frumâse ilustraţiunl. (Bise­
Constatând, că espresiunea „transil­ Dâr chiar să nu voiasoă Esoelenţa Sa representanţa nâstră comunală o şedinţă rica Antim din Buouresol, şi dela Curtea
vană“ S9 întrebuinţăză şi în legislaţiunea ministrul a ţine semă de acestea sentimente estraordinară, în care se va continua des- de Argeş, Apollon, Aphrodite, Ariadne,
mai nouă după uniune, ba s’a susţinut şi ale poporului român, nu va putâ însă trece baterea specială asupra noului statut de apă. Arterais, Taurul Farnesean de Apollodoros,
în titlul Majestăţii Sale al Regelui nostru, cu vederea partea curat materială a Ges­ Se vor pertraota tocmai acei paragraf!, seminarul rom. din Arad etc.) Lucrările
preoum şi în titlul altor instituţiunl de tiunii. oarl oonţin tacsele de plătit din partea pentru faso. IV. se vor începe imediat, ast­
drept public (d. e. în numirea statului ro- Societatea nâstră, în activitatea sa de consumatorilor. Avis d-lor membri. fel, că în fiă-care săptămână se va tipări
mano-oatolio transilvan), comitetul crede, 35 de ani, a procurat între altele şi fru- cel puţin 1 oâlă de tipar. Fascicolele se
că dâcă se pâte folosi cuvântul transil­ mose proprietăţi imobile şi le-a intabulat Un proces între episcopatul român gr. trimit fără escepţiune numai aoelor abo-
u
vană şi în titluri oboiale a mai multor ins-' în cărţile funduare, dela sine înţeles, pe cat. din Lugoş şi familia Banffy. Tribunalul naţl, cari au achitat anticipativ preţul lor.
tituţiunl publioe, fără a prejudeca dreptu­ numele său de pănă aci. Modifioarea tit­ r. din Oradea-mare va avâ (Jilole aoestea
lui publio şi stărilor faptice, în aoel cas cu lului însă ar reclama soum necondiţionat să hotărască în oansa unui mare proces, oe Sentinţă aprobată. Aflăm, că sentinţa
atât mai puţin p6te fi exoepţionat în titlul să se insinue la oficiile competente numele a fost intentat de I. P, S. Sa Episcopul adusă de tribunalul r. din Braşov la înce­
putul lui Ootomvre anul trecut în causa
linei societăţi private, care n’are nici o în­ cel nou al proprietarului, oeea-oe ne-ar Mihail Pavel dela Oradea-mare în contra
semnătate politică sâu de drept public şi causa spese enorme. baronului George Banffy şi a soţilor săi, prooesului pentra „agitaţiune", oe a fost
pentru care acel cuvânt, de sine înţeles, Asemenea greutăţi s’ar ivi şi faţă cu pentru o pretensiune în valâre de vre-o intentat contra d-lui parooh George Tomas
că nu pote ave vre-un alt sens, decât is­ numerâsele fundaţiunl, ce s’au depus la so- trei milidne florent Causa procesului, după şi a d-lui învăţător Nioolau Pop din Toha-
nul vechiu, a fost aprobată din partea ta­
toric. oietatea nâstră, dintre oarl unele sunt încă cum o aflăm descrisă în foile din Buda­
pendente în mânile justiţiei, âr altele nici pesta, este aoâsta: înainte de anul 1874, blei r. din Târgul-Mureşului. Seim, că pro­
Temeinicia aoestei vederi mai bine se
nu ni-s’au predat încă, fiind făcute pe basă baronul G. Banffy şi soţii săi, cari sunt cesul din vorbă a fost intentat pe basa
dovedesoe prin faptul, că în Ungaria esistă
testamentară. Modificarea titlului, societăţii proprietari la Huedin, fără de-a mai căuta, unor denunţări miserabile ale unui renegat
numărose sooietăţl soiinţifice, oulturale, so­
va crea neîntrerupte greutăţi ş.i cu privire , dâcă ru drept, ori nu, au ooupat şi luat ticălos, ou numele Berăr Jâuos. Costatân-
ciale şi comerciale eâu industriale, oarl fo­
la eventualele procedeurl testamentare şi în folosinţa lor un teritoriu de 28,000 ju­ du-se netemeinicia denunţărilor, tribunalul
losesc în titlul lor neconturbate cuvântul
de moştenire, pentru a căror delâturare în găre din pădurile dela Beşiţa şi Poiana (Kis- din Braşov a achitat pe acusaţî, âr tabla,
transilvană deşi activitatea lor nu se es-
14
oontinuu se vor oere nouă jertfe materiale. Sebes), oe se află la graniţa dintre Unga­ cum vedem, a aprobat acum şi din p&rtea
tinde numai asupra vecliei Transilvane, ci sa acâstă achitare. Ne aducem aminte, că
membrii lor ca şi ai sooietăţii nâstre se in- Io sfârşit nu se pote trece cu vederea ria şi Ardeal şi care păduri constitue pro­ o fâiă ungurâscă din Cluşiu („Erd. Hir.“),
soriu de pe întreg teritorul patriei nâstre, nioi acea împrejurare, că la o societate activă prietatea Episcopatului gr. cat. Postul episcop luând atunci act de hotărîrea tribunalului
ba unele dintre numitele sooietăţl nioî nu da 35 de ani, cu mii şi mii de membri, re- gr. cat. Ioau Oltean a aflat despre asta şi din Braşov, atribui achitarea aousaţilor nu­
au reşedinţa în Transilvania, oi în Unga­ presintâ o avere considerabilă preţul şi va- a făcut âre-carl paşi pentru a fi despăgu­ mai împrejurărei, oă tribunalul a fost pre-
ria proprie, şi totuşi se folosesc în titlul lârea nenumăratelor diplome, opuri, notiţe, bit, dâr de-atunoî afaoerea a rămas baltă. sidat ae-un jude român! Ei bine, tabla r.
lor de cuvântul „transilvană*• sigile, tipărituri şi alte asemenea reouisite, In timpul acesta George Banffy a înoeput din Mureş-OşorheiQ de sigur, oă n’a fost
oarl tote vor fi a se provedâ ou titlul să taie pădurea, vre-o 19,000 jugăre le-a
Drept dovadă amintim următorele so­ „presidată de-un jude român". Oum s’a
modificat al societăţii, respective tote vor esploaţat şi lemnele le-a vândut. Văcjând
cietăţi : putut deci, oa ea să aprâbe sentinţa tribu-
trebui a se procura de nou ou mari spese aoâsta, I. P. S. Sa Episoopul Pavel a in­
I. Ou reşedinţa în Cluşiii: 1. Erdâlyi tentat în 1894 aoest mare proces, pretin­ buualului din Braşov?
şi sarcini.
muzeum egylet. 2. Erdâlyi gazdasâgi egy- zând restituirea oelor 28,000 jugăre de pă­ 1
let. 3. Erdâlyi pinoze egylet. 4. Erdâlyi La acâstă remonstraţiune în dure şi despăgubirea cuvenită pentru pagu­ Un redactor „patriot ' arestat. Din or­
bank âs takarâkpânztâr, 5. Erdâlyi keresk. fine ministrul răspunde cu rescriptul bele oausate prin devastarea celor 19,000 dinul tribunalului r. din Seghedin, redac­
âs hitelbank. 6. Erdâlyreszi m. kozmiv. dela 6 Ianuarie 1897 Nr. 1310. Partea jugăre de pădure, care pagube sunt soco­ torul PinUr Gyula din Szentes a fost Sâm­
egylet. 7. Erdâiyrâszi kârpâtegylet. privitore la acest rescript o am pu­ tite ou vre-o trei miliâne fior. Fiind-că te­ băta trecută prins şi arestat pentru anu­
blicat’o verbal în numărul de erl al mite fapte, de bună sâmă nu prea oinstite,
II. Ou reşedinţa în Sibiiu: 8. Erdâlyi ritoriul din oestiuue se ţine de comitatul
foiei nâstre. oe le săvîrşise încă pe timpul când fusese
egyleti bank. 9. Siebenburgisoher Karpateu- Bihorului, Curia a hotărît, oă afaoerea oade
notar în Mezokovâcshâza. Va fi oreZut
verein. 10. Siebenbiirgischer Yerein fur Lan- în competenţa tribunalului din Oradea bietul notar, că dâcă se va face redactor
desbunde. 11. Siebenburgisoher Yerein fur „Dreptatea“ dinTimişâra, vorbind despre mare, oare va avâ să hotărască în eausă
al unei foi „patriotice", oare sciă înjura
Natunvissenschaften. 12. Siebenburgisoher raportul comitetului „Asociaţiunii transil­ în proxima sa şedinţă.
bine pe Români, de bună sâmă i-sa vor
săohsisoher Landwirtschaftsverein. 13. Sie­ vane" aocentueză îutr’un artioul întitulat:
benburgisoher allg. evang. Fr&utnverein. „O luptă culturală *, că rescriptul ministrului Un proces pentru „infidelitate". Vre-o ierta tote păcatele, dâr s’a păcălit, oăcl
1
patru Slovaci din Moravia, cari anul trecut după cum cetim într’o fâiă maghiară, l’au
III. Cu reşedinţa în Budapesta: 14. de interne în afacerea schimbării titlului
se aflau în oraşul Szarvas din Ungaria, ou pus păcatele să scriă contra elicei dela pu­
Erdâlyi erdoipar râszv. târsasâg. 16. Elso Asociaţiunii este o „abnormitate politică so-
ocasiunea congresului oelor trei naţionali­ tere şi de aci i-se trage perirea. Pote oă
erdâlyi aranybânya râszv. târsasâg, ş. e. oială, oare sgudue din temeJiă esistenţa şi
tăţi, oe s’a ţinut anul trecut la Paris sub altfel ar fi scăpat.
şterge numele vechiu şi istorio al unei in-
Dâcă tâte aceste sooietăţl, înfiinţate presidiul fostului ministru de esterue fran-
unele în timpul mai nou, pot folosi necon­ stituţiunl oulturale popularizate, cunoscută Cununiă. AstăZb Marţi la 9 ore a fost
turbate titlul „transilvană* si numai socie­ în tâtă ţâra şi afară de ea" ; aooentuâză oes Flourans au salutat congresul priutr’o oununia civilă, âră la 10 âre cununia reli-
telegramă constătătâre din următârele cu­
tatea nâstră va fi silită să-şi modifice tit­ mai departe, oă este o absurditate a sus­ giâsă în biserioa Sf. Niooiae a domnului
ţine, că „numele unei societăţi private, fiă vinte: „Aderăm şi salutăm din inimă suc- director gimnasial V. Oniţ ou domnişora
lul pentru acel atribut, folosit acum de 35
culturală fiă comercială ar putea sgudui oesul aoţiunei vâstre". SubscrişI: Pieski, Victoria Branisce. — Sincerile nostre fe­
de ani, atunci disposiţia ministrului de
sâu altera dreptul publio de stat ori te­ Travnioek, F. Bartin şi V. Barton. Casina licitări !
interne în ochii publicului român cu drept
meliile lui,“ şi esclamă: „Ei, Domne, la grea maghiară din Szarvas, aflând despre asta, Postul de vice-notar de cerc în Eran
cuyânt va fi considerată ca o mesură es- s’a soandalisat fârte şi a oerut dela jude­
vreme am ajuns !"
cepţională, aplicată numai faţă de Ro­ cătoria de cerc să ia la răspundere pe au­ fiind actualmente vacant, s’a publicat oon-
mâni şi ca atare nu ya putâ se proyoce Confraţii dela Timişâra încheiă ar- torii 'telegramei pentru „infidelitatea". Se curs pentru ocuparea lui. Petiţiile sunt a
decât resens şi nemulţumire. tioulul amintit astfel: înţelege judecătoria a şi pornit numai se adresa ofioiului fisolgăbirăeso în Bran
. . . „ A r fi să ne dăm părerea, oăcl pănă în 20 Martie n, o. Alegerea va urma
Oorectitatea punctului nostru de ve­ decât cercetare, âr actele le-a înaintat tri­
cestiunea este de interes general oultural- în 24 Martie st. n. Un candidat român
dere, desfăşurat mai sus, o dovedesoe în­ bunalului penal din Budapesta. Acesta însă
românesc, o datorinţă care (jiua-nâptea bate
suşi ministrul de interne priu aceea, oă la uşa jurnalisticei românescl şi oare pre­ văzând că are de-a face cu supuşi străini cinstit ar putâ conta cu siguranţă la spri­
titlul societăţii nu l’a excepţionat, când a tinde moderaţiune, tactică, calmitate şi tot oarl astăZi nioî nu se mai află în Ungaria, jinul Românilor din acel oero.
supus revisiunii statutele nâstre din punctul oe e mai bine combinat, ca să ajutorăm vrând nevrând a sistat procesul, Zicând oă 0 lege în contra cartoforilor. Din Bru-
şi promovăm interesele oulturale-naţionale,
de vedere al dreptului public şi a designat nu găsesoe infidelitate în telegrama in­ xela se telegrafâză, oă Senatul belgian a ,
dâr să le şi apărăm ! Insă cât de grea ne
prin ordinaţiunea Nr. 929—1895 acei §§, criminată. Astfel „patrioţii" dela Szarvas primit şi votat paragraful prim al proiec­
este posiţia, fiind patrioţi buni şi ade­
„cari, în unele privinţe, se află în eontra- văraţi! s’au ales cu atât că au dat iumei o nouă tului de lege privitor la jocurile de hazard.
(jicere cu actualele stări de drept publio, Colo ve(jl dreptul ourat oa sârele, în­ dovadă de netoleranţa şi şovinismul scâr­ Acest paragraf Z> localuri publice
oe:
precum şi cu legile mai nouă şi ordina- temeiat în lege, în constituţiune, ohiar în bos al Ungurilor. sunt oprite jocurile de hasarcl, preoum şi tăie