Page 64 - 1897-02
P. 64
Nr. 89.—1897. GAZET ATRANSILVANIEI Pagina 8
acele jocurî, la care se dă bancâ ; mai de păte să lase ca aoţiunaa sa de reforme să ravană şi a pornit’o în căutarea unui no se faoă experimente bine oontrolate, îna
u
n
parte sunt oprite tote joourile, oare sunt fiă împedecată de aoţiunea separată a Gre roc mai bun în România, Rusia său aiurea ; inte de a să putea judeoa valdrea terapeu-
împreunate eu o depunere de bani, ori de ciei. Creta mergend spre un viitor mai bun, într’un han unde a poposit, s’a întâlnit ou tioă a acestui anti-toxin.
premii din partea unei a treia persâne. Grecia se pote retrage cu onâre. un compatriot al său din Premeti, numit Tâte oeroetârile bacteriologice dove
Esoepţiune fao jocurile, al căror scop prin Săli (turo), ou oare după ce s’au cunoscut, desc, că bacilul ciumei presantă o f'ârte
cipal îl formâză eserciţiile corporale“. — Ore au început o oonversaţie despre patria lor slabă resistenţă substanţelor de desinfec-
Protestul Bulgarilor din Dotroerea.
casinele din Belgia oe faţă vor lua după şi despre peripeţiile drumului; au oonvenic tare, aşa oă o uşâră soluţie de acid fenio
sancţionarea acestei legi?.. Bulgarii din Dobrogea an adre oa „acela din doi care va fi. mai norocos ajunge spre a-1 nimici, prin urmare looali-
sat cjiarului bulgăresc „Mir“ din să nu uite pe celalalt". Ajungând la Con- tăţile curate şi în earl serviciul de desinfec-
Corone eterne. Din incidentul morţii
Sofia un protest energic, pe care stantinopol, Ghica s’a băgat slugă la o tgre a tuturor bolelor infeoţiose se faoe ou
D-lui loan Teclu, oomersant în Braşov, D-l
îl lăsăm se urmeze după ,,Epoca“: prăvălie, ăr Săli intrând în armată, după promptitudine şi în oonsoiinţă, sunt în
Cari Feuerlein din Stutgart ni-a trimis
puţin a ajuns în garda imperială. In acăstă orl-oe oas mai puţin ameninţate, decât lo
prin D-l George I. Nica 5 fl. drept o co- Tulcea, 10 Febr. v. 1897.
fancţie, graţie inteligenţei şi celorlalte cali calităţile higieniQesce neîngrijite.
r6nă eternă la „fundaţiunea iubiţilor răpo Cu neînchipuită surprindere am luat
tăţi ale sale, a uroat forte repede gradele
saţi" pentru ajutorarea şcolarilor români ounosoinţă din (fiarele Bucuresoene de pri
milităresol pănă la oel mai înalt oficer.
săraci. Primindu-se de subsorisul oomitet mul articol de Sâmbătă 1 (13) Februarie
Săli atrăsese asupra sa stenţia oerou- ULTIME SOIRI.
aoâsta sumă, se chitâză în acest mod şi se curent al cjiarului „Mir".
rilor celor mai înalte şi la mdrtea Sulta
arată, că s’a adaus la numita fundaţiune. Ca cetăţeni Români de origine bul Londra, 1 Martie. Soiri din Canea
— Braşov 16 (28) Februarie 1897. Comite gară şi băştinaşi Dobrogeni, nu putem pier nului a fost chiemat de Suitan-Yalide (îm- spun, că numeral locuitorilor din
tul parochial român gr. or. din Cetatea Bra de ooasiunea să vă'asigurăm că sentimentul părătâsa-mamâ) oa regent al Sultanului Heraclion l’au ridicat refugiaţii din
şovului. datoriei ne comandă să vă afirmăm cate minor. In acest poât înalt şi a< otputernio, tote părţile la 25,000. Fometea în
nu uitl pe săracul său compatriot; dăduse
Concert. Dumineoă în 7 Martie n. o. goric, oă (parul Mir este oompleotamente cuvântul său de onăre. cepe se ameninţe pe locuitorii insulei.
musioa orăşenâscă va da un soirâe la mese mistificat, când aduce compatrioţilor noştri De altă parte, Ghioa audind de posi- Consulii din Canea cer ajutor grab
în sala mare de concerte. Români nisce incriminări, oe nu pot fi cla ţi a strălucită a lui Săli, oaută să i-se pre- nic, căci pier o sută d& omeni pe df
sate decât în domeniul fantasmagoriei. de fdme*
Şocietatea filarmonică îşi va ţine Nu numai că nici o singură şcolă şi sinte. Aoolo în palat, în faţa ourtisanilor
proxima probă Vineri în 5 1. c. niol o singură bisertcă bulgară nu s’a închis oelor mai mari, bogatul Săli îmbrăţişâză Viena, 1 Martie. Majestatea Sa
pe săraeul Ghica şi-i spune: n’am uitat a plecat acjî-dimineţă la Cap-St.-
de cătrâ guvernul Român; der încă auto
vorba nostră ; acj! am în mânile mele toţ Mărtin, unde va petrece vre-o trei
Cestimiea cretană. rităţile române stărueso a ne construi bi ce vreau ; am să te fao Ylaho-beiu „adeoă săptămâni.
serici şi a ne înfiinţa şcoli. Bisericile şi
„Agenţia Havas" anunţă din Canea şcolile bulgăresol din Tuloea şi din întrâga principe al Moldo-Yalachiei! Oă nu era
cu data de 28 Februarie: De acjl diminâţă să-l uite oompatriotul său, de aoăsta nu se
parte a României Trons-Dunărene, prin L i t e r a t u r ă .
dela 6 ore s’a înoins o luptă orânoenă în îndoia Ghica, dâr şi aşa noroc nu visase
starea lor de propăşire şi mereu înfloritore
tre Greci şi Basibozucl în distanţă de o vr’odată. 0 carie a d-lui Axeniie Severa. A
pledează atât de elocuent în favorea trata
oră dela Canea. Satele Merokaro şi Trioa- eşit de sub tipar: „Răspuns la Cartea nă-
mentului frăţeso ce avem în patria Ro- Era numai o singură greutate: Ghica
laria stau în flăcări. Răniţii turci se aduc gră, scrisă de br. Kemâny Istvân jun. şi
mânâscă. era cât se pote de ignorant şi se oeroa să
la Canea. Un escadron de oavaleriă tur- publioată de Hentaller Jozsef", de Azcentie
Pe de altă parte guvernul Român ne oetâsoă oel puţin; dâr şi aoâstă greutata
ceso a plecat de aici spre apărarea satelor Severii. Braşov, 1897. Tipografia A. Mu-
conferă funcţiuni publice, noi participăm nu era fără leac, căci l’a dat la Patriarchat
învecinate. să-l înveţe câte ceva într’un timp cât se reşianu. — însemnătatea acestei scrieri a
la tâte instituţiunile elective din Dobrogea
La Heraoleon a fost ârăsl o luptă în pote de scurt, puţinele luni de studiu au veteranului luptător dela 1848 n’avam
şi noi împărtăşim în deplină egalitate ou
tre Turci şi insurgenţii comandaţi de oătră nevoiă să-o acoentuăm în deosebi. Parte
connaţionalii noştri întrâga activitate pu- treout şi Ghioa e trimis într’adevăr oa
căpitanul Karashi. Creştinii au fost respinşi. Domn în Moldo-Yalaohia. Intre cele din- însemnată din răspunsul la „Cartea nâ-
blioă.
Turcii şi-au apărat posiţiunile. In Malaxo Acăsta fiind situaţiunea exaotă a oe- tâiă griji ale lui Ghioa a fost aceea de a-şl gră" s’a publioat şi în foiletonul (jiarului
Turcii sunt blocaţi de Creştini şi le lipsesc tâţenilor Români de origina bulgară din aduce pe bătrânul său tată, âr bătrânul nostru, ea conţine însă şi un Adaus privi
de mai multe r^il© victualiile. Astăqjl au Dobrogea, evident oă este exclusă chiar Ghica luându-sî întrâga câtă de Albanezi tor la „incendiarea şi devastarea Aiudului“
pleoat dela Canea Turci ou Nizami, oa să posibilitatea unei persecuţiunl şi dâr cu 8- pornesoe la Buouresoî, unde i-se pregătea da 183 pagine înoâ nepublioat. întrâga carte
ducă hrană oelor înounjuraţî. S’a încins o devărat suntem dureros impresionaţi când primirea domnâsoă. îndată oe simplul Al conţine 364 pagine şi se află de vân(jare,
luptă, în oare câţl-va Turci şi Nizami au vedem inserate într’un cjiar politio serios banez se arată şi armata presentâ arma, ou 65 cr. sâu 1 leu 50 bani esemplarul, la
fost omorîţi. O fregată turoescă, care an- nisce încriminări ce absolut fao parte din âr musioa îi întona imnul, Ghioa, tatăl es- tipografia „A. Mureşiauu", precum şi la
corâză la sinul de mare Suda a dat de domeniul basmelor. clamă: „bieri, ore Ghica, bieri, se muliri d-l autor Axentie Severu, Braşov (Strada
două-orl foc ou tunul contra insurgenţilor. Postavului Nr. 10). Nu ne îndoim, oă pu
Astfel trebue să se soiâ, că la încor mau sit" adeoă: „lovesce, o Ghica, lovesoe
La ordinul comandanţilor corăbiilor străine blicul nostru român va sci să apreţieze
porarea Dobrogei, locuitorii bulgari ar fi (înţelegând instrumentele musicale), dâr
însă, fregata a sistat focul. sorierea aoăsta, atât de însemnată pentru
putut după tratatul dela Berlin, să-şi alegă ne-au vândut mora !“
Turcii, cari se duseseră cu provisiunl istoria revoluţiunei din 1848, şi oă o va îm
o altă protecţiune, dâr ei au preferit a Se înţelege, că n’a întârdiat, pentru
au fost siliţi să se retragă. Lupta între cei brăţişa cu căldură.
deveni cetăţeni Români, cetăţeni ai unui oa nefericitul părinte să se convingă, că şi
asediaţi şi insurgenţi se continuă. Satele
stat de ordine şi de progres, în care toţi mora era bună, dâr era ou mult mai bine
Trioalaria şi Merokaro au fost aprins? de oetăţenii fără osebire de origine sunt per sâ fiă tată de Domnitor".
11
Başibozucl. „ALBIM institut de credit şi de economi!.
fect egali în drepturi şi datorii.
„Agenţia Ştefani" află din Canea, că FîliaSa Ui-aşov.
Eacă puternicele motive pentru care
Sâmbătă în depărtare do o âră dela Re- Căuşele ciumei. Conspectul operaţiunilor în luna Februarie 1897.
vă dispensăm, domnule director, a evoca
tymno s’au bătut Musulmanii cu Creştinii
în favorea nâstră pe înaltul protector la Doctorul Petri, directorul laboratoru I n t r a t e :
tâtă cliua. Lupta a fost provocată de Creş
oare faceţi alusiune, Provedinţa şi even lui bacteriologic al departamentului sanitar
tini şi unii şi alţii au suferit perderl. Mu Numărar ou 1 Febr. 1897 fl. 23,673.36
tualităţile ar pută reserva şi statului român al imperiului german, publică în „Deutsche
sulmanii s’au retras. Cele două compănii Depuneri spre fructificare . „ 106,946.84
pe acelaşi înalt Protector; în special pen medizinische WochenschrifC un articol în Cambii răscumpărate. . „ 105,668.65
turcesc!, oe se aflau în Retymno nu s’au
tru noi însă, oetăţeni Români de origine care se ocupă cu cestiunea ciumei. Conturi curente . . . . „ 8,152.68
mişcat din loc.
bulgară din Dobrogea, vă deolarăm cate împrumuturi pe efecte şi
Locuitorii evrei din Canea părăsesc Dr. Petri susţine, că două sunt foca site împrumuturi . . „ 12,050.80
goric, că nu putem înţelege intervenţiunea
oraşul cu ghiotura. Musulmani armaţi tra- rele d9 ciumă de unde să propagă din când împrumuturi pe producte . „ 1,400.-
evooaţiunii de oare nu simţim trebuinţă şi
versâză necontenit oraşul. Se cjioe, oă gu- în când aoâstă bălă. Unul din aoeste fo Bănci...................................... „ 238,968.34
vă angajăm ohiar să renunţaţi la asemenea Monetă.................................... „ 7,501.76
vernorul turoeso ou totă proclamaţia admi- care este provincia lunan în China*, oela-
idei pe deplin. ComisiunI, oupâne şi efeote „ 137,671.73
ralilor, care provdcâ la înoetarea duşmănii la!t se întinde în Mesopotamia, Persia şi Interese şi provisiunl . . „ 6,516.32
Semnaţi: Dimitrie Hagi Petroff, mare
lor, a înarmat voluntari mohamedanî, cari proprietar şi preşedinte al consiliului ju Arabia. Din aoeste ţări, a fost adese-orî Rimesse.................................. „ 2,399.25
s’au dus cu trupele regulate ca să ataoe deţean ; Ştefan D. Teodor of. ajutor de pri infectat Egiptul. Diverse................................... „ 5,120.24
satele creştine, provocând lupte şi dând mar al oraşului Tuloea; Ohristea Diambazof. Epidemia de oiumă durdză în China fl. 656,069.97
mare proprietar; lanou Paciof, oomeroiant,
foc moşiilor Creştinilor. Comandanţii coră dela 1893 înoooe, şi are un caracter fârte
mare proprietar şi consilier comunal ; A. E ş i t e :
biilor europene au protestat la guvernor violent, ceea ce pare a indica un înoeput
Demirof, comerciant şi consilier comunal;
oontra acestor vandalisme. Sava Doncef, librar şi tipograf; Ohiru G. al propagării mai departe a acestei bâle. Depuneri spre fructificare fl. 106,235,01
* Hitef, comerciant şi consilier judeţean; D. Nu e imposibil, ca ciuma să invadeze Cambii, escomptate . . „ 131,606.29
Athanasoff, oomeroiant şi mare proprietar; şi în ţări europene. Conto curent............................ „ 8,238.31
Din Atena se anunţă tot ou data de
Tanasache Radovicl, oomeroiant şi mare împrumuturi pe efecte şi alte
28 Februarie: Deoretul regesc privitor la proprietar; Minciu Marcof, comerciant si Oausa ciumei este un bacii (miorob), împrumuturi....................... „ 22,102.-
conchiemarea reserviştilor din anul 1891 şi mare proprietar; Telemaque D. Theodorof, oare intră în organismul omeneso pe calea împrumuturi pe producte . „ 2,100.-
1892 a fost promulgat. Camera n’a ţinut mare proprietar; Iordan Ecsarof, oomer- celei mai neînsemnate zgârieturi superficiale Bănci................................................. „ 206,422,97
nici ert şedinţă. Oposiţiuuea a decis într’o eiant, mare proprietar şi preşedinte al co a pielei. Doctorul Kitasato (un celebru bac- Monetă . . . . . . „ 5,126.34
mitetului bulgar de instrucţiune publică Comisiunl, oupone şi efeote . „ 164,171.74
întrunire a adresa regelui un protest, de teriolog japonez care şi-a făcut studiile în Interese şi provisiunl . „ 185.73
din Tulcea.
clarând, că faţă ou greva parlamentară, co Europa) a găsit, oă anumite animale, d. p. Spese şi salare......................... „ 1,516.21
rona are dreptul de a lucra oa să oâştige guzganii, se bolnăvesc şi din simpla inha- Rimesse................................... „ 1,142.15
Anecdotă istorică IJi \7AFQft „ 3,912.13
respect constituţiei, în cas contrar oposiţia laţie de praf din oasele bolnavilor de oiumă. Numărar cu ' 28 Febr. 1897 „ 3,311.09
nu pote fi responsabilă pentru situaţiune. despre familia prinţului Chica. Este de remarcat, oă guzganii şi şdrecii con-
Protestul l’au subsoris toţi conducătorii Piarul din Atena „Megalli Ellas" tribuese la răspândirea ciumei, pentru-că ei, fl.‘ 656,069,97
oposiţionall afară de Karapanos şi săra diar ou tendinţe de a elenisa pe Albanezi, îmbolnăvindu-se uşor de ea, duc virusul V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
trei deputaţi l’au predat regelui. publică următorea aneodotă despre sosirea dintr’o casă într’alta. diligent. adjunct.
* strămoşului familiei Ghioa în România: Dr. Yersin a inventat un ser în con V. Uyegeş m. p.
„Fremdenblatt", organul ministeriului „Aburul încă nu oontribuise la sour- tra ciumei iepurilor de casă şi a cailor, cornptabii.
de esterne din Yiena, vorbind de afacerile tarea distanţelor şi omenii din timpurile dâr pentru ciuma altor animale şi a omu
din insula Creta, cjioe oă Regele George nu acelea călăroreau numai pe usoat. lui acest ser e fără efect. Proprietar: Jffir. Aurel Mureşîami.
trebue să abcjică, dâr oă şi densul şi ţâra Ţăran albanr-z, Ghioa, luând exemplul Dr. Roux înoă a inventat un ser, care
•trebue să se supuie voinţei Europei, oare nu altor compatrioţi ai săi, s’a alipit de o ca pare a fi mai eficace. Vor trebui însă se Redactor responsabil: flwregoriu Maior.
