Page 66 - 1897-02

BtiutiGra, Atoiui3tri(inies, „Gazeta'* iese în îî-care di.
ii TiDOgrafiâ. Abonamente pentru Austro-Uugarta:
Braşov, pisiţft mvs Ns. 30. Pe un an 12 fi., pe şese ioni
ScrisoT? nefesajORie nn eo 6 fi., pe trei luni 3 fi.
. r.!rim«s?3. — Kavamîoriîtfl! na f» N-rii de DamlneoS 2 fl. pe an.
Mtrvoasii, Pentru România si străiaătnte:
1SSERATE So primono la Âilml-
Hîiirnţluno în Braşov şi la ur~ Po un an 40 franol, pe ş6se
măWreie Circuri dn snanslurl: iun: 20 fr., po troi luni 10 fr.
în Yiaua: 31. finisa, Heinrioh N-rii de Duminecă 8 franol.
Schalsh. tindoif Jtosse, A. (hpeliks Se prenumără la t6to ofioieie
îfaohfolger; Anton Oppalik, J. poştale din întru şi din alură
Danmbcr, în Budapesta: Ă. 7. si la dd. colectori.
Go Idbergsrg, XshsisiK Bemat; în iM"iamentnl ţentrn Rrasor
Bucurosei: Agsncs Jlavus, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouxsalo de .Uoiimonie: în Ha.n- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Saroiy <£ Aisbmann. I.-: pe un an 10 fl„ pe şese
Preţul lîtaerţlunllur: o seriă luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 or.
g armonii pe 0 coli viu. 8 or. pi Ou dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 d., pe troi luni
care. .Publicări mai dace dupii 3 fl. Un esomplar 5 cr. v. a.
taTită şi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina.» 3-a o tele cât şi insorţiunilo sunt
aoriă 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 40. Braşov, Joi 20 Februarie (4 Martie) 1807.

Apetitul vine mâncând. ne mai pomenită sfruntare a drep­ Banffy-Perczel nu admite aicî esis- cul. Par’ că puterile ar vrea şi n’ar
tăţii şi a echităţii şi o vătămare tenţa altui popor, decât a celui ma­ vrea să pună capăt încurcăturilor.
Am publicat în cele doue nu­ barbara a simţului de pietate. ghiar, âr cât pentru Nemaghiari, pe Acţiunea avea se culmineze,
mere din urmă tot, ce s’a adua îna­ Se’nţelege, că trebue se lăsăm aceştia îi classifieă numai între in- precum seim, în adresarea unei note
inte în raportul Comitetului „Asso- în diseusiunea de faţă cu totul la o diviZî „locuitori cu buze valahe, slo­ colective a representanţilor puteri­
41
11
ciaţiunii transilvane privitor la pre- parte cestiunea divergenţelor, ce s’au vace etc. Pe basa acestei teorii, lor cătră guvernul grecesc precum
tensiunea ministrului de interne, ca ivit faţă cu diferiţii paragrafî din ministrul Perczel a cerut să se ştergă şi cătră cel turcesc. Se anunţase, că
44
se se schimbe titlul Associaţiunii. proiectul de statute ale Asociaţiu­ cuvintele „popor român din titlul nota colectivă a fost deja predată
— cestiune, ce este pusă la ordi­ nei, care divergenţe s’au putut Associaţiunei, dâr s’a mărginit la Greciei de ambasadorii din Atena.
nea Zilei viitorei adunări generale aplana îutr’un mod său altul, şi se acestă pretensiune şi la finea anului Soirea nu s’a confirmat însă până
excra-crdinare. ne mărginim la cestiunea schimbării Î895 încă nu i a trecut prin gând acum.
Din tote espunerile raportului titlului, capitala şi singura diver­ se dificulteze şi adjectivul „transil­ Nota încă n’a fost predată şi
44
resultă, cum am mai atins, că au genţă, ce a rămas neaplanată în vană din titlul societăţii. ceea ce se constată este numai, că
fost pe deplin întemeiate părerile, pertractările dintre Comitet şi gu­ Comitetul răspunde în Maiu representanţii puterilor au stabilit
ce ni-le-am dat mai înainte pe basa vern. 1896, precum am veZut, remonstrând textul acestei note, pe care l’au pre-
unor informaţiunî particulare, pre­ Ces’atinge de cestiunea din urmă în contra absurdei pretensiuuî a mi­ seutat apoi guvernelor lor spre apro­
cum şi că aceste informaţiunî au fost trebue se relevăm înainte de tote nistrului şi trei luni în urmă, la 2 bare. Se mai asigură, că diferitele
esacte. impresiunea, ce ni-a lăsat’o raportul Septemvre 1896, se pomenesce cu cabinete pertracteză acum cu scop
Acuma, când cundscem şi ra­ cu privire la procederea ministrului un alt rescript ministerial, care de­ de-a stabili o armoniă între nota ce
portul Comitetului în tâte amănun­ de interne. odată găsesce, că titlul, cum e de­ se va preda la Atena şi aceea ce
tele sale, şi când acest raport se Nicî-odată cjicala francesă „ape­ finit în paragraf 1, „nu corespunde se va preda în aceeaşî Zi la Con-
află deja în mânile tuturor membri­ titul vine mâncând n’a fost mai nici postulatelor de drept public, stantinopole.
44
44
lor Associaţiunei, se ’nţelege, că sun­ bine şi mai nemerit aplicată, ca faţă nici raporturilor actuale pentru Trăgănarea acâsta şi contrazi­
44
tem dispensaţi de-a mai recurge la cu acestă procedere. Mai întâiu mi­ cuvântul „transilvană . Cât pentru cerile în espunerea căuşelor ei au
44
alte isvore şi putem se ne dăm pă­ nistrul pretinde numai modificarea cuvintele „poporul român minis­ deşteptat nouă îngrigirî. Foile din
rerea basaţî aşa cjicend numai pe dispoaiţiunilor a doi paragrafi ai sta­ trul tace de astă-dată, arată însă, Berlin se ocupă mult de acesta,
44
acte. tutelor vechi, spre a-i pune în con­ cum ar crede el, că ar fi „corect unele vrând a linişti publicucul asu­
Adevărat, că Comitetul s’a măr­ sonanţă cu împrejurările actuale de titlul Associaţiunii, şi în formularea pra acţiunii puterilor, altele înfăţi­
ginit numai la reproducerea părţi­ stat. Câteva luni după aceea ’i se acâsta el elimineză şi cuvântul „tran­ şând situaţia într’o lumină mai îu-
4
lor esenţiale din rescriptele ministe­ presentâ proiectul pentru modificarea silvană' şi cuvintele „poporul ro­ grijitdre. „Nordd. allg. Ztg. Zi° )
e
44
44
riale şi din representaţiunile sale, şi statutelor votat de adunarea gene­ mân . că ambasadorii puterilor au lăsat
acesta de sigur pentru a nu face rală din Blaşiu şi la 29 Deoemvre Comitetul remonstrâză din nou in suspenso numai fixarea terminului,
prea voluminos raportul şi a uşura 1895, răspunzând la representaţiunea şi după alte patru luni, în 6 Ianua­ până la care Grecia va fi provocată
astfel şi tipărirea lui. Cu t6te aces­ comitetului Asociaţiunei deja pe lângă rie 1897, ministrul ajunge păuă a se-şî retragă trupele din Creta şi au
tea cele citate, mai verbal mai în alte mai multe puncte, formulăză o arunca cele mai grave suspiţiunî în făcut’o cu scop ca se pâtă se se
44
estras, sunt cu totul de-ajuns spre pretenţia de modificare cu totul nouă faţa Asociaţiunii şi a-i „ordona chiar, adreseze cu ţâţele . întrio notă co­
a lămuri starea lucrului pe basa ac­ şi extra-ordinară. Ministrul se isbesce de a-şî alege unul din cele două lectivă guvernului grecesc.
telor, ce se află în păstrarea Comi­ adecă de-odată de espresiunea „po- titluri propuse de el, făcând presiune Nu aşa văd lucrurile alte foi.
tetului. porul român“, ce-o găsesce în § 2 al specială pentru primirea lor printr’o „National Ztg. Zi > ca situaţia e
44
ce
44
Actele vorbesc aşa-dâr din ra­ proiectului şi care îl face se se lo- straşnică esortaţiune „patriotică . critică şi că puterile nu sunt aşa
port şi vorbesc într’un limbagiu vâscă şi de titlul Asociaţiunii, ce Aicî se încheiă actele. unite cum spunea ministrul-preşe-
atât de puternic şi elocuent, încât conţine asemenea cuvintele: „popor Nu-i aşa, că într’un an şi jumă­ dinte Banffy în dieta ungurescă.
ar trebui ca cineva se fia, de-o kă- român“. Ya se Zică numai ca din tate apetitul ministrului de interne Grecii vor fi încuragiaţî prin acâsta.
beuciă patentă, seu să fiă tîmpit în întâmplare ministrul a aflat de-odată, a crescut într’un mod înspăimân­ Piarul „Post constată, că stările
44
simţul său de pietate, de bunacu- că titlul ar cuprinde o „espresiune tător? în Creta iau un caracter tot mai
viinţă şi de dreptate, ca se nu vadă, necorespunZetâre , der şi acâsta de-o- ameninţător şi că cruZimile Creştini­
44
că pretensiunea ministrului, de-a se camdată numai privitor la cuvintele Acţiunea marilor puteri. lor contra Turcilor nu justifică filo-he-
schimba titlul Asociaţiunei nâstre, „poporul român . Acţiunea marilor puteri în ces- lenismul, cu care se demonstreză
w
este o adevărată monstruositate, o Seim, că teoria de stat a d-lor tiunea cretană merge încet ca mel­ în diferite state. „Hamburg. Corresp. 44

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 hotărîrea, arătându-i că puţina avere, ce o ţele, îl încuragiază la fapte 6roiee, şi cu o troversă animată, pe care o schimbară în­
mai poseda, e destinată pentru finirea stu­ sărutare îl trimite la luptă pentru gloria dată ce Camille întră în salon.
diilor sale in drepturi. Er’ dâeă Camille va patriei sale. „Iată — un esemplu frapant , — Z*
44
80
Camille Renouard. mai stărui pe lângă acâstâ ideie, densul îşi Pa când Camille dormita legănat în d-1 de Montreuil, „oum pregătirile enorme
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipefc de Stolle va pretinde şi spesele de întreţinere, adu- cele mai ademenitore visuri, un băiat de o a înflăoărat întrâgâ junimea Franoiei! Ţin
Trad. de T. d. G. oendu-i aminte, că pănă la etatea de 15 ani frumseţă femeiasoă ademenitore, cu un păr de mare ferioire pentru acest orfan împre­
Abia se începură pregătirile pentru l’a întreţinut ou mijlâcele sale proprii. negru buclat să apropia de el, îl privi lung jurarea, oă averea nu-i permite a să înrola
espediţiunea cea mare în Egipet şi o mul­ Desilusionat părăsi Camille sala de ou un surîs plin de iubire şi depunând o ca voluntar in acâstă espediţie. Priu acâsta
ţime de tineri dela şcblele înalte ale Pari­ audienţă, şi se retrase în parcul castelului. sărutare pe fruntea lui îi aşec}ă în mâna-i şi-ar periolita nu numai viitorul asigurat
sului, entuaiaemaţl de gloria lui Napoleon Aci în singurătate îşi dădu ours liber du- întinsă un plio. II privi din nou cu iubire prin atâta sîrguinţă şi atâtea cheltaelî, ba
şi mărirea patriei, alergau ou grămada sub rerei sale, şi t6te evenimentele copilăriei arcjătbre, apoi dispăru fără sgomot în tufiş. şi-ar putea afla ohiar totala sa nefericire .
14
stindardele lui gloriose, înrolându-se ca vo­ îi treoeau prin minte oa dulci amintiri. Ce Când să deşteptă Camille, nu puţin Lacoste nu impărtăşa aceste vederi;
luntari? Acelaşi entusiasm îl frământa şi pe deosebire între atunoî şi acum! Cât de li­ fu surprins la vederea aoestui plio, a oărui din contră, prin o descriere avântată, plină
tînărul orfan student în drept, Camille Re- ber putea atunci să-şi dea la ivâlă simţă­ adresă i suna lui. Ou mare nedumerire îl de iubire de patrie, întreţesută cu simţe­
nouard. Dâr lipsa îi punea tînărului. o pe- mintele inimei sale ferioite, atunci nimeni, desfăou. Plioul cuprindea în sine un man­ minte şi speranţe de adevărat eroism pa­
deoă invinoibilă; apoi avea încă a învinge nimeni, nu-1 împedeoa în dorinţele sale, dat asupra sumei de 5000 franol depuşi la triotic, îutr’un viitor ferioit şi plin de fapte
şi pedeoile ce i-le punea în cale tutorul nioi chiar d-ş6ra Clementina de Montreuil, o bancă din Toulon, şi următârele şire mis- gloriose înferbentând tot mai mult inima
său, d-1 de Montreuil dm St. Maurice. O inimă cu care petrecuse atâtea momente ferioite, teriose: caldă şi viă a junelui înflăoărat, oredea în
înflăcărată de simţul adevăratei iubiri de ale oăror urme şi astăzi sunt legate de „Primesce acâsta sumă ca ajutor pen­ succesul unei cariere nu numai frumose,
patriă învinge însă tote. Decis, părăsi Ca- inima sa prin cele mai vii simţeminte de tru espediţiă. Folosesce-t8 de ea cum vei dâr şi folositâre.
mille Parisul şi să duoe la tutorul său, spre iubire. Numai d-1 de Montreuil e atât de voi. Asupra ei n’are nimeni nioi un drept Cu tbte oă Lacoste sprijinea propusul
a-i solicita ajutorul şi anume cerând, oa neîndurător, atât de bruso, nimioind in pu­ fără numai d-ta. Acesta e rugarea, pe lângă junelui Camille, totuşi cuvintele lui însu-
să-i pună la disposiţiune rămasul după pă­ ţine cuvinte tote planurile sale pentru un care să subscrie. Trimiţ&torul . fleţitâre nu-i oâştigarâ nici o încredere.
a
rinţii săi. viitor ferioit. Obosit de durerea sa sufle- Surprins şi înoântat de acest ajutor Era şi de prevăZut. Camille era un tînăr
Oare nu-i fu mirarea însă, când pe tâscă, când totă ferioirea i-se părea perdută, neaşteptat Camille părăsi parcul intrând înflăcărat de idei republicane, pe când La-
lângă totă insistinţa sa, arătând că voiesce amărît de naufragiul oe-1 suferiseră speran­ ârăşî in castel. ooste, un roialist încarnat. Conversaţia lor
a intra oa voluntar în suita generalului ţele sale, adormi. In somnul său Clemen- Aoi întâlni pe domnul de Montreuil fu însă întreruptă prin visita d-şorei Cle­
Cleber, d-1 de Montreuil îl respinse cu totă tina, oa un âuger păzitor îi alina suferin­ ou cavalerul Lacoste, cufundaţi într’o con­ mentina de Montreuil, care deşi nu price-