Page 67 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 40.—1897.

vrea se scie chiar, că nici n’a fost La şosea, de ambele laturi, pănă la Cortegiul ajunge la cimitirul Bellu la tamnită. Teîegrafându-se din acâstă locali­
vorbă de-o notă colectivă, ci numai primul ronl, sunt înşirate şcolile. De ] 6rele 5. Când sicriul e ooborît în mor­ tate autorităţilor poliţienesc! din Lemberg,
a
de note identice ale ambasadorilor primul rond, gard de soldaţi pănă la lo- mânt, o baterie de artilerie a tras trei salve. acestea au căutat, să ia informaţiunl dela
din Atena cătră guvernul grecesc. ouinţa defunctului. La porta vilei Ghica, preotul O. VorobohevicT, pe cunosoinţa
prefectul de poliţie, d. Oaton Leoca, pri-
Şi drăşî foile din Paris negă, că în mesoe lumea, care sosesce. S C . I R I L E Ş I L E I - f căruia se resămau deposiţiunile d-lui Bu­
nota, a căreia text, se cjice, s’a re­ In salonul de la rez-de-chaussâe, trans­ rada. Numai după 24 de ore, învăţătorul
dactat de ambasadorul frances Bouree format în oameră mortuară, e depus corpul — 19 Februarie. rumân u, fost pus în libertate. Riarul
s’ar fi pus Greciei un termin de 4 bătrânului preşedinte al senatului. Adunarea extra-ordinară a Asociaţiunei. „Galycyany", făoând acâstă expunere, o
4ile pentru retragerea trupelor sale Patru gendarml în mare ţinută cu coi­ Din mai multe părţi primim soirea, că mem­ însoţesce cu protestările sale contra ilega­
din Creta. furile pe oap, fac garda. E mare greutate brii Asooiaţiunei ţin oonsultaţiuuî ou pri­ lei arestări a căreia viotimă a fost d-l Teo­
Despre viitdrea atitudine a Gre­ să poţi străbate. însuşi miniştrii abia îşi vire la representarea lor la viitorea adu­ dor Burada.
ciei şi a Pbrtei faţă cu propunerile pot găsi un loc în sală. nare generală extra-ordinară. La noi în
La orele 2 sosesce principesa Maria Urcarea dârei pentru zahar. Din
şi cererile puterilor nu se scie încă Braşov însă pănă aouma nu s’a făcut nici
şi prinţul Perdinand în landou. Totă lumea
nimic. Temerile însă pentru viitorea se descopere, miniştrii îl întâmpină la scară. un pas în privinţa acâsta. Despărţământul Yiena se telegrafiâză, oă guvernul austriao
desvoltare a lucrurilor sunt destul de După ce păreohea princiară presintâ con- pare că a recăcjut în letargia de mai' îna­ va presanta noului parlamput un proiect
vii. La ambasada grecăscă din Paris dolenţe familiei Ghioa, căreia îi exprimă inte. Cum să ne esplicăm aoest lucru? Ori de lege, prin care darea pentru zahar se
se asigură, că situaţiunea e pentru regretele sale pentru cruda pierdere ce a dâră comitetul Despărţământului nostru nici va urca dela 13 fl. la 17 fl. de maja me-
încercat, — se începe serviciul religios. Mi­
moment atât de încordată încât nu tropolitul Iosif Gheorghian ofioiază în per- în faţa unei adunări importante, ca cea trioă. Sa asigură, oă acelaşi lucru va face
se pote precjice nimic. In cercurile sonă, ÎDcungiurat de înaltul cler. Alteţele dela 10 Martie, nu se crede dator a da un şi guvernul unguresc, căci înţelegerea în­
diplomatice din Paris se crede, că Lor iau loc în oapătul opus al salonului. semn de viâţă? — tre ambele guverne a deja stabilită. Numai
Grecia aştăptă un pas coercitiv al In jurul Lor se află familia prinţului, mi­ Foile din Sib’in publică un avis pen­ un an este, de când guvernul a urcat da­
puterilor înainte de a-şî retrage niştrii, preşedintele ou biuroul Camerei şi tru cei ce voeso să ia parte la adunarea rea dela 11 la 13 fl. de maja metrică ou
al Senatului, corpul diplomatic. Cor.uţ de
măcar un soldat din Creta. generală extra-ordinară & Asooiaţicnei, spu­ scopul, ca să pâtă faoe mai mari oonoe-
la „Domniţa Bălaşa" întonezăcântările obici­
Ori cum ar fi, situaţia n’a pier­ nuite în asemenea împrejurări. nând, că pentru cuartire în hotelurile din siunî fabrtcelor la esportarea zahărului în
dut nimic din caracterul ei îngriji­ Numărul cortinelor depuse este forte Sibiiu sâu la particulari să se adreseze la străinătate. încă atunci urcarea acâsta a
tor, pe care nu i-1 pbte lua nici îm­ mare. Am remarcat: corona familiei regale, D-l Dr. Elie Cristei, secretar consistorial. dărei, care în fond nu urmâresce alt soop
prejurarea, că plecarea împăratului a Camerei şi Senatului, a diferitelor minis­ Nu înţelegem nioîdeoum, de ce acest avis decât îmbogăţirea fabricelor de zahar pe
tere, a primăriei oapitelei, a prefecturei de se pubiioă nu mai în toile din Sibiiu. Noi centul publicului consumător, a întimpinat
Erancisc Iosif este privită în cercu­ Ilfov, a primăriei din Sinaia ou insoripţia
rile din Berlin ca un moment liniş­ întemeietorului ştiu, a locuitorilor comunei am crede, că membrii Asooiaţiunei de pre­ oposiţiă în dieta dela Pesta. Der acum,
titor. Sinaia, a eforiei spitalelor civile, a Cruoei tutindeni au interes de-a soi, unde să se când după un timp aşa de scurt se trso-
Roşii, a societăţei „Daoia-România a „Na­ potă adresa pentru cuartire. teză de-o nouă urcare şi încă atât de con­
11
ţionalei", a direcţiei C. P, R., a familiei, Aniversarea de 86 de am a Papei. siderabilă ?
0 serbare în Vatican. eto. etc. Sunt peste 250 de corone, dintre Servicii de curier. Pe timpul oât va
cari unele sunt splendide. Două dricuri, ErI, în 2 Martie st. n şl-a serbat Papa
M
In diua de 1 Martie aniversarea în­ aşezate înaintea porţii de intrare, sunt în­ Leo XIII (ioachim Paoci) aniversarea de petrece împăratul Franoise Iosif în Cap-
cărcate. Alte eorâne se află depuse in ourte. St.-Martin se va introduse între palatul din
coronării Papei, Sanctitatea Sa a primit în 86 de ani a nascerei sale. S’a născut în 2
mod solemn pe cardinali, episoopî şi pre­ Martie 1810 şi a fost ales ca Papă în 20 Yiena şi Cap-St-Martin un serviciu regulat
laţi. Răspunzând la o adresă oe a oetit’o După terminarea serviciului religios, Februarie 1878, întruniud 44 voturi din 62. de curier. Primul curier a plecat erî dimi-
cardinalul decanilor, Papa a făout o para- s’au ţinut disoursurî de cătră d-nii Tache nâţă din Vieoa. Pentru comunicarea mai
Giani, P. S„ Aurelian, Dim. Sturdza şi G. Nou proces politic. „Tribunei" ’i se grabnică s’au orânduit ca pe curierul oe
frasă a Enciolioei sale din Iunie anul tre­
Gr. Cantacuzino. scrie dm Deva, că pe (jiua de 1 Martie
cut asupra unităţii bisericelor. Papa dise. că merge din Yiena să-l întâmpine la graniţă
In urmă sicriul a fost ridicat pe braţe n. c. au fost. citaţi înaintea tribunalului un alt ourier, car9 vine din Oap-St-Martin.
deşi întreprinderea este grea, Dumnefleu
şi transportat la carul funebru, tras de de-aoolo şese loouitorl româol din Dobra,
va binecuvânta stăruniţele şi va asculta 8 cai. Acesta va lua în primire dela curierul din
acusaţl pentru „agitaţiă" în contra Maghia­
rugările unanime. Simţemântul fraternităţii Cortegiul pornesoe la orele 2 / în Yiena scrisorile şi aoteîe pentru împăratul,
l
v rilor din eausâ, că au cântat „doina lui
popârelor, care mai viu ca în seculii tre­ urmâtorea ordine în sunetul rousicelor mi­ Lucaciu". Resultatul pertractărei acestui ce se vor afla închise într’un portofoliu.
cuţi, va favorisa cu ajutorul lui Dumnedeu litare : Un esoadron de Gendarml călări, Totodată va preda curierului vienes tot
înaltul cler. Corul mitropolitan. Decora­ prooes încă nu-1 eunoseem. într’nn portofoliu înobis, serisorile şi actele
unitatea credinţei. De aceste intenţiunl a
ţiile, pe perne, purtate fiă-oare de oâte un resolvate do Majestatea Sa.
fost condusă decisiunea sa privitâre la or- T. Burada arestat în Galiţia. piarul
maior, asistat de doi căpitani cu săbiile
dinaţiunile anglioane, care a fost dictată seose, Carul ou corone. Carul funebru. (Cor- polon „Galyoyany", oe apare în Lemberg, Regele sârbesc în Sofia. Regele Alee-
de neînfrânta datoriă, şi tot aşa şi opera donele carului funebru erau ţinute de că­ scrie urmâtorele despre arestarea d-lui sandru al Serbiei a pleoat Duminecă sâra
concordiei în Francia, care pune urmărirea tră : doi vice-preşedinţi ai Senatului ; pre­ Teodor Burada, cunoscutul etnograf din la Sofia pentru a re’ntoree visita principe­
intereselor spirituale peste certele politice. şedintele Adunărei deputaţilor; preşedin­ Iaşi, într’un orăşel din Galiţia: „Archeolo- lui bulgar. Luni la 11 ore a. m. el a sosit
tele consiliului de miniştri; eforii spita­
Mulţi i-au ajutat Sanctităţii Sale, der dâoă gul şi etnograful Teodor Burada cetind
lelor civile; primul preşedinte al înaltei în Sofia cu tren separat. La gară a fost
conoordia ar fi deplină, Franoia şi biserica Curţi de casaţift; preşedintele înaltei Cort! într’o scriere a învăţatului polon A. Petru» întimpinat de principele Fardinaod, de mi­
ar trage din acâsta mare folos, fn fine de corupturi). Familia. D-nii miniştri. Biu- şevicî, oă în satul Lubicia, în apropriere niştrii şi de şefii autorităţilor oivile; aoi
Papa vorbi de legăturile tari ale oreştinis- rourile Corpurilor legiuitore, împreună cu de R&wa-Rusca, se găsea odinioră o colo­ Metropolitul din Sofia i-a dat binecuvân­
mului ou arta din indioentul restabilirii d-nii senatori şi deputaţi. Casa civilă şi nie românâscă şi interesându-se despre tarea, âr primarul din Sofia i-a oferit pâne
militară a M. S. Regelui. Autorităţile ju­
olădirei departamentului Borgia din Ya- aoâsta, a voit să cerceteze de urmele aces­
decătoresc! ei administrative. Oficerii su­ şi sare. Regele s’a urcat apoi în trăsura
tioan. periori din garnisonă. Invitaţii. A doua tei colonii. Sosit în luna Noemvre, 1896, principelui şi împreună cu acesta a pleoat
musioă militară. Trăsurile familiei. Trăsura în Lemberg, d-l Burada a luat ou dânsul apoi în oraş, oare era frumos împodobit,
regală. O brigadă, ouprindend oâte trele pe psaltul biserioei ortodoxe din oraşul
Imormentarea prinţutui Dim. Ghica. armele, sub oomanda d-lui general Vasiliu- nostru, în calitate de tălmaoiu, şi a plecat casele decorate pe strada lume multă,
încă de la ârele 1 şi jutn. trotuarele Nâsturel. Colona se închide ou al doilea cu el în Rawa-Rusoa. Deja în Lemberg aclamând ertusiast pe Regele ospe. In
sunt înţesate de lume. Ou oât se apropie escadron de gendarml călări. poliţia îl privighea. In orăşelul Jolwiev, acâstă călătoriă a sa, Regele sârbesc este
de şosea, cu atât îmbulzeala este mai mare. Pe stradele pe unde treoe oortegiul d-l Burada er8 urmărit de un agent, oăruia însoţit de ministrul său preşedinte Simicî
Trăsurile merg la pas, una după alta. Pe felinarele, acoperite ou crep negru, sunt şi da ministrul de finanţe Yuicl.
tot parcursul — de la palat pănă la şosea aprinse în semn de doliu, âr clopotele tu­ i-se părea suspect, că un străin examinâză
— felinarele sunt aprinse şi înfăşurate ou turor bisericelor spinteoă aerul cu sunetul mănăstirile de acolo. In Rawa-Rusoa, etno­ Asentările la Braşov s’au început Lunia
crep negru. lor jalnic. graful român a fost arestat şi închis în trecută. ErI şi alaltăerî s’au găsit apţi

pea nimic din convorbirile politice, ale înalţe din nou tronul Bourbonilor pe rui- generalului Cleber. Inima lui învăpăiată de renumitul admirai al flotei Angliei, oare
acestor trei bărbaţi, totuşi cu iubire vir­ nile ţărei. Am anticipat acest desastru oe glorii şi triumfarl, simţămintele sale curate numai cu o Zi înainte părăsise Alecsandria,
ginală, aproba întru iote simţămintele în­ avea să lovâseă marina francesă ca astfel şi entusiaste, pe oarl o minte juvenilă abia să-l surprindă pe neaşteptate, fâcându-i
focate ale junelui student, pentru oare avea uşor să se pâtă eunosce, caracterul barbar le sciă oumpăta. îşi aflară în proteeţiunea debarcarea imposibilă.
şi’ simpatii sincere, pe oare în momente de lipsit de orl-ee simţământ nobil al cava­ celui mai renumit şi probat general un Abia debarcaseră Generalul Cleber ou
îndisoreţiune le şi da pe faţă. lerului Laooste, ca cu atât mai uşor să scut puternio, chiar şi în oele mai estreme 1000 ostaşi, Menon ou 2500 şi Bon ou
Acestea nu rămaseră neobservate de ouuâscem posiţia nefastă a tinărului Ca- caşuri. Generalul Cleber era convins de 1500, lipsind ou totul eav&lei’ia şi arteleria
cavalerul Laooste. In inima lui se născu mille pe care Laooste, ar fi voit cu orl-ce virtutea şi oapabilitatea acestui tînăr, de şi marele comandant şi comandă atacul
gelosia, privind în Camille pe adversarul preţ să-l aibă sub voinţa sa sălbatică. aceea nu înoetâ în tot decursul espedi- asupra Alexandriei, lăsând ordin, ca îndată
periculos al planurilor sale de căsătorie. Geniul său bun îl scăpa însă pe tî- ţiunei, a-i informa pe deplin asupra teoh- ce trupele celelalte vor debarca, să se pună
De aci îdcoIo sprigini cu mai mult foc in- nărul student de protecţia aoestui diavol nioei militare, agerindu-i mintea, învâpăin» ■în marş în urma lui.
tenţiunile lui Camille, cugetând eâ pe blăstămat. du-i sufletul, sfătuindu-l asupra celor mai Acâstă mână de âmenl să puse în
acâstă cale, în mod onest sâu neonest, îl Căci, 'deşi uneori îl credea de pro­ minuţiâse împrejurări, ca şi un părinte în­ mişcare, formând trei colâne. 0
va delătura din drumul său. tector sinoer, totuşi nu simţia o înclinare, ţelept, ce din forţele juvenile a fiului său Era în revărsatul zorilor, cam la 2V
2
Laooste era nepotul unui juvelier de sinceră faţă de acest om, a cărei purtare vrea să oulâgă rode folositore. ore diminâţa. Napoleon voia a surprinde
pe timpul lui Ludovio al XIY-lea. Era un de multe ori ’i se părea suspectă. In acâstă Era în 1 Iulie, când espediţia atinse pe duşmani prin o cutezanţă aprâpe es-
agent secret al familiei Bourbon, lucrând oredinţă, se întări mai târZiu, când oeru câstele Afrieei. Nu se vedea decât numai tremă. Avantposturile ajunseră aprâpe de
în ascuns cu d-l de Moutreuil şi cu alte ou insistenţă dela renumitul general Ole- un pustiu întins, în care pacea morţai îşi întăriturile Alexandriei; vre-o câte-va salve
notabilităţi pentru ridicarea lui Ludovio ber ca să-l primâscă în suita sa, manifes- aşeZase lăcaşul. Se vedea totuşi într’o de­ de puşcă dădură signalul aoestei Z'î 0 m &-
al XVIII-lea pe tronul Franciei. — El încă stându-şl neînorederea în cavalerul Laooste. părtare învăluită in neguri monumentele reţe. Aripa drâptă forma armata genera­
era angajat în acâstă espediţiune ca oficer Generalul îl răspunse: „Ai dreptate, seculare ale unei cetăţi mari. Era Alec- lului Bon, în cea stângă se află Menon, âr
de marină. Pentru sucoesul planului lor omul acesta este plin de intrigi. Nici trei sandria. centrul era designat generalului Cleber,
politic roialiştii decretaseră nimicirea flotei sous nu dau pe caraoterul său republlioan. La sfatul consulului franoes din Aleo- unde junele Camille urma pas de pas pe
republicane cu ajutorul marinei englese, Să bage însă bine de sâmâ, că la cea mai sandria, Napoleon, cu tâtă opunerea vio­ generalul său- în fruntea vitejilor ostaşi.
făcându-1 pe Napoleon imposibil înaintea mică bănuâiă de trădare, îl ucid fără nici lentă a unui uragan teribil demandâ debar­ Signalul de asalt să dădu, şi eroii
poporului, şi astfel cu un plan puţin pa­ o remu9oare!" carea trupelor. Motivul acestei debarcări sburau spre murii cetăţii cu dorul unei în­
triotic, nimicind gloria armelor francese să Camille făoea aoum parte din suita repentine fu temerea, că nu cumva Nelson, vingeri străluoite, esclamând „Yive Bona-