Page 68 - 1897-02
P. 68
%
Nr. 39.—1897. GrAZEŢ ATRANSILVANIEI Pagina 8
pentru serviciul militar din clasa primă, 73, Români din Şieul mare au trecut flete trecute la confesiunea rom. catolică, mai N. Costesou, 7) Şoâlele din Franţa, de N.
din a doua 33. Astăzi se asentâză încă tot la biserica ungurăscă romano-cato- rămânând pe lângă propusul lor numai 7 Nioolaesou, 8) Caetul de onâre, de St. Ne-
cei din localitate, mâne vor veni Ia rând lică. Foile unguresc! saltau de bu indivicfi mai îndârjiţi şi nici aceştia de gulescu 9) Leoţiuni praotioe: a) Noţiuni
cei delă sate, poimâne cei din Săoele. curia, căci cjiceau, că acâstă conver voiă, ci numai de frica unor obligamente, asupra sferii, de ‘G. Nicolau b) Albiniţa
tire este o învingere a maghiaris oe luase cu ocasiuuea treoerei lor, de frica (cântare) de P. Rădulescu. 10) Schitul Bu-
Angelo de Gubernatis, învăţatul pro
mului. Din norocire înse, bucuria speselor şi a amendelor, ou oarî sunt ame nea, de I. G. Saru. 11) Dela Ateneu, de
fesor italian, oare acum se află la Belgrad,
li-a fost de puţină durată, căci 6tă ninţaţi. I. G. Sfinţesou. 12) Soiri şcolare. 13) Poşta
va sosi, pe la finele săptămânei, în Buou-
ce ne împărtăşesce D-l protopop Ma- Redacţiei. 14) Bibliografie. Redacţia şi Ad
resoî spre a studia de aprâpe cestiunea De fapt oelor trecuţi li-se ceruse un
neguţiu din Tergul-Mureşului în urma ministraţia: Strada Isvorul Nr. 73 în Bu
naţională. D-l Gubernatis, e oum soim, fel de jurământ, diverse reversale etc., li-se
dorinţei esprimate de noi cu ocasiu- curos ci.
amicul causei Românilor asupriţi. instalase preot, li-se dăduse oapelă, altar,
nea când am reprodus acea scire: *
Sunt periculose radele Iui ROntgen ? clopot eto., li-se servise mai multe liturghii,
S’a întâmplat, că un inginer, care a făcut Tey gul-Mureşului, 18 Faur v. 1897. un oas de înmormântare, îi oumineoase Iu Tipografia arohi-dieoesană din Si
eto. etc. biiu a apărut: „Curs practic de limba ma
experimente cu racjele lui Rontgen, a că Ştim. D-le Redaotor! In vederea no
pătat aprindere de piele, âr unui om i-a tiţei ce aţi luat în Nr. 26 din a. o. al pre De-altmintrelea întrâgă trecerea, cu ghiară pentru scolele poporale române,
44
eăcjut părul capului. De aoi s’a conohis în ţuitei nâstre „Gazete despre regretabilul esoepţiunea numai a 4 persâne, oarî o fă întocmit pe basa noului plan ministerial
cercurile medicale, că racjele lui Rontgen cas din Şieul mare, protopresbiteratul gr. cuse în regulă, nu era legală; deâre-oe po de învăţământ şi a planurilor nâstre con
porul la insinuarea treoerei se presentase fesionale, de Ion Bariu, ou oonoursul mai
pot să aibă o înfluinţă perioulâsă asupra or. rom. al Bistriţei, unde s’a făout o trecere
44
în massă şi în numele tuturor de-odată fă multor bărbaţi de şcâlă . Partea I, pentru
corpului omeneso. Aoum însă profesorul în massă a Românilor noştri la confesiu 14
Dr. Benediot publică într’o fâiă medicală nea rom. catolică, — dâră ca cel mai com cuse receruta deolaraţiă numai cei patru, — an. I şi II de seâlă. Editura autorului . —
din Viena un articol, în care dovedesoe, petent pentru moment, Vă dau următârele şi tot asemenea partea cea mai mare din Iu oomisiune la librăria arcbidieoesană din
tre treouţi, mai ales femei, copii, juni etc. Sibiiu. Preţul 16 cr.
că aplicarea racjelor lui Rontgen nu pot lămuriri:
Bvâ nici o influinţă păgubitâre asupra să Prin decretul Consistorial Nr. 468 a. nu se presentase niei-oând paroehului rom.
nătăţii omului. Spune, oă mai multe espe- c., primit îu cjilsie aceste, am fost esmis cath. din Teaca, ci aoesta — regretabil şi
rimeute ca el n’a fâout nimenea ou radele la faţa locului în calitate de comisar Con caracteristic — i-a primit ca pe ai săi nu D I V E R S E .
lui Rontgen, der ou tote astea în urma sistorial spre a căuta după căuşele răului mai pe „spusele“ matadorilor. De aceea re-
experimentelor sale nu ’i s’a întâmplat ni şi a înoerca delăturarea lor şi sanarea lu- convertirea acestora s’a făout în modul, oă 0 locuinţă din epoca de petră. In
mănui nici oel mai mic inconvenient. E presentându-se fiă-oare singuratec, a dat la apropiere de Portland un ocnar a desco
orurilor. După actele, ce mi-s’au pus la dis-
posibil, cji° Dr. Benediot, ca oine-va să posiţie, esaoerbaţiuuea primă între credin protocol deoiaraţiunea, oă, neînsinuându-se perit între nisce munţi o suterană, în care
e
capete aprinders de piele, dâoă în decurs cioşii noştri s’a născut din bănuelile lor el la parochul străin nu se consideră tre- a putut întră trecând priutr’un coridor
de câte-va săptămâni şi ou ârele întregi s’a asupra epitropiei bisericescl pentru neaca- out la confesiunea lui, ci rămâne în religia lung. Coridorul era închis cu o uşă de
supus experimentelor, der acâsta nu este rata administrare a averei biserioei, mai sa strămoşâscă, care declaraţiune apoi fiă- pâtră. Omul curios a întrat în coridor şi
a se atribui raijelor-Rontgen, oi curentului ales în timpul diu urmă, când se înoepu care a subsoris’o smgurateo şi numai pe după ce a înaintat oa la 10 metri înăuutru,
electric al sticlei, care pîrjolesoe pielea în edificarea biserioei ou colectări, repartiţii aoeia dintre dânşii i-au îndrumat la reinsi- a ajuns într’o scorbură spaţiâsă, oare se
mod destul de simţit. Dâr aoum şi acest eto., prin urmare când se trata de venite nuare, cari făcuse şi insinuarea. vedea, oă ârecând a servit oa locuinţă pen
perioul s’a delăturat, căci s’a aflat un mari şi de spese mari. Iu atari caşuri po In fine îmi ţin de datorinţâ plăcută a tru âmeni. In scorbură s’au aflat diferite
aparat, oare slujesee şi face nesimţit porul de regulă e predispus pentru bănueli aminti şi aioi, că între mai mulţi bărbaţi, reobisite de bucătăria, vase, pabară eto.
efectul electricităţii. Ce privesce căde şi numai cea mai perfeotâ gospodăria, cea pe cari îi angajasem în ajutorul meu la Pe vase se află nisce desemne de animale
rea părului , asta se pâte întâmpla mai punctuosă administraţia, mereu con asta grea misiune, între oarî d-l protopres- bine reuşite. Pe păreţii locuinţei se află o
numai dâoă cine-va stă forte de multe- sultată cu poporul în mod cruţâtor şi con biter tractual ş. a,, mi-a dat un ajutor efi mulţime de semne nedesoifrabiie. Obiectele
ori şi timp îndelungat sub influinţă rade ciliant, — pote oonstitui un antidot con cace vrednioul preot dela institutul corec- aflate au fost duse într’un institut arobeo-
lor, dâr şi atunoi numai dâoă părul are ră tra atâror bănuell fundate, ori nefundafce. ţional din Aiud, d-l Iân Rus, care fiindu mi logic din America.
dăcini fârte slabe, aşa că şi de altfel ar fi Acesta este un resulfcat al esperienţelor, cunosout, ca fost paroeb în traotul meu, Lumina lunei şi a stelelor. Căpitanul
că(Jut în scurt timp. pe oare conducătorii poporului pururea ar nu şi-a pregetat a urma chiămărei mele Abney cu ajutorul fotografiei a măsurat
Anunţ funebral confiscat. In Trebicsoh trebui să’l aibă în vedere. întru ajutor, a face luuga câlătoriă, spese lumina lunei şi a stelelor, oomparându-le
(Austria) a murit (filele trecute o calfă de Durere, în oaşul nostru nu s’a avut et.c., ci aducând acâstă jertfă pentru causă ou racjele unei lumiDi de rând. Intensitatea
şi pentru mine, ou tratamentul său fin şi
prăvăliă, amioii lui au lăsat să se tipărâsoă în vedere, — şi esacerbaţiunea crescând, luminei lunei în timpul iernei, după datele
anunţuri funebrale, în care au arătat meri firesoe s’au aflat îndată ademenitori, cari înţelept între popor, cu tenacitatea-i şi oăpitanului Abney oorăspunde intensităţii a
blândele-i cuvinte a contribuit forte mult
tele lui ca socialist. Autorităţile austriaco peseueso în turbure; şi ou poveţele aces 0.308 lumini în depărtare de o urmă, âr in
la succesul obţinut.
au confiscat din oausa acesta anunţurile, tora nemulţumirea a isbncnit în regretabila tensitatea luminei stelelor oorăspunde in
44
ştergând punotele „sgitătâre . Pe nouăle ruptură, de carea vorbim. Nicolau Maneguţiu, tensităţii a 0 0015 lumini tot la o depăr
anunţuri, ce s’au tipărit, după legile aus De fapt raţiooiniile biserioei din Şieul prot. tare de o urmă.
triaco a trebuit să se tipărâsoă: „a doua mare nu erau revâdute şi aprobate de fo
14
ediţiune în urma confiscării . rul superior pe şâse ani de cfil©- Aoesta, Dna pentru alta. Pe timpul când ge
L i t e p a S M i p ă . neralul de Wahl era guvernatorul oraşului
Institutul Pasteur. în institutul Pas- adecă faptul, oă singuratice comuue ră
Kiew, îl cerceta într’o di o femeiâ văduvă
teur din Pesta au fost internaţi dela 15 mân cu anii în restanţă cu raţiocinarea, A apărut România Musicală an. VIII săracă, soţia unui fost amploiat de poliţă
Februarie pănă la 1 Martie 45 bolnavi şi este altoum un rău general în arohidiecesă Nr. 4 din 15 Febr. v., revista-artitistieă-lb din acel oraş. Sermana femeiă de mai
tot în timpul aoesta an fost vindecaţi 75. şi provine, după convingerile şi esperienţa ter&ră. Direotor: O. M. Cordoneanu, re multa-ori se duse la căpitanul de poliţiă oa
In anul acesta pănă aoum au fost inter mea, nu atât din lipsa de disoipliuă ori dactor literar: Iulius Rosoa cu următorul să câră pensiunea, ce trebuia s’o capete
naţi 268 bolnavi şi dela deschiderea insti din vina organismului greoiQ, care şi ele sumar: Importanţa musicei în şoâlă de O. după bărbatul ei, der tot-dâuna a fost dată
tutului 6837. lasă mult de dorit, cât mai mult din felul M. Cordoneanu. — Cronica teatrală, de V. pe uşă afară. In oale din urmă biata vă
de raţiocinare de tot complicat şi greu pen Grigorescu-Elvir. — Corespondenţe: Viena duvă sa deoise să mârgă la guvernorul ora
In cestiunea convertirei dela tru mioile oasse parochiale. de K. — Seratele nostre. — Gea d’întâiu şului, ca să-i spună în persână năcazul ei.
O urmare a acestui neajuns sunt ne Operă (1555); după EL Berlioz — Corurile
Şieul mare. — „Poftesee şecji şi scrie pe hârtiă nă
număratele restanţe, în sute de comune, de plugari, de I. — Despre educaţie, de 44
cazul ce-1 ai , cŞis© generalul după ce îi
Am reprodus Ţilele acestea du- pe câte mai mulţi şi chiar pe deol de ani. Informat. — Copiii veseli, versuri, de V.
asculta rugarea. Tremurând femeia luâ loo
rerdsa soire, că un numer mare de De regulă se transpun apoi după multe Grigorescu-Elvir. — Periodicele artistice,
la masă şi scrise cele oe-i dieta generalul.
peripeţii raţiooiniile pe aţâţi ani ou topta de I. D. — De peste Carpaţi, de M. — 8
După-oe petiţiunea fu gata, generalul (j* ©
nul spre rev'siune şi se revăd... Dâr, oe Soiri sourte: Din Străinătate ; Din Ţară.—
femâii. „ Aşa ! Acum scrie adresa pe
u
parte ! Generalul Oleber lovit de petri, noimă mai are atunci revisiunea, când Diverse. — Bibliografie. — Erată. petiţiă şi aştâptă puţin în odaia late
oade dimpreună ou stindardul regimentu epitropul manipulant, comitetul adminis- * rală. — După oâte-va minute femeia fi
44
lui său. trant eto. a ieşit din funcţiune, a sărăoit, Foia Pedagogică, noul organ peda chiămată ârăşi de general; aoesta îi dete
Grenadirii surprinşi de aoest eveni a murit ş. a. ? !...
gogie din Sibiiu, a oărui redaotor e d-l sorisârea sigilată cjioeadu'i: „Să dai scri-
ment neaşteptat, începură a să clătina, Revenind la obiect constatez, că nu
Dr. D. P. Barcian a apărut Nr. 4 an I. sârea aoâsta căpitanului de poliţiă d-ta
când Camille prin o plâie de glouţe ridicând am voit a Vă aduce lămuriri în causă mai
cu următorul ouprins: însă să n’o desfaoi şi îndată ce vei căpăta
stindardul, striga ou o voce puternică: „Gre- înainte, de a fi eşit la faţa locului spre a răspuns, vino ârăşi la mine !“ Pe la sfir-
Formarea caracterului în şcâlă, de
nadirilor, după mine! Să răsbunâm pe gene putâ cunâsee causa perfect; odată pen-
Dr. P. Şpan. — Gimnasiile nâstre române şitul acelei săptămâni femeia se presentâ
ralul nostru! ... şi în acelaşi moment să tru-că nu voiam să prejudso lucrului şi
44
în societatea pedagogioâ maghiară, de G„ din nou la generalul de 'Wahl, der de astă-
urca pe zid, uoise doi Arabi, oari-i oprea eventual să-i stric suocesui, — altă-dată Pletos. — Din literatura şoolară, de D. dată voiâsă: pensiunea cerută ’i-s’a încu
drumul şi implanta stindardul tricolor pe pentru-că, şi voind, nu v’aşl fi putut da o
Comşa. — lnformaţinnl. — Felurimi. viinţat şi aoum voia se-şî esprime mulţă-
murii Alexandriei. lămurire în deplină cunoscinţă a oausei şi mitele sale faţă de guvernorul oraşului. ---
Aoest organ apare la 1 şi 15 a fiă-
4 Soldaţii entusiasmaţi de acest ouragih adecă nu numai din acte, ci şi de pe rea „D-ta nu trebue să-mi mulţămesci; eu mi-
eărei luni. Abonamentul: 1 an 3 fl.; V
şi succes eroic, îl urmară vitejesce priu litate. 2 am făout numai datoria! cj’ generalul
44
se
an 1*50 cr. Pentru România pe an 10 lei
plâia de glouţe şi cuprinseră acâstă parte Acum însă, după-oe în cailele de 15, femeei şi dete numai decât următorul ordin
a oetăţii în aolamări însufleţite: „Trăâscă 16 şi 17 Faur a. c. am luorat la faţa lo- Abonamentele se pot face la administraţia în scris: „Căpitanul poliţiei din Ki6w să
44
republica! Trăâscă Bonaparte! 44 oului, Vă pot raporta cu multă satisfacţiuno, „Tipografiei archidiecesane . fiă numai deoât destituit din post şi trimis
*
Ge fericire, ce mângâiere pentru su oă deşi am aflat oomnca într’o nedesorip- la Siberia. Oausa: pentru-oă el a încuviin
fletul lui Camille! deşi corpul ii era ciuruit de tibilă ferbere — în urma măsurilor preala — Inveţumentul primar anul III Nr. ţat o rugare, pentru care a primit 50 de
vre-o 7 răni grave. Dâr oe are a face du bile, oe luasem pe un cerc estins şi dând 2. Revistă pentru şcâlă şi familia apare ruble. — Generalul adecă în epistola fe-
44
rerea, faţă de o glorie de mult visată, so deplină satisfacţia legei, de fapt adânc vă odată pe lună sumarul: 1) Nioolae Băl- meei văduve adresate căpitanului de po
sită aşa pe neaşteptate!... El a cunoscut tămate şi gravaminelor juste ale popora- oescu, (urmare) de G. D. Soraba 2) Psi liţiă pusese o banonotă de 50 ruble.
gravitatea situaţiunei şi el, el numai sin ţiunei esacerbste, — ’mi-a succes a resta hologia socială, de Al. Bârsan. 3) Educaţia
gur a salvat’o, prin ouragiul său neînfrânt bili ordinea în paroohie şi paoea între naţională, de I. G. Sfinţesou. 4) Şcâlă dela
<şi prin entusiasmul său feoioreso. credincioşii noştri, pe cari ambele nu fără Mislea, de G. B. Vancu. 5) Folosirea cu Proprietar: l)r. Aurel fflmeşianu.
(Ya urma.) causă le cred durabile. Tot asemene mi-a vintelor, de B. 6) Asupra Gramaticei:
succes a reconverti aprope pe tote cele 89 su Graiul în starea primordială a omului de G. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
