Page 70 - 1897-02
P. 70
Machia, A4minlstraUnsir:.ş, „Gazeta" iese în flî-care di.
fi îipomUa Atoonaisite pentru Anstro-Ungaria:
S?âşo7 piaţa asaro Sfr, SQ.
; Pe un an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
SoriKori nefeiiaoat® ca a»
?k T ims!?a. — îiacxisoripto au 39 N-rii de Dumlnooă 2 fl. pe an.
îoteiraat, Pentru Somânia si străinătate;
ISiâEfiAÎE na primesc la A dini-
nlsiratluno în Braşov şi la tce- Pe un an +0 .fţanoij pe şbno
mot6ralo Eirourl ds aminolurl: luni 20 fr., pe.trei luni 10 fr.
în Yiena: M. Dukes, Seinrich N-rii de Duminecă 8 frnnol.
Bchakk, Budolf Jfosse, Â. Oppeliks Se prenumără-Iar tAte ofleiole
Naohfolger; Anton Oppeitk, J. poştale din întru şi din afară,
Dannebcr, în Budapesta: A. 7. şi lardŞ. eoieotorî.
Qoidbcrgcrg, Sckstem Bemat; tri ItinnaişntiiL: pentru Braşov
Buouresoi: Agcnce Ilmas, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
ouraale de Soumanio: în Ham tflrgul Inului Nr. 30 otagiu
bar j,: Karoiyt & Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul !n«arţ!wnllor: o seriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
fţarmond po 0 coidnă 8 ev. şi Cu dusul în casă: Po un an
OOcr. timbru pentru o publi- -A. KT TJ ZL 3L. 12 fl., pe61unî6 fl., pe trei luni
oare. Pubiiaări mai dese duşi 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 banî. Atât abonamen
Baolasae pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
sariă 10 or. sau 30 bani. a se plăti înainte.
. 41. Braşov, Vineri 21 Februarie (5 Martie) 1897.
Regele Serbiei în Sofia. certe şi bătăi, şi aşa au ridicat şi | In wfacerea pendentă a „Asocia- tepta să se facă ecoul generalei nemulţă-
unii şi alţii bandiera „frăţietăţii şi f ţiunei transilvanes’au pronunţat, mirl, der oredâm oă atunol, când pretinde
u
Alexandru I, tînerul rege al a „scopurilor comune . precum seim, şi confraţii dela „Dreptatea a pleda „în interesul causei va avâ oel
44
44
44
Serbiei, este de câte-va c}ile dspele Aceste s’au accentuat şi în toas- din Timişora. Pe oât de mult ni-a învese puţin precauţiunea, ca să nu presente Co
prinţului Ferdinand de Goburg şi al tele ce s’au rostit la masa princiară lit oiiipul cum aoeştî confraţi au nemerit mitetul înfcr’o lumină falsă şi să nu vrea
Bulgariei. Visita acâsta era demult din Sofia, când prinţul Ferdinand în adevăratul ton, ce trebue să răsune, faţă să’l dosavueze iu faţa ministrului.
proiectată, de când adecă prinţul Bul numele naţiunei bulgare a salutat cu volnioia ministerială, din cârdele instru Frase „bombastioe şi provocătore ?
44
44
gariei a visitat, în anul trecut pe pe âspele seu ca pe purtătorul fră mentului, pe care vor fi chiămaţl membrii A caraoterisa fapta ministrului aşa
regele Serbiei în Belgrad. Era deci ţietăţii şi a unirii dintre naţiunile Asooiaţiunei a cânta la 10 Martie a. c. pe oum ea în adevăr se presantă şi a trage
lucru firesc, ca acesta se întorcă bulgară şi serbescă, de aceeaşi rassă atât de mult ni-a surprins, ba ni-a uimit conseoenţele însâmnă a întrebuinţa frase
visita. şi de aceeaşi credinţă, er Regele ohiar văcjend cum confraţii dela „Telegraful bombastice şi provooătore?
Pe atunci, pe când prinţul Bul Alexandra a mulţămit asigurând, că român , din Sibiiu nu s’au mulţămit cu Atunol ce înţeles a avut oa Comitetul
K
gariei a fost la Belgrad, se vorbea consideră c& o problemă a sa de a dojana, ce ni-au dat’o că discutăm oes- să accentueze de repeţite ori în represen-
mult nu numai de o apropiare, ci strînge şi mai mult legăturile dintre tiunea „prematur , adecă înainte de publi taţiile sale câtră ministrul, că „deoă nu ar
14
chiar de o alianţă între aceste doue Bulgaria şi Serbia, care trebue se carea raportului comitetului, dâr aoum vin fi permis oa Associaţiunea să se folosâsoă
state balcanice, se vorbea de o ccm- procedă în sinceră înţelegere în tâte şi au aerul de e ne lua în nume de rău,că de un titlu veohiâ, treout în carnea şi
r
federaţinne balcanică. De atunci s au •Gestiunile. o discutăm şi după împărţirea acelui raport. sângele tuturor Românilor diu patriă,
mai schimbat multe. De confedera- In acest semn pledâză şi cjiarele Citâud un pasagiu din articulul pu acesta ar produce consternare şi nemulţămire
ţiune slavă ri’a mai fost vorbă, er serbesc! şi bulgare, âr mai vârtos blicat în numărul nostru de Duminecă generală în toţi Românii? u
regele serbesc a găsit cu cale, ca cele sârbesc!, care din incidentul vi- „Tel. Rom. esclamă: „Ou astfel da frase Ei bine, ori Comitetul a vorbit palavre
44
înainte de a merge la Sofia se facă sitei Regelui lor la Sofia stăruesc bombastice se nisuesoe „Gazeta a nu cătră ministru, ori i-a spus adevărul. Noi
44
o visita curţii române la Bucurescî, mult ca se se facă o învoială între preocupa, pe membrii Asooiaţiunei într’o oes- nu putem admite deoât oaşul din urmă.
scurt timp după visita împăratului cele dou-e state, se se învoiască pen tiune din cele mai delicate — âr mai la Dâoă dâr oomitetul a spus adevărul, oum
44
Francisc Iosif în România. tru present şi şi pentru eventualita vale vorbesee de „frasele provocătore ale credeţi, că ar fi fost cu putiuţă a se evita
44
Deşi multe s’au schimbat, şi de tea căderii împărăţiei turoescî. autorului artioulului amintit. ca acestei consternări şi nemulţumiri gene
când cu rescăla din Creta s’a cris- Cu deosebire în ce privesce Cei dela „Telegr. Rom. cari s’arată rale să ’i se dea espresiune în pressa ro
44
talisat un fel de acţiune comună a viitârea împărţire a Macedoniei, un atât de preocupaţi de grija de a nu preo mână?
marilor puteri cu scop de a corege cţiar serbesc „Male Novine“ pledeză cupa pe membrii Associaţiunei se vede că Preocupaţi la rândul lor — pâte —
sbrtea Turciei, care împrejurare face, tocmai acuma pentru un plan care n’au cetit raportul Comitetului central al şi de temerea, că nu se vor împlini âre-
ca politica statelor mici balcanice se împartă acesta ţâră între Serbia „Assooiaţiunei , deşi susţin, că e „destul cari profeţ'rl ce le-a făout, — de sigur
14
se perdă mult din importanţa ei de :şi Bulgaria. de -elocuent pentru cine vrea să’J înţelâgâ , fără de controlul Comitetului — foia Aso-
44
mai ’nainte, totuşi întâlnirea dela — căol de l’ar fi cetit şi de ar vrea să’i oiaţiunei, confraţii dela „Tel, Rom. par a
44
Nu-i vorbă, pâte fi spre folosul
Sofia între Alexandru I şi Ferdi acestor ţări balcanice dâcă vor lucra înţelegă, n’ar mai pute admite, că „Ga uita, că organul nostru nu este organ ofi
nand I are o netăgăduită însemnă în unire pentru scopuri ce ie recu zeta* susţinând titlul actual, ar pută să cios al nimănui, şi oă noi după firea
tate pentru viitor. nosc a fi comune lor. preooupe pe membrii Associaţiunei mai şi ehiămarea nâstră nu putem fi nicidecum
Nu trebue se uităm, că nu mult decât i-a preocupat comitetul prin re- înoântaţl de tabloul ce ni-1 zugrăvesoe
mai înainte ou 10 ani a tost un Când se va trata însă de îm presentaţiunile sale, comunicate în raport. „Tel. Rom. , cum adecă „guvernul ne îm
44
crâncen resboiu între Bulgaria şi părţirea Turciei vor mai avâ se cjică Nu p6te fi der vorba aici, deoă auto pinge pe toţi Românii din Ungaria din uu
Serbia din causa rivalităţilor între şi alţii un cuvânt şi nici Bulgarii, rul articulilor din fâia nostră se putea ori mare rău la un mai mare bine .
44
aceste doue state balcanice. Serbia nici Sârbii n’ar trebui se uite, că nu ,„stăpâni până la aduuarea generală, ca Ya înţelege deci, oă în direoţiunea
a suferit desastru cumplit a/tuncî şi planul marilor puteri interesate la acolo să’şl validiteze părerile , ci în faţa acâsta noi suntem, cari nu-1 vom urma, nu’l
44
nu şi-a ajuns scopul de-a restabili acâsta împărţire nu este ca se facă consternării şi a nemulţâmirii, ce a pro- putem urma.
echilibrul între statele balcanice, se iesă socotâla micelor state, ci el dus’o între Români deja simpla anunţare Ne para bine, în fine, oă „Tel. Rom.
44
care fusese mult conturbat în favo ţintesce a satisface în primul rând a comitetului, oă trebue să se ţină adunare aprobă oel puţin conclusiunile,[ce le facem
rul Bulgariei. Şi astăzi deci esistă interesele lor. estra-ordmară, căci ministrul cere schimba combătând tendinţa de a vârî politica în
încă mai mult sâu mai puţin rivali Ca se-şî apere deci cu succes rea titlului Associaţiunei, era ou mult mai sînul Assooiaţiunei.
tăţile, care au dat nascere acelui posiţia şi independenţa lor, Bulgarii la ioc să ne mirăm, că noi cj.iariştii tratăm Ce resultă însă din aceste conolusiunl?
resboiu, der atât cei din Belgrad, ea şi Sârbii ar trebui se inţelâgă, că Gestiunea încă cu prea multă moderaţiune, Toomai ceea ce susţine oomitetul în rapor
cât şi cei din Sofia se vor gândi, trebue se lucre în unire cu tOte po- ba în parte ohiar cu indiferentism. tul său, ce susţinem şi noi şi oe susţin toţi
că pe calea amicabilă mai multe se pârele creştine din Orient. Dria „Telegr. Rom. firesce, că, în si Românii consternat! şi nemulţumiţi: păs
44
pot dobândi şi aplana, decât prin tuaţia lui dependentă, nu ne puteam aş trarea intactă a titlului aciuai al Associaţiunei!
FOILETONUL „CAZ. TRANS. 44 Bucuria frumosului maur erupse într’o ru rumbului ca să’l pâtă prinde în ghi&re — „Ce doctor are? 44
găciune ferbinte cătră bunul Dumnecjeu, astfel Nurmahal cu ochii scânteiătorl ur — „Dootor Lorrey, oare vine la or
(2)
mulţămindu-i pentru îndurarea şi graţia ne mărea orî-ce mişcare a umbrei ce-i însu- dinului espres al lui Bonaparte. 44
Camille Beoouard. mărginită de oare nu l’a lipsit, şi nu’l va flase oea mai mare groză. Umbra turnă Aceste răspunsuri de loc nu înoântară
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle lipsi nici în viitor. Durerile sale sufletesel câte-va pioăturl negre dmtr’o sticluţă ce-o pe cavalerul oare nu era altul deoât La-
Trad. de T. d. G. încetară, neliniştea îl părăsi ou totul şi bie soose din sin în paharul cu limonadă, apoi ooste duşmanul neîmpăcat al lui Camille.
In palatul Şaikului Ismail zăcea lup- tul Nurmahal oare de trei nopţi nu aţipise se strecură precaut spre patul lui Camille. Spre aşi uşura înoât-va retragerea îşi es-
tându-se ou mortea Camille Renouard. Era de loc, oăcju într’un somn liniştit şi bine Nurmahal înspăimântat de cugetele primă bucuria pentru îutoroerea spre bine
orisa. Viaţa’i atârna de un fir de păr. Deo făcător. Aoesta ţinu puţin. Sufletul său criminale ale acestei umbre sinistre, ca ful a lui Camille şi se retrase înoet spre uşă.
parte a patului era Maurul frumos şi tî- chinuit până oe era deştept ajunsese acum gerul se arunca între Camille şi Umbră şi Nurmahal îl petreou pas de pas pănă la
nâr Nurmahal, de alta Doctorul Lorrey, prada unui vis înfiorător: un şârpe veni ou o voce respioată, der fără a striga ’i uşă, pe oare o zăvori bine. Se întârse la
14
care ţinea o mână a muribundului, pipăin- nos îşi urma mersul său înoolăcit, voind a’l tjioe: „Înapoi! âr’ mâna-i puternică arăta masă luă paharul cu limonadă şi merse la
du-i pulsul. Nurmahal privea în faţa doc muşca; bestia veninosă din oe în ce se cu sălbătăeiă un pumnal străluoitor. Ca ferâstră. Aici unse vre-o câte-va fruneje de
torului ca să vadă impresiunile ce i-Ie pro apropia mai tare, fără ca bietul Nurmahal valerul era sdrobit de aoâsta apariţiune flori cu acel oonţinut şi oare nu-i fu sur
duce cercetarea minuţiâsă a stării bolna se se potâ mişca sâu apăra. Era ouprins neaşteptată şi involuntar făcu câţî-va paşi prinderea, când fruncjele la moment să şi
vului. Din espresiunea trăsurilor oari aci de amorţâlă. in momentul oând bestia voia înapoi. veştejiră. De aci în colo îşi îndoi paza, era
se contractau, aci se înseninau în faţa fru aşi planta dinţii în corpul său înţepenit, — „Ce voeştl Negrule, eu nu sunt oonvins, că aoest Lacoste voiesce mortea
mosului maur putem oouehide la lupta su- de-odată desohide ochii şi pe pragul uşii, hoţ! am venit să mă informez despre să stăpânului său.
44
fl6tâseă de care era cuprins. Acâstă luptă vede ou spaimă oum o umbră privea cer- nătatea Domnului tău . Lacoste părăsi palatul Şeikului, mer
i se potenţa şi mai tare oând Camille sgu- oetând prin odaiă fără a observa pe Nur — „Ii e bine ; — răspunse Nurma gând în paşi repetji spre localul unde era
44
duit de nisoe friguri teribile începuse să mahal din locul său retras. hal, oare ameninţa în continuu ou pumna încuartirat admiralul Brueys, oare toomai
fantaseze. Puterea dumnecjeâseă e însă După oe se convinse, că afară de bol lul — „nu-i conturba liniştea. Are lipsă în acel moment susţinea o dispută înfo
44
mare, — şi sufletele curate sunt fructulîn- navul care dormita, nu se află nimeni în de odihnă . cată cu Napoleon. Era vorba de asigurarea
durării lui. Lorrey afirmă acesta ou suflet odaiă, Umbra se strecură uşor până la — „’I sunt ranele periculose ?“ în flotei într’un loc ferit. Napoleon opina
mângăi&t, când privind la faţa tînărului masa de marmoră, oare era înoăre&tă de treba oavalerul. pentru portul Alesaudriei, Brueys pentru
44
Camille constată încetarea „crisei asigu- medicină, da pahare cu băuturi răooritore. — „Da, însă bunul Dumnecjeu l’a Abukir, arătâudu-i un Memoriu oompus de
44
rându-l pe Nurmahal că perioulul a trecut. Precum uliul urmăresce orl-oe sbor al po scăpat . ceilalţi oficerl oari îi susţinâu părerea.
