Page 71 - 1897-02

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 41.—1897.

.CKOKICA POLITICA. mite să li-se trsnspârte arme, nici să atace cerea aoeleia este în mâuT româueşol, oum pe insula .Creta, AuslVo-Ungaria înoă era
corăbiile grecesol; în fine iuterdio trupelor este a Coucordiei*. să trimită 160 da persdsa. După oum anunţă
— 20'Febrdarie.
generalului Vassos de-a pătrunde mai Certe şi desbinări în sinul „Knltur- : foile pestape, unii dintre" oficerii garnisdnei
Foile . din Serbia continuă de-a se adânc în insulă. — Deputatul Sais flioe, că Budapesta s’aa şi insinuat pentru gendar­
ocupa înoă şi aoum ou cesthmea Metropo- acestui ultimat trebue să ’i se răspundă prin 0gylet“-uIui. Tot mai , acute devin certele meria internaţională, dâr nu- ac soie din oe
litului dela Uskiib. Forte nault se plâng în o declarare de răsboiu. — Ministrul de între „Kulturegylet“-iştl. „Kolozsvâr* în causă, după trei 4d® li-s’a suspendat insi­
contra Înaltei Pârte, că nu vre să ţină marină Leviăis deolară, ca după oe guver­ numărul său de a4l publică în locul prim nuarea.
sâmă de pretensiunile Şerbilor. Ba Şerbi nul, a primit soire despre ultimatul admi- o deolaraţiune a prim-secretarului fiăndor
pretind acum dela ministrul de esterne Si- ralilor, a făout ounoscut puterilor, că pe Iozsef, care faoe ounoscut, că dâcă nu va Topirea zăpetţiî. Consecinţele topirei
miol şi dela ambasadorul sârb din Con- colonelul Vassos nu-l pâie sili la neactivitaie, primi din partea „Kulturegylet“-ului o „sa­ zăpe4'i sunt forte grave. Aşa în România
11
stantinopol, ca să păşâseă în mod energic căoî prin asta s’ar zădărnici soopul trimi­ tisfacţia morală pentru atacurile, ce i-s’au mioa rîul Olt venind mare, ameninţă a în­
faţă de Pârtă şi să pretindă, ca pe Metro- făout în oolânele lui „Ellenzâk* şi pentru trerupe comunicaţia şi a rupe mai multe
tere! trupelor la Creta. Accentua din nou insultele, ce le-a suferit în şedinţa treontă poduri. Prutul însă, deja a eşit şi apă re-
politul Ambrosiu să-l gonesoâ de pe tro­
intenţia Greciei de-a împedeca cu orl-oe a comitetului, el va fi silit a-şî susţind acu- vărsâudu-se a acoperit satul Soopoşenl. Di­
nul metropolitan şi în postul său să fiâ
preţ debarcarea de trupe turcesc! în Creta satiunea pentru calumniă şi vătămare de gurile au fost rupte. Comunele Buourescî
numit un archireu de origine sârbâscâ. In
şi asigură camera, oă trupele greoescî se
caşul contrar, Turcia, care şi aşa se află onâre, ce a înaintat’o deja la tribunalul r. şi Grozescî, din judeţul Fâloiu, sunt aoo-
vor feri de-a ataca oraşele ocupate de pu­ 1
într’o situaţiune atât de strîmtoratâ, n'are contra lui „Ellenzdlc *. Tot din eausa unor perite cu apă de o înălţime de o jumătate
teri până atunci, pană când va dura ocu­
să mai conteze la nici un fel de lealitate atacuri din „Eilenzâk*, patru dintre no­ metru. Din causa revărsărei s’au întâmplat
parea. u
din partea Sârbilor. Foile sârbesol declară tarii „ Kulturegylet -ului şl-au dat dimisia, o mulţime de nenorociri. Apa a intrat prin
Ministrul-preşedinte Delyannis oon- âr al cincilea a făout un protest verbal. caso şi mai multa clădiri s’au surpat din
ou botrîre, oă dâoă Turcia nu va satisface
damnă în terminii oei mai vehemenţi bom­ Discuţiile şi oertele se discută 4' d® 4* aoâstă causă. O mulţime de animale au
de bună voiă pretensiunilâ Sârbilor, aceştia
bardarea săvârşită din partea puterilor, cji- atât în foile din Cluşiu oât şi îu cele din pierit înecate în şiroele de ape provenite
îşi vor răsbuna.
* oend, că acesta a fost un lucrul sălbatic, Budapesta. Combatanţii sunt divisaţl în din topirea zăpedilor, Sloiuriie de ghiaţă
Pentru anul acesta budgetul Franciei păgân şi nedrept. Cât pentru ultimat, două tabere : una guvernamentală în frunte aduse de apă, au înconjurat cătunele Gher-
se:
Delyannis 4’ «Suntem covinşî, că ad­ eu secretarul Sandor Jozsef şi alta opo- mănesol şi Calcea.
este preliminat cu 3893 milione franci,
miralii au procedat- fără de-a avâ ordin siţională în frunte ou preşedintele Bethlen
mai mult cu 53 milidne ca în anul trecut. Concert. La oenoertul muşi cei orăşe­
dela guvernele lor. Noi suntem un popor şi cu vioe-preşedintele Bartha.
Camera francesă a şi votat acest budget. nesc!, ce se va da Duminecă în 7 Martie
mio si nu putem împiedeca o asemenea
Datoria de ac)l a Franciei este de 31 mi­ Arătarea în contra minstrului-preşe- n. se va esecuta piesa: „Thema und ¥a-
procedare, dâr sâ protestăm cu puterea unui
liarde; pentru a amortisa din datoriă au diniO Banffy. Soim, că abatele Molnâr în riationen aus dem Forellen Quintett* de
popor mare. Soim, oă t6te puterile mari
trebuit să se prelimineze şi budgetul aces­ numele „partidei poporala a făcut arătâro Schubert.
14
sunt pe partea nosbră*. — După aoâstă
tui an 1300 milidne franci. contra lui Banffy pentru violarea secretului
vorbire, primită cu mare însufleţire, guver­ Pentru cei ce voesc să neguţătorescă
Cu ooasiunea desbaterei budgetului, epistolar. Judecătoria de cerc a respins CU pesce. Fiind-oă din mai multe părţi am
nului ’i s’a votat încredere cu 126 voturi
deputatul socialist Dejeante a adresat gu­ arătarea pe cuvânt, că nu ooură în ea fost rugaţi de cătră unii ţărani de-ai
contra 42.
vernului o interpelare în cestiunea socialistă. faptul punibil prevădut în §. 327 al cod. noştri, cari vor să se ocupe cu vânfiarea
După datele împărtăşite de ei, din oercul pen. Aoâstă sentinţă a fost aprobată aoum de pesce sărat, ca să le arătăm de unde
electoral al Parisului au fost adresate anui şi din partea tablei r., cu deosebire numia, să-şl pâtâ procura marfa mai eu înlesnire
şi fără temere de-a fi înşelaţi, le punem
trecut direoţiunei fondului pentru ajutora­ că motivarea acesteia este cu totul alta. încă odată în vedere marele magazin da
rea săracilor 69,000 petiţiuni, pe când cu — 20 Februarie. După motivarea tablei, judecătoria de cern pesce al d-lui loan N. Bidu din Braşov
trei ani înainte au fost adresate numai Adunarea generală a Reuniunei de gim­ nu avea să mai scruteze, dâcă ooură vo­ (Târgul Straelor nr. 25), dela oare se pâte
comanda în orî-ce timp, atât în măsură
19.000. Dâcă cestiunea de esisten(ă, oare nastică şi Cântări din loc se va ţinâ de bună tarea secretului epistolar, ori nu, oi sim­
mare, oât şi mică, tot felul de pesoe, icre
ooupă locul prim între tote drepturile, va sâmă în Dumineoa viitârela 10 ore a. m. Din pla mente trebuia să respingă arătarea pen­
roşii tescuite, măsline, stafide, smochine,
continua de-a deveni atât de acută, atunci ultimele producţiunî s’a vă4ut, că Reuniu­ tru ouvântul, că Banffy n’a desvoltat nici roşcove, tâte de calitatea oea mai bună şi
— cjise Dejeante — revoluţiunea se va im­ nea nostră s’a avântat ârăşî la trâpta de o acţiune pentru a ajunge în proprietatea cu preţuri moderate.
pune ca una dintre cele mai sfinte ăatorinţe. progres, pe oare sta în vremurile oale bune scrisorei ou pricina.
Pentru aoâstă provocare la revoluţiune, şi de aceea ar fi de dorit, ca membrii săi
Alegere. Cetim în „Telegraful Român : Scirl mărunte din România. Alegerea
u
preşedintele Brisson l’a provocat la ordine. să se presente la Adunare în număr mai preşedintelui Senatului (în locul răposatului
— „Gaulois* ooupâudu-se cu aoâstă ces- mare şi să se intereseze ou mai mult zel „Profesorul Arseniu Vlaicu este ales şi în­ prinţ Ghiea) se va faoe adl, Joi, Candidaţi
tărit director la şcolele comeroiale ortodoxe
e
tiune 4i° > că numai două mijldce sunt, de afacerile ei. sunt Metropolitul-Primat şi Dim. Sturdza.
române din Braşov, unicele şoole comer­
prin oare s’ar putâ curma lipsa de muncă, — Marţi a început la Cameră discu­
u
Ce are poliţia cu „Concordia ? Din ciale confesionale din întrâgă ţâra*.
ce neoesitâzâ socialismul, anume: sâu un ţia asupra proiectului de lege pentru înfiin­
„Telegraful Român“ aflăm, că Sâmbăta
guvernament, care să dureze timp de 30 Resvretire din causa comassărei „Ha- ţarea Cassei rurale.
trecută un comisar dela poliţia din Sibiiu
de ani şi să fiă atât de energic, consciu de zânk* sorie, oă loouitorii „Valahi* din co­ — D-l N. Fleva a pleoat Marţi la
s’a presentat în oomptoarul prăvăliei nouei
sine şi consoienţios, oum numai într’uu muna Sântien din comitatul Coşiocnei sunt Berna (Elveţia) spre a asista la conferen-
sooiatăţl comeroiale române „Concordia* şi ţele comitetului de organisare al oongresu-
stat monarohio ar fi posibil, pe care însă forte agitaţi din causa comassărei, oe are
a cerut un esemplar din statutele societăţii lui păoii.
Francesii nu-1 vrâu, — seu împuţinarea să se facă. Sâmbăta trecută ei au ţinut o
şi consemnarea membrilor ei, preoum şi un — D-l Dim. Dinicu, profesor de vio-
numărului Francesilor, în care direcţiune adunare, în care să fi hotărît, că nu se vor
14
conspect al filialelor „Concordiei . Statu­ lonoel la conservatorul de mnsioă din Bu«
se va şi desvolta o acţiune plină de zel. feri nici de cele mai esterne mijlooe pen­
tele, fiind tipărite, ’i s’au dat, consemnarea ouresci, a fost numit definitiv la cate­
tru de-a împedeca comassarea. Din causa
membrilor îsă şi un oonspeot al filialelor dra sa.
Din camera grecescă- (care nici nu esistă) nu ’i s’au dat, fiindcă marei agitaţiuni, „a trebuit* să se institue — De vre-o oâte-va cjil© circulă în
un post permanent de gendarmî între „Va­ Buourescî bilete false de 20 lei. Erl au fost
In şedinţa dela 1 Martie n. a oame- un asemenea lucru nu se pâte pretinde pe
lahii* din Sâutieu.' „Hazânk* 4^ > oă „Va- găsite două bilete. Posesorii lor au fost
oe
rei greoescî, ministrul de marină Ledivis a basa legii comerciale şi fiind-că despre aces­
lahii* se tem, nu oumva „domnii de Un­ arestaţi. Poliţia a început oercetările.
făcut ounoscut camerei ultimatul admirali- tea, dâcă tocmai voesoe, pote să ia infor-
guri* să le răpâscă moşiile şi de aceea — S’a presentat direcţiei teatrelor o
lor de marină ai puterilor adresat co­ maţiunî dela respectivele autorităţi politica,
sunt aşa de agitaţi. dramă în 4 acte, întitulată „Fără de no-
mandantului marinei grecesol. In acest ul- „Ni se pare , 4ice „T. R.“, „oă aceste cer- | roo*. Autorul acestei piese este o dâmnă
u
timat se spune, ca admiralii puterilor nu cetări sunt efluxul agitaţiunilor cţiat clor ma­ Gendarmeria internaţională din Creia. din societate, oare păstrându-şl anonimatul,
vor permite trupelor greoescî să atace ghiare, al căror şovinism nu încape nici Am fost anunţat la timpul său, că pentru doresoe să lase totă libertatea criticilor pen­
tru a-şl esprima părerea asupra operei sale.
oraşele şi fortăreţele ocupate, nu vor per­ de-o întreprindere comeroială, dâcă condu­ formarea unei gendarmerii internaţionale
— „Cine a compus aoesb Memoriu?* ţină speranţăaveam când te-am cercetat pen­ Pe oând Camille petrecea timpul de sorţii. întrebată, dâcă nu soie vre-o cis­
întrebă Napoleon. tru ultima dată. Aoum sunt fericit, că îţi reconvalesoenţă în Alexandria, pe «tund ar­ ternă?*) Fără a da vr’un răspuns, condusă
— „L’atn aflat în cancelaria admira- pot strînge mâna gratulându-ţî din inimă mata francesă, gloriâsă sub oonducerea ado­ numai de simţul ei de orientare ea afla o
lităţii, fără să-i cunosc autorul!* la distincţiunea oe ţi-s’a făcut*. ratului ei comandant învingea ou resistinţă fântână, care însă era astupată ou năsip de
— „E oompus de un trădător !“, răs­ — „Cum, d-le general?* de fier oei mai destructivl duşmani ai esis- Beduini blăstămaţî. Nemângăerea aoelei
punse Napoleon, „e în favorul flotei en- — „Comandantul Napoleon, îţi tri­ tinţei omenesol „fomea şi setea* prin pus­ fiinţe şi a armatei întregi nu se pote des-
glese. Ce vei face, o faoi pe răspunderea mite patenta de loootenent, cu acel ordin tiul deşert ce se întindea spre Cairo. Na­ orie. Ori oe ajutor era imposibil, de aceea
D-tale, eu însă te desfătueso şi persist în că pană la reînsănătoşarea deplină, vei ră­ poleon îşi alesese oalea oea mai sourtă spre desouragiaţl părăsiră soldaţii acest loc, în
părerea mea*. — Cu aceste Napoleon pă­ mână în Alesandria, şi numai după aceea Cairo şi o putea faoe numai strătăind de­ oare îşi concentraseră totă speranţa lor.
răsi localul admiralităţii, şi imediat întră ne vei însoţi în oampauiă. Insu-şl Napo­ şertul. Suferinţe pănă aci nesimţite isbâu Abia se depărtase însă armata şi de după
Laooste, oare ou o oratoriă fină îl făcu pe leon a plecat cu armata direot spre Cairo fără cruţare inima eroilor francesl. Osteniţi o colină de năsip cari sunt resfirate ca şi
Brueys se persiste în convingerea sa neno­ strătăind deşertul*. prin marşuri forţate, chinuiţi de fâme şi muşinâie pe aoâsta întindere de groză, ieşi
rocită, oare atât de bine-i venea planurilor — Ce nefericire, că nu pot să-1 înso­ sete petreoură o nâpbe întrâgă. Se orepa un Beduin şi ou două lovituri de cuţit puse
sale infernale, căci tot el era şi autorul ţesc !“ esclamâ Camille. Primi însă cu bu­ de 4iuă. Linişte mormântală se întindea capăt vieţii amărîte, (a acestei fiinţe chi­
acelui nefericit Memoria. curie patenta promiţând a-i mulţămi lui pe întreg ţinutul. Nu se vedea deoât ce­ nuite.
* Napoleon, printr’un eroism şi mai entusiast riul, ra4ele sorelui ar4ătore şi o mare pustie După o luptă grea — aprâpe supra-
Nu peste mult Camille se însănătoşâ într’o nouă luptă. Generalul Oleber îl mân­ de năsip. Nimio înveselitor, oi numai un omenâscă — ou fomea, setea şi căldură,
pe deplin. In starea lui de reconvalesoenţă gâia însă cu faptele sale eroice săvârşite pustiu întins şi înfiorător. după perderl însemnate în omeni, cari ne­
petrecea timpul în conversaţiunl intime ou sub murii Alesandriei arătându-i tot-odată O voce slabă se au4ia nu departe în buni alergau după fantoma pustiei numită
renumitul profesor Larossossinier, asupra dragostea şi interesul său cald părintesc. pnstiă. Aci aflară o femeă frumâsă şi înoă „fata morgană*; espunându-se morţii si­
monumentelor preistorice de cari e atât de Elogiul frumos în cuvinte bine simţite fu tînără, a căreia oohl erau sooşl din orbitele gure îndată oe părăsâu şirurile, oăol în-
bog8t Egipetul. Tocmai în o astfel de o răsplătire vrednică de tânărul Camille, lor. Ea lăpta un copil, oare înzadar căuta trâga pustiă era înorueişată de călăreţi
conversare fii surprins de generalul Cleber, care mulţămi cu lacrimi de racunoscinţă. nutrement în mamelele deja stârse. In urma Beduini, cari în cutezanţa lor să apro­
care era înoă pansat la cap în urma rane- Generalul mai zăbovi cât-va timp şi apoi se esplioărilor date, frumosa femeă era pedep­ piau pănă lângă armata franoesă, după tote
lor primite la ocuparea Alesandriei. depărta lăsând pe Camille cuprins de oele sită de bărbatul său, un Beduin barbar, *)• Cisternă = fântână ascunsă, de
„Ce ferioire* — 4is® generalul Cleber mai oalde şi fericite simţăminte. pentru o bănuială nefundată din gelosiă. care numai cei iniţiaţi se pot folosi şi o
*
— „că te văd aşa de bine restabilit! Pu­ El i-a scos ochii, lăsându-o aoi în voia pot afla.