Page 72 - 1897-02

Nr. 41.—1897. GAZET ATRANSILVANIEI Pagina 3

— Poliţia de siguranţă a prins pe De grupa acâsta se ţin acei loouitorl viol, Gandin David şi Zenovie Popovicî, orî şi alte porturi grecesc!. De altă
vestitul Iţie Leibovioi, condamnat în mai din Soheiu, Braşovu-veohiu şi Blumăna, cl VIII gimn. 6) „Braşovul din punct de parte se spune, că Grecii nu se vor
multe rânduri pentru numărâsele sale fur­ cari nu au apa introdusă în oasă şi nu sunt, vedere comeroial şi industrial", de Ioan spăria nici de blocare, şi că se cred
turi şi spargeri.
mai departe de apaduct ca 75 metri şi a Lăpădat, cl. II com. 7) „Romanţă" şi „Ar­ în stare de-a suporta blocarea chiar
— Sâmbătă d. a. un birjar ou Nr. căror case au cel mult 2 odăi şi 1 bu- deleana", esecutate de orchestra sooietăţii. şi două luni de dflle.
130 din Buouresol voia să oobâre vadul cătăriă.
Bacalbaşa ca să adape oaii la Dunăre. Caii 8) „Din prag", de A. Vlăhuţă, declamată Berlin, 3 Martie. „Vossische Ztg.“
au luat vânt şi nu i-a mai putut opri; ei Acest tarif se aplică cu 1 Ianuarie, de Zaharie Bârsan, ol. VII gimn. 9) „Fosta-i anunţă din Atena, că guvernul gre­
au întrat ou trăsura în Dunăre, unde s’au oare urrnâză după aprobarea mai înaltă. lele", „Cuoule",.esecutate de oorul sooie- cesc e hotărît a nu ceda cererei ma­
oufundat. Birjarul, ajutat fiind de câţiva La propunerea magistratului se de­ tâţii. 10) „Ion la Featru", anecdotă de T.
baroagii, a putut soăpa cu viaţa. cide ca orele de oficiu la magistrat să fiă Speranţiă, declamată de ^Constantin Juroan, rilor puterî întemple-se ce se va în­
tâmpla.
în viitor dala 8—12 şi dela 3—5. Comu­ cl. VIII gimn. 11) „Marş", eseoutat de
Atena, 3 Martie. Secretarii am­
nicarea ou partidele să fiă însă numai în- orohastra societăţii.
D e l a c o m u n ă . basadelor marelor puterî au predat
nainte de prânz. Totodată să autorisâză
ministrului de esterne grecesc nota mare­
Şedinţa din 3 Martie st. n. 1897. primarul, că atunol când e mult de lucru Dela societatea „Petru Maior“. lor puteri, care din cuvent în cuvent
să mărâsoă numărul ârelor de după prând
Imediat după dechiderea şedinţei in- Anunţ literar. Societatea de Jleotură este următorea:
cu 2. Observăm, că orele de oficiu au fost
terpelâză Lurtz pe primar despre oausele „Petru Maior" a tinerimei universitare ro­
din 1 August 1892 dela 7—1. „Din însărcinarea guvernului
turburării apei din apăduct şi pentra ce
mâne din Budapesta, votând în anul treout meu, aduc la cunoscinţa Escelenţiei
nu să dau informaţiunl oficiose menite a
şoolar un nou regulament intern, a introdus tale, că puterile s'au înţeles întru sine
lămuri publicul la t6te jurnalele din loo.
Reformele pentru Turcia. în acesta între alte hotărîrl şi edarea unui asupra atitudinei lor în sensul, ca
Primarul împărtâşesoe, că s’a tăiat lemne „Almanach“ din cinci în cinci ani, în oare se pună capăt situaţiunei, pe care
în pădurile oraşului şi prin căderea arbo­ Numărul din urmă al cjiariilui „Daily să se tipărâsoă cele mai de valâre lucrări n'au putut'o preveni şi a căreia tragă-
u
rilor s’a spart o ţâvă dela apăduct, prin Telegraph conţine o depeşă din Yiena, în cetite şi desbătute în societate din acest nare ar pută se compromită pacea Eu­
care împrejurare s’a putut turbura apa în- oare se dau câte-va amănunte asupra interval. ropei. Puterile au venit de acord în
oât-va. Mai departe primarul nâgă că ar proiectului de reforme al puterilor ce se In şedinţa sa din 27 Febr. a. o. so- următbrele puncte:
da informaţiunl oficiose la jurnale afară de va preseuta Turciei. oietatea] la propunerea comisiunei literare „1. Grecia în împrejurările actuale
publicaţiunile oficiale de pe pagina a pa­ Proieotele acestea, redaotat9 în formă şi a oomitetului administrativ, a votat în la nicT un cas nu pote se anexeze
tra, cu atât mai puţin dă informaţiunl nu­ de „proiecte de legl“, sunt în număr de unanimitate şi cu însufleţire esecutarea dispo- Creta.
mai la un anumit jurnal. Promite că pen­ trei, fiă-oare îDsoţit de o largă espunere de sitiunei regulamentare pentru anul acesta şi a „2. Avend în vedere, că Turcia
tru a satisface dorinţei interpelatorului va motive. Prinoipiul fundamental oonsistă în însărcinat comisiunea literară cu redactarea a întârdiat cu ducerea în îndeplinire
da pe viitor — când cere trebuinţa — in- respectarea legilor instituţiunilor şi preju­ Altnanachului .
a
n a reformelor primite de ea, puterile
formaţianl liniştitore său lămuritore la tote decăţilor turcesc!, înlăturarea abusurilor, Comisiunea literară îşi ţine de dato- au hotărît, ca pe lângă susţinerea
jurnalele din loo. ridicarea posiţiunii sociale a funcţionarilor rinţă a aduce aoâstâ hotărîre a socetăţii integrităţii imperiului otoman, se dea
După acesta s’a continuat desbaterea asigurarea, că legile vor fi aplicate, fără a încă de pe acum spre soirea şi apreţiarea
statutului de apă şi s’au stabilit următo- mioşora prin acâsta suveranitatea Sultanu­ obştei române. necondiţionat Cretei o formă de guver-
nament autonomă, care să-i asigure
rele taose: lui sâu prestigiul Kalif’ului. Acest „ Almanach“ va cuprinde în sine
Corespondentul citat mai co­ un guvernament cu totul a parte,
Grupa 1. o culegere de operate cetite în sooietate sub înalta suzeranitate a Sultanulni.
munică următorele:
1 bucătărie 3 fi. dela înfiinţarea ei pănă astăcjî, precum şi „După opiniunea puterilor, aceste
„Autoritatea cea mai înaltă după Sul­
1 odaie 1 fi. 50 cr. tan va fi un fel de Senat cum e cel ru- acele lucrări, oare P. O. membri onorari ţinte nu se pot ajunge altfel, decât
1 odaie de scăldat 6 fi. şi fundatori ai sooietăţii nostr3 vor bine-voi prin retragerea corăbiilor şi trupelor
1 boltă, 1 lucrătore, 1 cancelaria 1 fi. sese, numit „ Consiliu superior al imperiului", a ni-le trimite drept răspuns la invitările,
50 cr. şi e reînoirea unei veohl instituţiunl oto­ grecesc!.
oe le vom distribui în cailei© aoeste.
1 magazin 1 fl. mane. Acesta va lua looul actualului con­ „Puterile aşteptă cu încredere
1 oal, 1 măgar, 1 bou său vacă 2 fl. siliu de Stat, dâr puterile sale vor fi mai Idea tipăririi unui Almanach din par­ acâstă hotărîre dela înţelepciunea gu­
1 viţel său mânz pănă la 2 ani 1 fl. mari: va avea să revisuâscă legile impe­ tea sooietăţii nâstre nu este nouă. Deja vernului grecesc, care nu pote voi
1 trăsură pe arcuri 3 fl. aoum 4eoe ani, când sooietatea contem­ se adereze la o direcţia, ce ar fi
1 ventil pentru caşuri de foc 3 fl. riului şi să elaborese alte nouă; va avea plase o serbare din incidentul intrării în
să judece plângerile contra funcţionarilor, contrară cu hotărîrea puterilor. Am­
De grupa acesta se ţin toţi aceia, anul al 25-lea al esistenţei sale, fusese su-
va numi şi destitui pe toţi funcţiouarii basadorii nu fac secret din ordinul
cari au apa introdusă în casă, însă nu au levată acâstă idee, ba încurseseră chiar şi
statului. Prin acâsta se va desfiinţa cama­ primit dela mandatarii lor, ca se
bidrometru (oeas de apă). Cei ou oeas plă­ mai multe lucrări dela literaţi eminenţi,
rila Palatului". notifice guvernului grecesc nestrămu­
tesc 8 or. pentru 1 m = 1000 litri = 10 dela mai mulţi membri ai Academiei ro­
3
„A doua instituţie oe se va crea va tata hotărîre a puterilor, după care,
heotolitri. mâne şi dela alţii. Dâr ideia n’a putut fi
11
fi „înalta comisiune a reformelor . Ea se va decă guvernul grecesc ar sta la în-
Grupa ÎL întrupată atunol din canse finanoiare, din
oompune din doi comisari ai Porţii, unul deelă, decă trupele şi corăbiile nu vor
1 bucătărie 2 fl. pentru Anatolia şi unul pentru Rumelia, lipsa totală de sprijin material dinafară. fi retrase înainte deJÎHsaplIisâa*e»
1 odae, 1 boltă. 1 magazin, 1 cance­ şi din şâse membri şi anume ; trei Turci şi Aceste cause ne inspiră şi acum în­ teFiăiIaaailaai de şese alifie, nu
larie, 1 lucrătore 1 fl. grijire. De uni îneooe însă opinia pu­
trei Europeni. Comisiunea acâsta va intra se vor feri de-a recurge la orî ce
1 odae de scăldat 6 fl. blică s’a schimbat, cărturarii noştri au do­
imediat în funcţiune. Ea 'se va duce în fel de mijioce de forţă.
1 cal, 1 măgar 1 bou seu vacă 1.50. vedit tot mai mere interes şi bunăvoinţă
1 viţel său mânz pănă la 2 ani 1 fl. provinciile neliniştite ale Macedoniei şi faţă de singurul paladiu al tinerimei uni­
1 trăsnră pe arcuri 2 fl. Armeniei, va cerceta plângerile locuitorilor
versitare române din ‘Ungaria, şi aoâstâ D I V E R S E .
De grupa acâsta se ţin toţi aceia, şi aousaţiile lor contra funcţionarilor.
împrejurare ne face a porni cu zel şi ou-
cari nu au apa introdusă în casă şi nu „Reforma a treia va fi instituirea unei
ragiu lucrarea nostră şi a fi cu încredere Din vieţa unui comisar de poliţiă. Ia
sunt mai departe de apaduot ca 75 metri. „comisiunî budgetare , compusă din şese 26 Februarie muri în Paris renumitul co­
u
şi nădăjduire în sprijinul Românilor de
membri: trei Turol şi trei Europeni, oei
Grupa 111. bine. misar de poliţiă M. Clement. |Timp de 40
din urmă numiţi de puteri conform „gru­ de ani el a stat în serviciul prefecturei
1 bucătăria, 1 odae, 1 magazin, 1 pării lor politice . Comisiunea aoâsta va Prin „AlmanachulA nostru voim în­
14
boltă şi 1 luorătâre 50 or. ainte de tâte a ne achita de o detorinţă poliţiei din Paris şi 17 ani a fost comisar
avea sarcina să încheie aranjamente pen­ de poliţiă. Clement a fost acela, care a
1 oal, 1 măgar, 1 bou sâu vacă 1 fl. ce ni-o impune sentimentul de gratitudine
1 viţel sâu mânz pănă la 2 ani 50 or. tru a înlătura deficitul actual, a revisui faţă de oei oe ne sprijinescu de ani de 4>ls prins pe Petru, Bonaparte, care a puşoafc
1 trăsură pe arcuri 1 fl. sistemul impositelor şi a pregăti un îm­ şi ou drept cuvânt aştâptă fapte dela ti­ pe d'absfcul Viotor Noir. Tot el a prins pe
prumut, fără de care reformele nu sunt prinţul Iernonim Bonaparte şi pe tînărul
nerime. Prin „Almanach“ dorim a ridica
posibile. împrumutul acesta va fi de prinţ de Orleans pentru unele blăstămăţii
nimbul sooietăţii nâstre ; voim a adauge o
4,200.000 sâu de 6,300.000 lire englese, copilăreecl. Mai departe tot Clement a
greutăţile, de cari pâte suferi o armată pe petricică la căsuţa literaturei nostre. Atârnă
după cum se va stabili amortismentul ; 45 făcut ounosout contelui de Paris ordinul
un pustiu neumblat, Napoleon ajunse aprâ- dela bunăvoinţă obştei române, oum vom
sâu 90 de ani. Dobânda va fi de 3 sâu 3 de espulsare. El mai de multe-orl cŞise, că
pe de Cairo, unde lupta se înoepuou-o ar­ izbuti ou tote acestea şi oum ’vom fi în-
şi jum. la sută. într’un sorin de fier din biroul său se află
mată considerabilă, oare nu avea mai pu­ curagiaţi pentru alte ^prestaţiunl în viitor.
„Iu mod ooleotiv, dâr împărţit în ni8ce documente de mare valore, dela care
ţin de 23 Bey sub oonduoerea euragiosu- Deooamdată aoeste. Vom ţinea publi­
patru capitole, se mai propun reforme atârnă onorea a 10,000 de familii. După mor-
lai Murad-Bey spre aşi pută apăra „sânta cul român în curent cu decursul lucrării
pentru poliţie şi gendarmeria , pentru tea lui Clement, numitul scrin a fost des­
oetate“. nâstre, âr la timpul său vom lansa listele
pre9să, administraţia comunală din Constan- cuiat de o comisiune, dâr spre oea mai
Aci Napoleon dovedi, că prin o stra­ de abonament, când va fi timpul ca fiă-
tinopole şi justiţiă". mare mirare a lor în sorin n’au aflat ni­
tegia admirabilă, cu o armată neînsemnată care Român să-şî manifeste iubirea sa câtră
u
putu înfrânge puterea duşmană nimicin- societatea „Petru Maior . mic. Se presupune, că Clement înainte de
Şedinţa festivă a studenţilor românî mârte a ars tote dooumentele, despre care
<lu-o aprope total. Ea e cunoscută în isto- Budapesta, din şedinţa comisiunei li­ vorbea.
riă sub numele „Lupta dela Piramide". din Braşov. terare ţinută în 2 Martie 1897.
Pe oând Napoleon purta acest răs- Societatea de lectură „loan Popasu llarie Chendi, Roman Ruăneanu,
u
' boiă de esterminare oontra barbarismului a studenţilor dela şoâlele medii române preşedinte. referent. L i i e r a t u r ă .
secular, voind a sădi oivilisaţiunea, păşind gr. or. din Braşov învită la şedinţa festivă,
Liturgia S-tuIui Iou Clirisostom com­
din învingere în învingere, pe atunci o ce se va ţinâ Dumineca viitore, în 23 Fe­ ULTIME SOIRI.
mică caravană părăsi Alexandria îndrep- bruarie v. în sala cea mare a gimnesiului pusă în terzet pentru şcolari de Ion Vidu.
tându-se spre Nil. Era Camille Renouard, român. Oferte marinimose se vor ohita pe Viena, 3 Martie. La nota pre- Lipsea 1896. (proprietatea autorului). Un
ou servitorul Nurmahal, Larossossinier ma­ oale publioă. începutul la 4 ore p. m. sentatâ în Atena de marele puteri oaiet musioal de 40 pag. cu diferitele cân­
rele savant şi scrutător al lumii antioe, ou Program: 1) „Cuvânt de deschidere", guvernul grecesc încă n'a răspuns şi pro­ tări liturgice arangiate pentru trei voci
servitorni Baptist, un brigadir (oăprar) ou de preşedintele sooietăţii d-1 Dr. Ioan babil nici nu va grăbi cu răspunsul. Decă după texturile obiolnuite a se oânta în
4 soldaţi, băeţl aleşi pe sprîncână de în- Punea. 2) „Hora", eseoutată de orchestra răspunsul guvernului ar fi negativ, tote ţinuturile loouite de Români. Preţu-
su-şl generalul Cleber, cari avâu să formeze sooietăţii. 3) „Novelele lui Vlăhuţă", studiu ceea ce e probabil, puterile în acest 3 fl.
escorta de apărare a acestei espediţiunl. literar de Ioan Minea, cl. VIII gimn. 4) cas, după cum se asigură, sunt de
„Foie verde", cântec poporal eseoutat de acord, ca se blocheze insula. Va aterna
(Va urma.) Proprietar: Dl’. Aurel Mureşianu.
oorul societăţii. 5) „Scipio şi Hanibal", de dela opiniunea comandanţilor coră­
Fr. G-rillparzer, declamaţie de Mihai Popo- biilor, ca se asedieze numai Pireul, Redactor responsabil: dregorsu Maior.