Page 74 - 1897-02
P. 74
„Gazeta'* iese in flă-care ii.
SfMitt, Mmiriistrttmaea,
?i Sipograîa Abonamente pentru Anstio-Dngaria:
Braşov, piaţa saaw Kr. SO. Pe un an 12 fi., pe şoso luni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
ScriBouî n$rea2iîat« uu a®
pricatigo. — Jiisnusori.pt* na na N-rii de Dumlneoă 2 II. pe an.
Mtfimoii, Pentru România si străinătate:
INSERATE e« V^i 31880 1® Admi- Pe un an 40 franol, po şbae
nletraţlunsîn Braşov şi la nx- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătârele Birouri da snMnoliirl: N-rii de Duminecă 3 franol.
la Yiona: M. Duktc, Stinrich
Bchalek, Rudolf ifos.*), A. Opptliks 8e prenumără la t6to oficioio
Naohfolger; Anton Oppelik, J. poştale din întru ai din arară
Dannebcr, In Budapesta: A. 7. şi la dd. colectori.
Qoldiiergerg, Scksicin Rentat; In Abonamentul pentrn Brasot
Bueuresoî: Agente Same, Suo- administraţinnea, piaţa mare,
onxsalo de Tioumanie i In Ham tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bar j,: Karoiyt & Zienmann. I.: pe nn an 10 fi., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o seria luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
garmond pe 9 colină 6 or. şi Ou dusul în casă: Pe im an
80or. timbra ponfirn o publi- 12 fi., pe 6 luni 6 11., pe trei luni
oaro. Pubiiciri mai dese dup 0. 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Beolame pe pagina'a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
Beri» 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Ir. 42. Braşov, Sâmbătă 22 Februarie (6 Martie) 1897.
Ultimatul puterilor. tora. Foile din Atena pledeză cu foc cele mai multe şanse de a se ade ....Avem drept, întemeiat în istorie,
şi unanim pentru respingerea ulti- veri le are părerea cjiarului bismar în legea positivă şi în legea firei.
___Ne temem, că cu anevoie se matului puterilor şi ceea ce este mai kian relativă la efectul ultimatului Se ţinem la el.
va pute ca'procederea cea mai nouă interesant, ele relevâză că asemeni puterilor. Dâcă ministrul nu vrea să revină
se nu facă în Orient impresiunea, note sunt la ordinea Ţilei în Orient la dreptate, nu schimbăm nimic, decât cei
că marile puteri s’au blamat faţă şi dâcă Sultanul nu se spariâ de ele 2 §-I.
cu Grecia.. .. şi’şî lasă timp ca se răspundă, de ce Statutele Asociaţiuneî. Sub acest Comitetul şi-a făcut mandatul. Aoum
44
Aceste cuvinte nu le Zicem noi, se se sparie Grecia? titlu „Tribuna din Sibiiu, în faţa reportu adunarea generală să preiee cuvântul, ou
ci le elice organul principelui Bis- Din Berlin, unde se urmăresc cu lui Comitetului oentral al Asooiaţiunei asu demnitate şi oonsciinţă de dreptul său.
mark, care de sigur dintre toţi in cea mai încordată atenţiune eveni- pra mersului pertractărilor sale ou guver
formatorii preesei, cari nu fac parte nimentele din Orient — cu tâte că nul în causa modificării statutelor se pro
din diplomaţia activă, este acfî cel diplomaţii germani mereu declară, nunţă în numărul său de ac|l scriind între Crispi despre cestiunea orientală-
mai competent de a-şî da o jude că Germania nu este direct intere altele:
44
cată asupra situaţiunei din afară. sată la aceste evenimente, — sosesc Comitetul „Asooiaţiunii a purtat agen Fostul ministru-preşediate ita
Bismark cunosce tote chichiţele scirî, pe basa informaţiunilor primite dele acestei importante afaceri pănă acum. lian Crispi a adresat cătra un redac
44
diplomaţiei europene şi scie cam ce din Atena, cari confirmă, că Regele El a lucrat, bine şi ou tact, între mar tor al clarului „Figaro din Paris o
ce
se pote aştepta dela mult lăudata şi guvernul Greciei nu se gândesc ginile autorisării ce o avea. Acum el va scrisâre, în care <ţi privitor la
„armonia a concertului europen. de a ceda ultimatului puterilor, ci preda afaoerea adunării generale a „Aso- cestiunea orientală:
44
u
Bărbatul de stat italian Crispi, care se pregătesc a paralisa efectul seu ciaţiunii . Presenţa Turcului în Europa este o
numesce pe principele Bismark în tot chipul, aşa că în cele din întrebarea e, ce să facă adunarea ge permanentă vătămare a dreptului ginţilor.
44
„amicul meu , a spus’o acum de urmă sunt hotărîţî a declara şi res- nerală? Abdnl-Hamid e înoapabil a aduce vre-o
curend clar şi limpede, că acea ar- boiu Turciei. întrebarea e: pote 6re adunarea să îmbunătăţire. Aoâsta disordine morală du-
moniă dintre puteri este numai ne Se crede adecă, că Grecia va oonsimtă cu guvernul ? Pâte ea să-şi dee râză mai departe prin confliotul în preten-
gativă, încât adecă fiă-care din ele cere dela puteri prelungirea termi- consimţământul la aoestă decapitare morală siunile politice ale fiă-oăreia din puteri.
vrea se împedece ca Rusia se de nului de evacuare a Cretei şi în tim a nostră? Eu nu cunosc punctele alianţei fran-
vină stăpână peste Constantinopole. pul acesta va face pasul decisiv de Credem că: nicidecum! ceso-rusesol, îmi aduo aminte numai, că la
Deşi, prin urmare, puterile eu clarând resboiu Turciei. Credem, că la aoestă întrebare tot Tilzit, Napoleon I a retuşat să lase Ţarului
ropene s’au avântat acuma la o Turcii au presimţit acâsta întor Românul trebue să răspundă cu un hotă- Constantinopolul.
„acţiune comună , menită a con- sătură şi de aceea trimit tâte tru rît: ba ! Se vorbesoe de o înţelegere europână
11
strînge pe Grecia se-şî rechieme pele disponibile la graniţa Tesaliei. Posiţia nostră e din cele mai legale ou soop de a resolva oestinnea Orientului.
trupele şi corăbiile din insula Creta De altă parte ei au declarat pute şi mai favorabile. Ilusiune! Aoestă înţelegere e numai nega
şi deşi prin notele lor identice au rilor, că nu se învoesc a retrage Avem o societate oulturală ou sta tivă, spre a împedeca pe .Rusia de a se
adresat un fel de ultimat Greciei, imediat trupele lor din insula Creta. tute aprobate de Maiestatea Sa. De 35 faoe stăpână peste Ooustautinopol.
urmările nu vor fi aşa cum ar tre Dâcă nu-şî va schimba gândul ani ea fuucţionâză în mţjlooul poporului Cestiunea Orientului e un perioul, oare
bui se fia, când înţelegerea dintre Regele Gheorghios în momentul din nostru, lucrând cu lealitate şi patriotism, trebue să fiâ delăturat odată pentru tot-
puteri ar fi mai positivă. urmă, putem să ne aşteptăm deci în în oadrul strict al statutelor sale. Guver deuna. Puterile ar trebui să aibă curagiul
Organul bismarkian relevâză ca curend la grave şi seriâse întâm nul a cerut schimbarea a lor 2 §-î, cari de a resolva problema în loc de-a amâna
urmare a acţiunei puterilor trei mo plări. Atunci, pote, va începe să se e drept, oâ nu se mai pot susţină. Noi dm an în an. Intrebuinţa-vor puterile mari
mente : întâiu încuragiarea Grecilor ridice şi vălul, cu care este acope am făcut sohimbarea. Cu o cale am mo în contra oiurnei orientale, oare din cj în
1
prin modul cum a’anunţă autonomia rită întrebarea: cine stă la spatele dificat iol-eoies şi alţi §-I conform cerinţe cji se înrăutăţesce, mijiooe empirioe?
Cretei sub suzeranitatea Sultanului; Greciei ? lor moderne în spiritul vechilor statute. întreb pe Francesl: aveţi o soluţiune?
al doilea impresiunea ce-o va face Peste câte-va cţ^ e S9 va împlini Guvernul însă ne cere sohimbarea firmei, aţi avea voi curagiul, să daţi Oonstantino-
pasul lor în Orient şi în fine ceea terminul pus de puteri Greciei, şi sohimbarea titlului, a numelui vechiu şi poiul tînăruiui Ţar, şi se vedeţi ridicâu-
ce se pote aştepta din esperiinţă atunci se va vedâ dâcă aceste şi-au istoric. du-se din nou imperiul Bizantin ? Acâsta
dela Sultanul, care „va sci el ce se ajuns scopul de a împedeca conflic Asta ne-ar faoe nespuse pagube şi în ar fi oomra tuturor tradiţiunilor vâstre,
facă, îndată ce puterile îi vor veni tul turco-grecesc şi de a produce în curcături. Dâr abstrâgend dela aceea, noi cari îndâmnă a apăra popârele asuprite.
cu autonomia . celelalte ţări din Balcani impre nu putem consimţi ia aoestă pretensiune, Amicului meu, principelui Bismark, oare
14
In ce privesce Grecia în adever, siunea, că cu marile puteri nu-i de pentru-oă e volnică şi nedreptă. nu ar saonfica mol un soldat pomerian
după soirile mai noue, efectul ce l’a glumă şi că e periculos a face ceea Nu cerem, oa „Asociaţiunea să facă pentru sâu oontra Sultanului, i-ar fi uşor
44
făcut asupra ei pasul puterilor este ce face Grecia. politică; dâr nici nu admitem oa guvernul să vă răspundă. El credea, oă Ţarul ca
cu totul contrar aşteptărilor aces Deocam-dată însă se pare, că să iacă politică prin „Asociaţiune“. stăpân al Oonstantinopolei ar deveni mai
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 De-odată mica caravană fu deşteptată iritate, în tote soiinţele naturale nu vei avură efectul lor natural, oăol barca sbura
prin un sbierăt desperat ce eşi din gura găsi un animal a cărui urechi să dea de spre Cairo. Nâptea şl-o petrecură pănă la
(3)
lui Baptist şi oare ou o privire aprope pământ. un timp in povestiri interesante, oând obo
Camille Renouard, barbară învârtea în mână sabia, ca şi oum — «Sigur a fost aşa . siţi se retraseră spre a se odichni puţin.
44
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stoile s’ar apăra în contra unui duşman înfrico Nimic nu-1 irita pe profesor mai mult Ca pază rămaseră doi soldaţi, căol Ca-
Trad. de T. d. C. şat. Pe când Baptist se apăra nebunesce, deoât contrazicerile oe i-se făceau seanţei mille nu se putea împăca, ou Africanii
Era o nopte admirabilă, mica cara âr oonsoţii nu vedâu nimic suspiţios, Ca- sale positive, de aceea cu-o furie neînvinsă aceştia atât de avicjl, a căror priviri tai
vană înainta veselă prin câmpurile rodi- mille temendu-se, că va fi atacat de vre-un îi striga: — „Taci nenorooifcule, sâu îţi nice şi mine duşmânose nu-i îusuflau niol
tore. Umbrele nopţii işl întindâu tainic şârpe, descinse de pe asinul, pe care călă smulg ureohile cari nu-ţl aduo niol un folos, o încredere. Abia se aşezară cei doi gre-
vălul lor peste valea Nilului, singur numai rea şi-i sări întru ajutor. Care nu le fu căci nu asculţi nici sfaturile bune, nici în nadirl pe o banoă în faţa locului unde
pe munţii ce înohid aprâpe paralel valea, însă surprisa, oând apropiându-se de Bap văţăturile folositore. Nebunale, tu oredl, că dorinâu Camille şi soţii şi acei Africani şi
se scăldau majestos capetele înbătrânite în tist, nu observară absolut nimic. Cu faţa tot ce fantasia ta bizară îţi înfăţişâză, începură o conversare tainică, a căreia re-
vremuri ou ra(jele perdute ale sorelui oe desperată, şi ou părul velvoiu de frică trebue să şi esiste ?“ sultat a fost, că unul dintre ei, şi încă oel
apunea. Cu oât mica caravană înainta spre abia putu răspunde la întrebările profeso Baptist înfundat de înfruutarea aca- mai pntermo, începu a se apropia tiptil
ţărmurele Nilului, ou atât natura devenea rului, oă ar fi văcjut capul unui animal aşa demioâ a bătrânului profesor tăcu, âr mioa spre locul unde erau pasagerii noştri. In
mai abuudantă, bârea lină înbalsamată de de înfricoşat cum n’a mai văcjut nici caravană se mişca înoet p6treoendu-şI bine mână e’un pumnal strălucitor se apropia
mirosul îmbătător al miilor de fiori, adia odată. pe oonta sărmanului Baptist. In fine ajun furişându-se spre locul unde era paza. Yial,
44
atât de plăcut zuzuiud a lene prin frunzele — „Forte bine — replica profesorul seră la ţermure închiriară o barcă, oare unui dintre grenadirî observă furişarea
palmilor,- olivilor, smochinilor şi fimoilor, — „mai mult niol nu pot pretinde să fi anoorase în mijlooul Nilului şi oare avea tiptiiâ, ridică eiooanul şi întâmpină pa
înpleteciţî cu-o neregularitate selbatică de văijut, căci capul e semnul destinctiv ia să-i ducă pănă la Cairo. Mulţimea de pa Arab ou-o salvă aşa de îespăimentătore în
ciaui, iederă şi viţă de vie, prefăceud ori ce animal, şi dâoâ mi-ai pute da unele chete şi vallse (geamantane) atrase privirea cât acesta se retrase tărâindu-se pănă la
ţinutul într’un adevărat eden oriental. Ca- desluşiri, atunol am pute soi ce speţie de poftitore şi furişă a corăbierilor afrioaul. ungheţul său. De aci înoolo nâptea o pe-
mille impresionat de aoâstă trumseţă risipi- animal a fost. 14 Curiositatea şi pofta lor crescu oând ob treourâ în linişte. Cu cât înaintau mai
tore pănâ aoum negustută, stătea de multe- — „Avea nisce urechi, cari dau de servară pe bătrânul profesor, oum cu mare tare spre Cairo, ou atât natura desvolta o
orl locului, sorbiud ou-o plăcere voluptosa pământ . precauţiune se îngrijâ, ca pachetele să nu trumseţă mai mărâţă aşa în cât la satul
14
aerul inbalsamat, din acest ţinut abundant — „Baptist — dise profesorul surî- se strice sâu pârda care-va. Cu mare grijă Numufar, ce nu-i departe pe Nil în sus
41
în tote. <jend — „erâşl ai fost jocui fantasiei taie se îmbaroară, de aci încolo lopeţile îşi dela Fua, împrejurimea era atât de mă-
