Page 75 - 1897-02
P. 75
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI _____ _ _ Nr. 42-—1897.
slab oa mai înainte, şi oă Europa l’ar pută dela Samos, totodată a aprobat şi ega austro-ungarî parlamenteză cu dânşii în IstvaD, care vrând să se apere contra sus-
ataoa eu şanse mai sigure de suoces. Din litatea între confesiuni. vederea desarmării lor. piţionărilor, ce se ridică la adresa „parti
parte-mi n’aş vrea să fac în realitate în * ❖ dei poporale , îşi termină’ vorbirea ou de-
44
cercarea şi soluţiunea mea este alta. claraţiunea, că „el niol un minut n’ar face
piarele din Atena pledăză unanim Din Canea se anunţă cu data de 3
Partida naţională italiană, din oare pentru resistenţâ faţă cu puterile. Oficiosul Martie: Numărul patrulelor în oraş s’a în parte diutr’o partidă, care nu urmăresoe
fao parte ca soldat modest, ar dori să o politică naţională maghiară în tâte pri
„Pma“ 4i° Nu înţelegem de oe un răs- doit. Temându-se de esoitaţia ce domnesce
6:
44
vadă formându-se o oonfederăţiune balca vinţele .
boiu greco-turoeso ar ameninţa paoea printre Musulmanii din Canea, în urma în
nică cu Oonstantinopolul oa capitală. Ele A vorbit apoi Dozsa Endre, mameluo
Europei. Noi nu cerem dela Europa tinderii protecţiei internaţionale la Selino
mentele acestei nouă organisaţiuul să gă guvernamental, ales deputat, pare-ni-se, în
decât dreptate. In caşul unei năuă ne şi la Hierapetra, admiralii s’au dus a4l la
sesc în cele oincl state, a căror indepen oeroul Teoei. Fiind-că la alegerea lui, după
dreptăţi faţă cu elinismul, paoea ar fi Canea. Acolo, îu faţa notabililor a guver
denţă a fost recunoscută de Europa: Ro cum ne aducem aminte, au luat parte şi
imposibilă, piarele „Asty şi „Acropolis natorului general, a comandantului superior
11
u
mânia, Bulgaria, Sârbia, Grecia şi Munte- câţl-va preoţi şi dăscăli păcătoşi de-ai noş
susţin, că autonomia Cretei pâte fi numai al marinei şi a consulilor, admirslul Gane-
negru. Formaţi uite state, deoă voiţi, seu tri, aflăm potrivit să facem pe sourt cunos
o cârpocălâ diplomatică de adi pe mâne şi varo a provocat şi sfătuit pe Musulmani
daţi celor oe esistă popârele de aceeaşi cută vorbirea lui, ca să vadă aceste oi ră
că în realitate ea este imposibilă. „Neae- la linişte, singurul mijloo pentru a obţină
rassă, limbă şi religiuDe şi ordinea va fi tăcite, pentru cine şi-au dat votul.
cuera 4i° i oă Europa pâte oonstrâuge pe bună starea ce Europa se silesce să pro
u
e
pentru tot-dâuna restabilită în acestâ parte
Grecia, dăr au pe OretanI. „Skrib“ dioe: cure Cretei. Câţiva rău-făoătorl musulmani Dozsa a vorbit adecă despre „şovinis
a Europei. Musulmanii vor afla loc aici, u
Vină ce va veni, noi stăm pe lângă fanatici, cari aţiţau populaţia au fost ares mul naţionalităţilor , plângându-se, oă aces
dâcâ voeso să fiă fraţi, nu stăpâni. Ţarul
adevăr şi acesta îl spunem Europei. taţi. tea stau în calea „politioei de cultură na
rămână însă între marginile trase de ac ţională & Ungurilor. In şoâlele românesc!,
44
* In urma unei telegrame a Reginei
tualele graniţe, âr Sultanul trâcâ în Asia. Greciei adresată admiralului rus, o corabie 4ise el, încă nici a4î nu se propune limba
Oe privesce Grecia, ea nu se gândesoe a Vorbind de nota ooleotivă a puterilor, greoăscâ a primit a4l autorisaţia de a trans maghiară cum se cuvine; şi a4l în aoeste
câştiga Bizanţul. Oonfederaţiunea aceea „Fremdenblatt“ din Viena 4i°e, oă «oâstă porta răniţii Greoi la Pireu. şcâle se propune mai mult despre Mihaih
balcanică ar trebui să fiă neutrală. notă este singurul mijloo de a eşi dintr’o ErI diminăţă admiralii au învitat pe Eroul, decât despre Sfc. Ştefan. Se provâoâla
situaţie încurcată, — Deoă n’ar fi interve
comandantul flotei greoescl să se îuţelâgă praxa, oe şi-a câştigat’o încă pe timpul când
nit Europa, Greoii ar fi domnit în Oreta,
cu colonelul Vassos pentru a da drum era lisolgăbirău (la Mureş-OşorheiQ) pentru
Cestiunea crefană. dăr pe de altă parte Turcii ar fi domnit a arăta, oe „încăpăţînaţi sunt. „Valahii ,
14
44
pâte la Atena. Turcilor făcuţi prisonierl la Selino. Co
Marchizul de Salisbury a declarat în mandantul a răspuns, că puterile mari luând cum soiu ei să-şi bată joc de legile şi de
Unanimitatea puterilor nu va lipsi de
camera Lorzilor în 2 Martie n. că aprăpe Selino sub protecţia lor, acă3tâ oestiune porunoile miniştrilor, scriind pe hârtiă una,
a produce de asemenea efect în cele-l’alte
tâte puterile au primit politica Engliterei nu mai privesce pe Greoia. Totuşi ooman- âr în faptă făcând alta (în ce privesce adeoă
ţări din Balcani.
în afacerile cretane. Intru ce privesce re dantul şi vioe-consulul Greciei au plecat salarisarea învăţătorilor). El arată cu cifre,
chemarea trupelor elenice din insula Oreta, Discursul d-lui Stoilow la Sobranie de diminăţă la Selino din ordinul espres oe mare este în ţinuturile locuite de Ro
înţelegerea nu este încă desăvîrşită. Oât des este dovada unei atitudini coreote şi trebue al Regelui George. mâni numărul şcâlelor confesionale faţă ou
s
pre unirea Cretei cu Grecia, ea ar fi forte să sperăm că nu se va părăsi aoăstă ati * scâlele de stat. E neapărat de lipsă, 4' 0
tudine.
neplăoută Musulmanilor, şi nici nu se soie Corabia grecăscă „Miaoulis a debarcat el, oa în anumite şcole confesionale să se in
44
dâcă ea ar place oreştinilor. Consideraţiunî Confraternitatea dintre Şerbi şi Bul 3 oficcrl şi 98 omeni la Marathon-Campos, troducă politica culturală naţională maghiară
puternioe au influinţat deoisiunea puterilor gari celebrată cu ocasia visitei Regelui în insula Samos. (Strigări în stânga estremă: Să se prefaoă
şi mai cu deosebire faptul oă dâcă s’ar per Alexandru la Sofia, pâte fi salutată cu în şcâle de stat!) Unde se pâte, acesta să
La Kokulies mai mulţi Turci au fost
mite Greciei să-şî anexeze Oreta, aoâsta ar simpatiă. Ou aoăstă condiţie numai Austro- făcuţi prisonierl. se facă cu dragoste şi cruţare, unde insă a
fi un exemplu dat poporelor care locuesc în Ungaria a sprijinit autonomia şi libera * de lipsă, cu jorţă şi violenţă !
imperiul otoman. — Atenţiunea oe popuia- Jesvoltare a ţărilor din Balcani, şi vede u Acestea le-a 4' Dozsa Endre. Ase
s
„Bolit Corr. află, că Heteria naţio-
ţiunea Europei dă Oretanilor întrece inte cu satisfacţie acest scop favorisat de ami nală (Liga naţională) grăoă a comandat în menea lui a mai vorbit în aceeaşi şedinţă
resele lor. Propunerea de a retrage îndată ciţia dintre aceste ţări. Ar fi mult mai Europa apusană un mare număr de pusei şi Ferânyi Zsigmond, cerând să ’i sa asi
trupele turcescî din insula Creta nu se pâte av&ntagios pentru Serbia şi Bulgaria, ca şi 2000 revolvere, ce sunt destinate pentru gure statului o mai mare influinţă asupra
executa acum, deşi s’a deois rechemarea lor ele să se ocupe de desvoltarea lor internă şcâlelor oonfesionale eto.
înarmarea legiunilor de voluntari, pe cari
definitivă. Este adevărat că puterile au de decât să se gândească la orucerirî.
Liga le formăză în Grecia. Se 4'°e, ca
cis de a sustrage Creta despotismului Sul „Fremdenblatt face să reiasă că Ro Heteria dispune de mijlăce însemnate, aşa
44
tanului, dâr au decis în mod absolut ca Creta mânia, care n’a primit nici o mărire de te d i H I L E D I L E I .
că i-a fost cu putinţă să instaleze birouri 5
să nu pdtă deveni actualmente o parte inte ritoriu chiar° după resbelul ruso-turc, ocupă de recrutare în tâte eparchiile Greoiei, pre — 21 Februarie.
grantă a regatului grecesc. acţl primul loc printre ţările Balcanilor, pen- cum şi 12 asemeni birouri în afară. Vo
tru-că luorezâ ou zel la desvoltarea sa in luntarii recrutaţi primesc o arvuuă nu ne Reuniunea femeilor române din Sibiiu.
* Comitetul reuniunei femeilor române din
u
Organul bismarkian Hamburg Nah- telectuală şi economică fşi nu deviază din însemnată, Sibiiu s'a ocupat în şedinţele sale din urmă
richten scrie: Cuprinsul ca şi textul notei linia sa de purtare. Greoia nu este 'califi * ou o eestiuue de mare importanţă cultu
a
cată pentru oa să pâtă încuraja pe alţii In cercurile parlamentare din Paris
identice ce au adresat’o marile puteri Gre rală. Etă ce ne spune „Telegraful Român
44
să imiteza exemplul său. se vorbe8ce, că Henotaux ar fi răspuns la
ciei, lasă să se cunâscă influinţa englesă, în privinţa aoâsta: „Este cunoscut, că
preoând limbagiul peremptorie al comu * o întrebare a unui amic: „Nu mă ’ntreba acâsta reuniune a înfiinţat la 1883 şi de
nicatului rusesc nu-şi află răsunet în acesta Sa telegrafăză din Canea: de va fi răsboiu oii paoe, acăsta este acuma atunci înoâce susţine în Sibiiu o şcâlă ele
notă. Modul, cum se ; anunţă introducerea Genăarmii turci a oăror soldă nu li o cestiune de studenţi ateniană mentară de fete. In 1895 şi-a modifioat sta
autonomiei oretane sub suzeranitatea Sul s’a plătit de mult timp, s’au revoltat în ca- tutele şi cu aoesfca ooasiune şi-a lăţit îu
tanului nu va înonragia desigur pe Greoî. sarma lor. Un detaşament italian şi unul măsură considerabilă scopul şi chemarea
Din dieta ungurescă-
Numita foie să teme, că în Orient abia se german au tras foc asupra lor. In momen sa statuară. Ea este acum îndreptăţită, în
va mai pută evita [impresiunaa, că puterile tul când Englesii erau şi ei gata să tragă Desbaterea budgetului cultelor şi virtutea statutelor sale, a înfiinţa în Sibiiu
s’au blamat faţă ou Grecia. Sultanul, dăoă asupra lor, gendarmii s’au predat. instrucţiune!. o şcâlă pentru economia şi industria de casă,
îşi pricepe afacerea, va sci ce are să facă După o jumătate de oră, gendarmii După o întrerupere de câteva 4^0- precum şi o preparandie pentru sexul femeesc
îndată-ce marile puteri îl vor veni ou au ocupând postul palatului s’au resvrătit şi au în şedinţa dela 3 Martie s’a continuat des- împreunate cu internat. Realisarea acestor
tonomia Cretei. tras asupra ofiţerilor lor. Colonelul de gen- banerea asupra budgetului oultelor şi ins- măreţe scopuri oulturale este marea pro
„Agenţia rusă anunţă din Bruxella darmerie bulyvam a fost oniorît. Gendarmii trucţiunei. blemă, care preocupă de present comitetul
u
ou data de 3 Martie, oă Sultanul a apro s’au baricădat apoi. Primul vorbitor îu aoăstă şedinţă a actual al reuniunei. Aflăm că programul
44
bat lautonomia pentru Creta după modelul Mai mulţi ofiţeri italieni, englesl şi fost deputatul „partidei poporale Szabo seu de acţiune şi-l începe cu procurarea
râţă încât Camille ordona să se oprâscă — „Apoi scumpe d-le profesor, vă refugiaţilor, un tropot învălmăşit de cai, cu atâta deveneu mai obrasniol. Se înţele-
barca spre a petrece puţin timp în mijlo- aşteptăm de-o jumătate âră şi nu putem âr vre-o oâte-va glânţe îşi şuer&u melodia gâu des în ascuns, ba un brigadir împărtăşi
oul acestor frumseţî. După ce călătorii pe- înt,âr4ia dâcă e să ajungem la timpul fixat lor îngrozitâre eprâpe de urechile profe lui Camille, că un marinar arab se între
44
trecură o jumătate âră de recreare oât să în Cairo . sorului. ţinu fârte mult o’un Arab oe venise pănă
44
pâte mai plăcut, Camille dădu ordin de — „Ce mă interesâză pe min’ Cairo In faţa unor argumente atât de oon- la corabia în not dela ţărmure. Aceeaşi
îmbaroare. Toţi erau de faţă numai La- — răspunse Larossossinier. — Acest sche vingâtâre, părăsi repede reliquia preţiâsă constatare o făcu şi tânărul maur Nurma
rossossinier lipsea. II strigară, îl oăutară, let are o valâre nepreţuibilă pentru soiiuţă, a descoperirilor sale, refugiindu-se la barcă. hal, oare îşi arăta cea mai desăvârşită ne
44
dâr nu avâu de unde să-l iâe. In fine după deci nu-1 pot părăsi . Abia se depărtară puţin barca şi o câtă încredere în Arabi, de aceea oonjurâ pe
multă oercare Nurmahal sosi ou soirea, oă — „Pentru Dumne4eu, dâr noi nu pu din aoeste horde deja sosise la ţărmure. Camille oa pentru ori oe eventualitate să
profesorul e ocupat ou desgroparea unui tem întâr4ia“, răspunse Renouard. Se schimbară 7re-o câte-va salve de puşcă, fiă pregătiţi. La rugarea lui Camille însuşi
schelet gigantic la o depărtare de un cuart — „Ei bine! atunol voi rămâne cu după oarî între Arabii, ce conduoâu baroa profesorul se apropia tiptil de Arabi şi din
de âră; şi oă niol-dacum nu l’a putut în- Nurmahal, şi la cea dintâiă ooasiuue voi şi Beduini se înoinse o oonversaţiă aprâpe oonvevsarea lor se convinsa, oă numai gând
dupleoa să lase munoa aoea ostenitâre şi veni . amicală. Nu mult şi barca porni ârăşl spre bun nu au. El împărtăşi lui Camille, câ a
44
să viuă cu dânsul. Insu-şî Camille, oare — „Ce ideă! dâr uşor poţi oădâ în Cairo. au4it vorbindu-se de „pântece oare trebue
vemse la faţa locului îl deştepta din acti manile inimicilor . Cu cât înainta pe Nil în sus, cu atâta gărit şi împlut cu apă . Camille conchise
44
44
vitatea sa numai după strigări repeţite. —* „Flâourî. Arabii de aci sunt de viţa vegetaţiunea devenea pe ţărmuri mai pu îndată de ce intenţiuuî sunt conduşi Arabii.
— „Am găsit o comâră preţiâsă — cea mai paolnioă şi ospitalieră. In oas de ţin pompâsă pănă ce la satul Divilschi, de Deol porunoi oarabinerilor, oă îndată oe
44
4ise Larossossinier ştergându-şl sudârea de lipsă îusă, trebue să saorificăm ceva pentru sertul năsipos se îutindea pănă la ţărm. vor observa cea mai mică mişcare din par
pe frunte — „cu una nu sunt în olar, fi-va soiinţă, ooste-ne chiar şi viaţa. 44 De aci încolo călătorii noştri îşi oautarâ tea Arabilor, vrând să găurâsoă corabia, la
„bos urus priscus, cervus elephas pnmordia- Aoâsta oonversoţiâ fu întreruptă de refugiu în caiuta miserabilă a bărcii vrând moment să şi împusce. El însuşi o’un re
lis, susproavitus seu equus praeaăamiticus, dâr mai multe puşcăturî şi în aoelaşl timp un a se apăra de valurile de năsip ce vântul volver în mână dădu Arabilor demonstra
pentru [părerea din urmă militâză dinţii, brigadir abia comprimându-şî răsuflarea le le sufla spre rîu. tiv să îuţelâgă, cu ori ce mişcare duşmă
fiind-că lăţimea corâuelor la cei de dinainte împărtăşi, oă Beduinii au ata- at comuna, Călătoria lor deveni de aci înoolo pro nâsă ar face, îi vor ucide.
se îuolină tare înăuntru, er la cei de dina prădând şi uoi4ead fără cruţare şi dâcă nu blematică, cu atât mai vârtos, oăcl Arabii (Va urma.)
poi înafară şi asta o un semn distinctiv la vor grăbi la barcă îşi vor perue viaţa. In- arătau o faţă fârte duşmănâsă. Şi cu cât
44
equus praeaăamiticus . tr’aceea se au4iau strigătele desperate ale pătrundâu mai adânc în deşertul fără sout,
