Page 76 - 1897-02

Nr. 42.—1897. G-AZET A TRANSILVANIEI Pagina 8

mijl6celor materiale necesare la realiearea rea celor trebuinoiâse pe anul acesta, pre­ ca să ne întărim şi mai mult în credinţa, Dâoă preotul dela Şermaş mai ţine
acestor scopuri. Spre aoest scop a decis cum : articull de tinichea, aramă şi de oă cele susţinute despre dânsul sunt ade­ oât de puţin la cinste şi omeniă înaintea
Românilor, atunol să nu mai caute a se
arangiarea unei sortiturt (loterii) de obieote fier, articulii de pânză şi de bumbac, vest­ vărate. Nici însa-şî preotul Rusu nu le
sousa, oi a se îndrepta. Aoest sfat ar fi de
în decursul anului ourent şi în cel mai minte de postav, cearşafuri de pat, co- desminte şi nici nu se înoâroă a-le des-
dorit să i-1 dea şi Venerabilul Consistor
scurt timp va exmito un apel cătră întreg v6ră eto. Terminul este pănă în 20 1. c. minţi, oi se mârginesoe a oăuta anumite metropolitan din Blaşiu, oăoî altfel tare ne
publicul românesc din patria nâstră". Interesaţii pot lua informaţiunl mai detai­ pretexte de sousâ şi a contesta coreoti- temem, oă şcola şi biserica română din
late la camera comercială din Braşov. tatea unora din punctele afirmate. Şermaş oa mâne vor fi pierdute.
Biserica Sf. Nicolae din Scheiu: Poi-
Nu nâgă părintele Rusu, că a luat
mâne (Duminecă în 23 Februarie v.) va 3 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz parte la „balul maghiar", unde dânsul a L i t e r a i u r ă .
predica părintele Dr. Vasile Saftu. ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
tul lor la refularea mistuirei. O cutie 1 fl. figurat oa oassar şi la oare a petreout pănă Manual de agricultura raţională. Din
11
Un scandal „milenar . Încă de aoum se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ diminâţa, când âmenii se adunau la bise­ marele manual de agrioulturâ raţională, la
înainte încep să iasă la ivelă trebşârele, ce macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. rică. La aoest puuot părintele Rusu fiice care luoreză d-1 Ţ)r. George Maior, profe­
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să se sor la şcola centrală de agrioaltură dela
le-au făcut „patrioţii" ou ooasiunea esposi- câră preparatul lui Moli provefiut cu marcă şi în „răspunsul" său: „da, recunosc oă am Ferăstrău şi la Seminarul Nifon Metropo-
ţiei „milenare". Aşa s’a constatat despre ssubscriere. luat parte, dâr între dmenl culţi şi inteligenţi litul, în Buouresoî, a apărut tocmai aoum
advooatul şi deputatul guvernamental Mor- şi nu la balul oolonilor". Ei bine, părinte partea primă, întitulată „Agrologia seu agri­
zsdnyi Kâroly, că a pus la busunar 40,000 Regele Alexandru la Sofia. Rusule, apoi nu soi d-ta, că „âmenii oulţl cultura generală pentru usul şoâlelor seoun-
fl. pentru-că şi-a dat „ostenâla" d^-a câş­ şi inteligenţi" nu se cuvine să jâce „C9âr- dare, speoiale şi superiâre de agrioulturâ,
La prânfiul de gală dat în onorea învăţământul particular şi de consultat
tigat un arendator pentru biletele de in­ dâs"-ul într’un timp, când credincioşii
Regelui Serbiei Prinţul Ferdinand al Bul­ pentru agricultorii praotiol". Cartea este
trare la. exposiţiă. Afacerea deourge acum merg la biserică ? Şi nu soi, că acei „âmenl
gariei a ridioat toastul următor: deja aprobată şi din partea ministeriului ro­
la tribunal şi s’a sulevat şi în oameră. In culţi şi inteligenţi" sunt adversarii neamu­ mân de agricultură, comerciu, industriâ şi do­
„Permiteţi-mî Majestate, sg vă es-
afacere se vede a fi amesteoat şi secretarul lui nostru, âr „balul" lor a fost araugiat menii ou decisiunea dela 19 Febr. c. nr.
prim sincerele mele mulţămirî pentru onorea
de stat Vdrds Lăselo. Sunt semne că se vor pentru un scop de maghiarisare ? Şi d-ta, 2078. Este un op fârte mare şi forte de
oe ne-aţl făout mie şi poporului bulgar cu
face şi alte descoperiri de mare sensaţiă. ca preot român, eşti în stare să iai parte valâre, asemenea căruia n’am avut pănă
visita Vâstră. aoum în literatura română. Conţine vre-o
la un asemenea „bal", mai figurând încă
Gimnasiu confesional jidovesc în Bn- In aoâstă visită noi vedem o dovadă 577 pagine format mare 8°, âr în text sunt
şi ca cassar?.., intercalate 350 figuri, Pentrn Români în
dapesta. De oâţî-va ani Jidanii din Buda­ de sentimete frăţeşti reciproce ce Ugă naţiunile
Al doilea punct, na mai puţin grav, genere, ca popor agriool, acâstă oarţe este
pesta umblă ou planul, ca să înfiinţeze un ndstre de aceeaşi religiă şi de aceeaşi rassă. de-o trebuinţă arfiătâre.
gimnasiu confesional al lor cu opt olasse In ea mai găsim şi datorinţa şi voinţa de cu care a fost acusat părintele Rusu, este Pănă aci proprietarii şi agrioultorii
în Budapesta. începură într’un timp să faoâ a întreţine relaţiunl sineere şi frăţesc!, şi aoela, că în faţa alegerilor membrilor pri­ noştri atât mari, cât şi mici, fiind-că nu
chiar şi ooleote pentru soopul aoesta, dr de a merge într’o comunitate amicală In măriei comunale, când credincioşii aveau găsiau îu limba română cărţi de agricul­
aoum, după cum spun foile din Budapesta, tăie cestiunile vitale pentru oele două ţări. mai mare lipsă de sprijinul preotului lor, tură oare să fiă la înălţimea cerinţelor şi
Jidanii vor să ridice da-ooamdată un gim- Entuziasmul sincer al primirei ce a-ţl aoesta „i-a părăsit cu necredinţă în faţa lup­ progresului timpului modern, trebuiau să
1
nasin cu patru classe, care să stea în legă­ găsit în Bulgaria, dovedesce cât de mult tei' , âr urmarea a fost, că locuitorii băşti­ recurgă la cărţi străine, mai ales nemţesoî,
dâr nici ou acestea nu prea puteau să se
tură ou institutul pentru eroscerea rabini­ întreg poporul bulgar este pătruns de aceste naşi ai acestei vechi comune românescl, pe ajute, oâel ele nu sunt scrise cu oouside-
lor. Va să cjioă Jidanii tot Jidani sunt ei, sentimente. lângă t,âte că sunt şi afli în mare majori­ rarea raporturilor şi necesităţilor actuale
de-ar umbla tot în „diszmagyar". Sunt sigur, Majestate. că visita Vâstră tate faţă ou coloniştii maghiari, au fost ale agriculturei ndstre.
va avea o influenţă bine-fâeătore, va marea huiduiţi din posturile lor şi aprâpe toţi De adl înainte am putâ fiice, că aoest
Afacerea Korotnai. Alaltăeri tabla reg. un pas însemnat în relaţiunile nostra şi va membrii primăriei au fost înlocuiţi cu co­ neajuns e delăturat. D-1 Dr. Maior, bărbat
a decis în afacerea medioului militar Ko­ ou vaste cunoscinţe în ale economiei ra­
fi confirmarea unei politice de acord mu­ lonişti maghiari, âr ca primar fisolgăbirăul
rotnai, oare după cum seim, a fost osândit tual şi desăvârşit. „a denumit în puterea dreptului ce-l ure pe ţionale şi cu esperienţe îndelungate, a dat
J
pentru furt eto. la 3 ani închisâre şi per- In aoâstă speranţă ridic paharul meu un Ungur sărăntoc. proprietarilor şi agricultorilor noştri o
carto, oompusă după cei mai buni autori
derea postului pe 5 ani. Acâstă hotărîre a
şi bâu, în sănătatea, prosperitatea şi feri- Preotul Rusu ne spune la asta, oă moderni străini şi după observaţiunile şi
tribunalului a fost urcată din partea tablei esperienţele proprii ale autorului, care ca-
oirea Majestăţii Vâstre, pentru gloria şi nu-i adevărat, oum-că poporul l’ar fi rugat
la 4 ani închisâre şi 5 ani perderea pos­ uosce aşa de bine raporturile eoonomiee
mărirea Serbiei! să stea acasă şi să lupte, dâr reeunâsoe,
tului. atât din România, oât şi dela noi,
Regele Serbiei Alexandru I a răs­ oă cu o $i înainte de alegere a plecat de-a-
Opul s’a tipărit îu tipografia „A. Mu-
Nou vapor. D l Maior C6ndă, sub-di- puns : casă „în afaceri familiare“ la satul său na­ reşianu" şi este editura propriâ a autoru­
rectorul navigaţiunei române, plâcă la Ro­ „Mulţămeso în mod sincer Alteţei tal. Acâstă mărturisire a preotului Rusu e lui. Fiind-că a eşit mai mare, de cum se
ma, ducând cu sine un milion şi 500,000 Vostre Regale pentru euviutele căldurâse de-ajuns pentru a dovedi, oă dânsul în ade­ credea, abia aoum a putut să apară de sub
lei, spre a cumpăra, dela Societatea Florio cu care m’a salutat, pentru primirea oor- văr şi-a părăsit cu necredinţă turma în faţa tipar şi oelor ce au abonat’o se va espeda
re
Rabattino, vaporul „lgnatio FlorioVapo­ dială ce am găsit pe lângă Alteţa Vâstră, luptei. Constantin Rusu trebuia să scie, că în deoursul săptămânei viitâ *
rul va purta pe viitor numele de „Princi­ pe lângă Alteţa Sa Prinoipesa, precum şi el este preot româu şi ca preot nu-i era
pesa Maria . pe lângă poporul bulgar. iertat să pună „afacerile sale familiare"
u
Văd în aoâstă primire o dovadă de mai pe sus de interesele publice, atât de Cernăuţi, 4 Martie (Telegr. part.
Fomete. Din cansă, oă în vara trecută
sentimente amicale şi frăţescl faţă de mine şi grave, ale poporului încredinţat păstorirei a „Gaz. Trans.“ dată la 2 ore şi 35
s’au produs forte puţine bucate prin păr­
de poporul meu, care de asemenea este ani­ şi oonducerei lui. Chiar dâcă am admite, min. p. m., sosită numai în 5 la 8
ţile nordice ale Ungariei, locuitorii din
mat de aceleaşi sentimente. că anumite cause de forţă majoră ar fi 6re dim.) La Rădăuţi a fost ales atJT
acele părţi şi mai ales cei de prin comita­
împărtăşesc opinia Alteţei Vâstre în oonstrîns pe preotul Rusu să lipsâsoă deputat pentru parlamentul vienes d-1
tele Trenoin şi Pojun se luptă grozav cu
privinţa necesităţii unei înţelegeri sincere în de acasă în fiiua alegerei, el era dator Dr. George Popovicî şi a fost procla­
fomea, Din partea comitatului li-s’a dat lo­
tâte cestiunile, care intereseză pe popdrele nds­ cel puţin, ca îndată după re’ntâroere, mat cu mult entusiasm.
cuitorilor lipsiţi un ajutor de 3000 fi.;
tre, care aparţin aceleaşi religiunl şi aceleaşi aflând despre voluioia şi ilegalitatea fisol- Seret, 4 Martie, (4 6re 15 m. p.
asemenea li-s’a gratuit sămânţa şi cartofi.
rasse. — Sunt gata din partea-mi să fae tot gâbireului, să se pună în fruntea loouitori-
m. sosită la 9 6re săra.) Dr. G. Po­
oe e necesar pentru ca legăturile frăţescl din­ lor neîndreptăţiţi şi să protesteze împre­
Stipendii pentru tineri meseriaşi. Ca­ povicî a fost ales unanim.
tre Serbia şi Bulgaria să deviă mai strînse; ună ou ei. Aşa ceva însă preotul Rusu nu
mera de comeroiu şi industria din Braşov Berlin, 4 Martie. „Tageblatt"
sunt pătruns de însemnătatea unităţii intere­ ne spune, oă ar fi f&out şi de aceea culpa­
publică concurs pentru oonferirea a două primosce soirea, că Regele Gheorgios
stipendii de câte 300 fl. pentru tineri me­ selor ndstre şi vesel de reoepţiunea ce bilitatea lui e cu atât mai evideutâ. al Greciei s’a decis ca în timp de
mi-s’a făcut.
seriaşi, cari voeso a face oălătorii în străi­ In fine, ce privesoe starea negligeată 24 de ore se plece însu-şî în Tesalia
nătate spre a se perfeoţiona în meseria lor Ridic toastul meu în sănătatea Alteţei a şoâlei române, părintele Rusu aduce ca se se pună în fruntea oştirei şi de
ori a cerceta vre-o seâlă de specialitate vâstre Regale, a Alteţei Sale Regale Prin- motiv „neputinţa de-a scote bucatele şoolei acolo se declare resboiu Turciei.
din străinătate. Pot oonoura tirnerî mese­ oipesei, pentru fericirea şi progresul popo­ dela omeni". Nici acâstă scusă însă nu o Atena, 4 Martie. Se consideră
riaşi de orl-oe naţionalitate stabiliţi cu lo­ rului frate al Bulgariei!" putem lua în serios. Ori cât de lip­ aici ca un semn îngrijitor, că la gra­
cuinţa sâu născuţi în oeroul camerei co­ In onorea Regelui Serbiei s’a dat sit ar fi fost poporul, nu putem orede, oă niţă s’au ivit trupe turcescl în numer
merciale din Braşov, (comitatele Braşov, Marţi la palat un bal, la care au fost in­ el, oare diu propriele-i puteri a fost în mai mare.
Târnava mare, Sibiiu şi Făgăraş). Petiţiu- vitate peste 500 de persâne. Mercur! di- stare să-sî edifice o şcâlă frumâsă şi care Belgrad, 4 Martie. Foile de aici
nile provădute cu timbru de 50 or. şi do- minâţă s’a celebrat în biserica catedrală susţine din jertfele sale învăţător eualificat, sunt de părere, că Regele Alexan­
oumentele de lipsă sunt a se adresa ca­ de cătră preşedintele Sinodului bulgar un ar fi în stare a S9 retrage aoum dela nisce dru cu ocasiunea visitei sale la Sofia
merei oomeroiale din loc pănă la 25 1. o. serviciu divin, la oare a asistRt Regele sâr­ neînsemnate oheltuell, oe se recer pentru a ajuns la o deplină învoielă cu
besc, prinţul şi princesa Bulgariei, corpul unele reparaturi, Nici nu ne arată părintele privire la procederea Serbiei şi a Bul­
0 damă de 50 de anî pe băncile şcolei. Rusu măoer o singură încercare, ori un sin­
O interesantă elevă posede afil şoola supe- diplomatic şi demuitarii statului. După li- gariei în Macedonia.
turghiă a fost mare revistă asupra garai- gur pas serios, ce l’ar fi întreprins pentru a
rioră de fete din Seghedin. Jntre namăro- salva şcâla românâscă. Se vede, că pentru Londra. 4 Martie. „Standard“
sânei din Sofia şi la amâfil s’a dat un de­ primesce din Constantinopol scirea,
sele fete tinere şâde pe banoa de şoolă o
jun intim la palat. Sâra s’au representat dânsul e de prisos acestă şoolă, deârece, că pănă erî au fost mobilisaţîîn Tur­
damă de 50 de anî, d-na Thielen din Vie-
la palat piese frauoese. Regele Serbiei a cum însu-şl recunosce, fiii săi şi-i trimite la cia 72,000 6meni şi au şi fost trimişi
na, oare ascultă prelegerile, faoe notiţe
conferit uumărâse deooraţiunl miniştrilor, şoola ungnrâscă de stat! Acâstă o faoe, la graniţă. Se cjice tot-odată, că s’a
ca oele mai zelâse eleve. D-na Thielen a
ofioerilor, şi membrilor oasei civile şi mi­ oum fiice dânsul, „copleşit fiind de miseriă
visitat, deja de-a rândul t6te şoâlele Euro­ dat ordin ca se se ridice numerul
litare a prinţului. din eausa grindinei" !
pei, afară de oele din Balcani. Ea vorbesce oştirei la 120,000 omeni.
O scusă mai ticălâsă ca acâsta nici
şâpte limbi, oetesce gazete rusesol, engle­ Atena, 4 Martie. Pressa grecâscă
că se pâte. Aufiî acolo! ţăranii de rând,
zesc!, franţuzesc! şi italienesc!, germane, 0 turmă, fără, păstor. oarl nu eu nici porţiune canonică, nici ve­ continuă a cere respingerea ultimatu-
norvegiano şi spaniole, loeuesce la direo- lui marelor puteri. Ea pretinde se se
La corespondenţa din Şermaş, de pe nite preoţesc!, niol fiece jugăre spre folo­
târea şoâlei şi este prietena câtor-va dame trimiţă ajutore de trupe şi provi-
Oâmpiă, publicată sub acest titlu îu nr. sinţă vremelnică dela erar, cum are părin­
mai în etate. Pasiunea ei este binefacerea; siunî în Creta şi se se facă tot, ca
35 dela 14 (26) Febr. o. al foi ei nostre, tele Rusu, fac oe pot şi-şi trimit copii la
ea a făout deja în mai multe loourî fru- Europa se ’nţelegă, că numai uniu­
d-1 Constantin Rusu, preotul acelei comune, şcâla românâscă, âr preotul şi-i trimite la
mosc donaţiunl. însemnate pentru scopuri nea insulei cu Grecia p6te se asi­
ne trimite un răspuns. şcâla de stat şi la „KisdedovurI" „din
de binefacere. gure pacea.
Am fi aşteptat, ca răspunsul d-sale să causa miseriei" ! Un asemenea preot, chiar
Liferare. Direcţiunea reg. ung. a in­ fiă o desminţire a celor susţinute de d-1 dâcă ar voi, mai putâre-ar ore face pe po­ Proprietar: 5>r. Aurel Mureşiami.
stitutului de alienaţi din Sibiiu publioă Pompeiu Botezan, autorul corespondenţei; por, ca să-şl trimită fiii la şoola română,
-concurs pe calea de oferte pentru lifera- dâr, durere, tocmai aoest răspuns a făcut, în locul celei unguresc! ? Redactor responsabil: Gregarii» Maior.