Page 80 - 1897-02

Nr. 43.—1897. GAZET ATRANSILVANIEI Pagina 3

un titlu de veche nobleţă; alţii pră­ de sine înţeles, în urma uneltirilor duşma­ una tomna unde sunt admise junineile dela Intre tn niţele piedeol, ce-a ăvut a le
44
pădiţi prin desfrenarî caută a-şî res­ nilor, cari pescuiau în turbure, ademenind i—3 ani şi taurii tineri, şi una primăvara, învinge „Someşana nâstră, se aminteso
tabili sănătatea lor ruinată în căse- pe credincioşii noştri şi le promiteau ma­ la care sunt admişi numai taurii dela numai oâte-va:
toriă, simţind lipsa de-o infirmieră. rea cu sarea. 1-3 ani. 1) După oonstituirea direoţiunei sub
Alţii, cari nu se gândesc decât a In momentul suprem al acestui peri­ In ăst an au fost la esposiţiă peste oonducerea d-lui Dr. Teodor Mihali, care
câştiga aur şi bogăţii; alţii, cari col, Consistorul archidiecesan avu fericita 200 de tauri, şi adecă: vre-o 36 sub nn chiar dela început a fost aolamat de direc­
speră a fi înaintaţi în funcţiuni şi ideiă de-a trimite în mijlocul nosti-u pe D-l an, 80 sub 2 ani şi vre-o 80 peste 2 ani. tor eseoutiv; după înregistrarea firmei la
au trebuinţă de bani: toţi aceştia orotopresbiter Nicolnu Maneguţin, din Târ­ Să fi mai avut 2 ochi să privescl la nobi­ tribunal, resta numai publicarea acelei firme
încheiă negoţul căsătoriei, fără ca gul Mureşului, ca comisar al Său. lele animale, t6te bine grijite, tote fru- în „foia ofioiâsâ şi punerea în activitate
44
să le pese, decă femeia este tinără Auclisem multe bune şi frumose des­ m6se, şi tote soift ardeleneso, albe ori surii. a băncii. Der ministrul de atunci Baross,
său bătrână, frumăsă seu urîtă, să- pre învăţătura, puterea de sfătuire şi ma­ S’au şi vândut tauri ou preţuri dela 180 n’a voit niol decât să încuviinţeze publi­
nătăsă seu bolnavă, bine seu rău rea energie, condusă de o firmă înţelep­ fi. pănă la 220 fi., plus oă au căpătat şi carea firmei în foia oficiâsă, motivând ne-
crescută, seriăsă seu uşuratică, de ciune, a acestui bărbat; cetisem şi atacuri premii dela 20—80 fi. La împărţirea pre­ înouviinţarea ou aceea, oă institutul „So­
aceaaşî naţiune seu religiune ca a asupra-i într’o foiă, a cărei pâne de tote miilor am observat, că un premiu de 60 meşana ar avâ scopuri politioe. Se vede,
44
lui seu nu; căci el are în gând lu­ (filele fusese discreditarea celor valoroşi şi fi. se judecase d-lui Betegh Imre, mare că vestitul Baross aşa era informat de cer­
crul acesta că: „Banul acopere tăte punerea poltronilor în relief şi cunosceam proprietar în Uriul de sus, dâr dânsul a curile ofioiâse şi politioe, oărora, vec}l bine,
cusururile şi şterge t6te imperfecţiu­ vecinicul adevăr, ce-1 esprimă Germanul renunţat la premiu in favorul unui plugar, le dete cretjăment, oa şi aci să se împli-
44
nile ; seu după cum Ţice flice- prin cuvintele: „Es sind nicht die schlech- care avea un taur frumos ca şi al densu­ nesoă cjisa: Corb la corb nu scose ochii.
0
t6re din popor: „sutele mărită slu­ testen Fru.ch.te an welchen die Wespen lui şi care numai din lipsa de premii mai Da aoi urma, că ofioiile administrative au
44
41
tele, şi miile pocitele . A te căsă­ nagen — dâr modul de presentare între multe nu s’ar fi putut premia. sistat aotivitatea bănoei, căci nu ’i-s’a pu­
torii cu o femeiă ca să devii bogat noi, tăria convingătore a vorbirilor, finul Pănă a nu se face esposiţiile ou pre­ blicat firma în foia ofieiosă. Acum pune-te,
este o nechibzumţă şi o fabrică pro- său tact şi — urmarea acestora — com­ mii, nu mai vedeai p’aoi vite de prâsilă directore, şi fă reourse peste recurse unele
ducătore de cărne, cji P* Monte- pletul şi splendidul succes, ce l’a obţinut aşa frumose, de soiţi aşa nobil şi. ţinute ou mai straşnice ca altele, şi alârgă în drâpta
ce
gazza. acest bărbat într’o misiune atât de grea, aşa îngrijire; der acum — de dragul pre­ şi ’n stânga şi convinge pe ministru, până
Calităţile, pe care trebue să le aprope desperată, a întrecut tote aşteptă­ miilor — care de care se silesc plugarii în urmă, cu mare greutate s’a înduplecat
întrunăscă o căsătorie sunt: simţul, rile nostre. noştri a-şl tine vitele de prăsilă mai bine, „ministrul de fier a publica înregistrarea
14
iubirea, armonia, frumseţea, hygiena Mai ales vorbirea sa cătră popor de a-le griji mai cu băgare de sâmă. in acestă firmei în fâia ofioiâsă. Singur D-l direotor
şi economia casnică mai pe sus de un înalt concept, dâr într’un stil popular privinţă totă lauda o merită agronomii ro­ esecutiv al „Someşanei , Dr. T. Mihali ar
44
t6te. Iubirea este cea mai bună do­ perfect şi de toţi înţeles, cu esemple ca: mâni şi unguri, din Uriul de sus, cari au putâ să ne spuuă tote năoasurile, ou oare s’a
vadă a căsătoriei; er stima reciprocă Grâul curat al semănătorului şi neghina dus 25 tâurencl la esposiţiă, din cari 7 au luptat pănă să o vadă pusă în stare de ac­
este cea mai bună prietenă şi li­ diavolului, ca conjurarea membrelor cor­ fost premiaţi; apoi agronomii din Reteag, tivitate, dâr pusă odată — s’au dat uitării
nişte a casei. pului în contra stomacului ş. a. a fost re­ tot români şi unguri, cari au soos la espo­ năoasurile şi greutăţile înfiinţării, oâol ve­
Fericit este acel bărbat, care marcabilă. siţiă 15 tăurerel şi a fost premiat 1. Din niră uăoasurl de altă natură.
şi-a aflat o muiere bună; Sânta Cu un cuvânt: Ne-a aflat sfâşiaţi şi satele celelalte încă au fost frumoşi tauri
2) După-oe banca „Someşana prinse
44
Scriptură la Cartea Proverbelor lui ne-a lăsat împăciuiţî, mângâiaţi şi fericiţi. la esposiţiă, dâr nu în număr aşa de mare
Solomon flice: „Cel ce a aflat mu­ Ne-a aflat în descompunere şi ne-a lăsat oa din Uriu şi Reteag. a funoţiona, după-ce prinse rădăcină şi in-
iere bună, a aflat daruri, şi a luat compacţi, tari în credinţă şi gata de jertfe. # oepu a se desvolta frumos, spre surprinde­
41
dela Dumnec|eu desfătare . (Proverb Administrarea averei bisericei nostre In oraşul Deeş avem şi o bancă ro- rea şi durerea tuturor se iviră contrari de a
18. 22) „Femeia silitore este cununa e regulată, bănuelele sunt risipite, neghina mânâsoă. Ea se numesce „Someşana*. Banca ei, chiar — lucru aprope de neoreejut — dintre
bărbatului său . (Proverb. 12, 4). dintre noi spulberată, credincioşii rătăciţi aoâsta, ca şi orl-ce bancă îşi are istorioul aoţionarii ei, oarl, ca să oăştige merite pa­
44
Aşa-der o căsătorie norocosă este readuşi la staulul lor şi nu va trece anul, ei, pe care’l voiii schiţa aci pe scurt, triotice, hotărîră în judecată fără pic de
bunul cel mai înalt al vieţei, care pănă când ne vom bucura de intrarea în că din el pâte omul ouminte învăţa multe. drept. Chiar acum de curând s’a resolvat
nici avuţia, nici onorea, nici puterea noul Sion al Domnului. înainte de aoâsta cam cu 6 ani, după la Curie prooesul cel din urmă, intentat
44
nu-1 p6te înlocui. închinările nostre Domnului „ce face ce în mai multe oentre românesoi se înfi­ „Someşanei de advocatul din Deeşiu Far-
kas Jânos, oopilul popii românesc din Sic.
44
Prof. Dr. Eleffcerescu. minuni între poporul său — şi mulţămi- inţaseră bănci de bani, ou scopul de a în-
Las’, că advooatul Farkas — precum era
tele nâstre omului, prin care le-a făcut. demua pe popor la cruţarea şi fructifica­
de prevâcjut — a pierdut acest proces şi
rea banilor de o parte, âr de altă parte a
Matus’au oile cele perdute! 1) avid Bu su, a fost oondamnat la suportarea speselor
preot local. a seâte poporul din ghiarele uşurărilor, procesuale în sumă de 140 fl., dâr luoru
Şieul mare, 20 Febr. v. 1897. cari luau după sută 40—45 fi. pe an, —
plăout nu a fost nici pentru direotorul „So-
Comuna nostră bisericâscă Şieul mare înainte, di o, cu 6 ani, a luat iniţiativa şi meşanei acest proces, oăol d-sa vrâ li­
44
protopresbiteratul Bistriţei, se sbuciuma 0 esposiţie de tauri. — Activita­ d-l advocat din Deeşiu Dr. Teodor Mi-
nişte şi pace la bancă, nu procese şi dis­
acum de ani de clil© în neînţelegeri dintre tea „Someşanei“, hali, dimpreună cu alţi inteligenţi din loc, cordii. Dâr să sperăm, că aceste vor fi
cele mai regretabile şi mai desastrose. şi jur, pentru fundarea unui institut de
De lângă Deeş, 4 Martie 1897. leoţii pentru omeni de natura d-lui Farkes,
Din causa imputărilor, ce se fac epi- credit şi economii aci în Deeşiu sub nu­
de care altcum, mulţâmită Domnului, avem
44
tropiei pentru neregulata administrare a Domnule Redactor? Despre cele puse mele de: „Someşana . Domnialor şi-au tjis
puţini.
averei bisericesc!, apoi din causa neînţele­ în capul acestei corespondenţe voiţi să îm- aşa: loouitorii comitatului Soluoc-Dobâoa
0
gerilor, ce s’au iscat pentru alegerea locului părtăşeso oeva bunilor cetitori ai „Gazetei sunt în mare majoritate români (85%); Dâr ou cât greutăţile sunt mai multe
de edificare a nouei biserici, parocbia acesta celei bătrâne. de oe nu şi-ar avâ ei banca lor proprie, şi mai grele, cu atât omul se află mai mân­
sfâşiată în 2 tabere duşmane, a fost adusă La 1 Mărţişor st. n. a. c. se ţinu în unde să se potă înţelege cu funoţionarii gâiat, dâcâ ie-a putut învinge şi şi-a ajuns
44
la marginea perirei şi esacerbaţiunei, care oraşul Deeşiu, care este sediul comitatului în limba lor, unde să capete bani cu per- soopul dorit. Aşa şi noi ou „Someşana
crescu atât de tare, încât nu numai edifi­ Solnoc Dobeca, o esposiţie de tauri şi tău- oeute mici, şi unde să potă a-şl depune nâstră, oare, în mânia tuturor greutăţilor
carea bisericei, începută şi gata pănă la reucî (buhai). Acâsta a fost a 7-a esposiţie prisosul agonisitei în mâni sigure? — In- întimpinate, a progresat in scurtul timp de
ferestră, părea de tot zădărnioită, ci chiar de acest soiu în acest comitat. Reuniunea oeput bun, sfârşit bun! 6 ani astfel, încât în anul espirat a trebuit
şi parochia însa-şi pentru tot-deuna ni­ agronomică adecă a acestui comitat s’a E drept, că a avut de îndurat multe să se dea o uouă emisiune de aoţii şi aoeste
micită. pus şi de 7 ani da cfile a creat premii pen­ greutăţi fundarea acestui institut, er des- în timp de 3 luni de cjde tâte au fost sub-
44
Vre-o 108 suflete române ortodoxe se tru oele mai frumose vite de prăsiiâ: tauri voltârii ei s’au pus în oale mari pedeci, sorise. Astfel a9tăcjl institutul „Someşana ,
insinuaseră la părăsirea strămoşescei nos- şi junincl. Ca să se p6tă împărţi premiile dâr ce nu învinge mintea omului împreu­ oouform bilanţului aprobat de tribunal, dis­
tre legi şi îmbrăţişară religiunea rom. cat. după merit, face în fiă-oare an 2 esposiţii, nată cu o energie de fier? pune de capital propriu de 100.000 fi,,

Sgomotul a început să slăbâscă. Se Când au trecut cânii de. cealaltă parte a din piciore, cum bat caii cu piciârele în teau ei face? Ei puteau schimba marfă pe
depărta. Şi în câte-va clipite s’a stins de culmii, vuetul s’a stins de odată. vânt vara când se tăvălesc de căldură. marfă, adecă agricultorul sâu lucrătorul de
tot. Am înviat şi eu şi Ţiganul; ne-am ui­ Ciobanii au început apoi să-şi spuie Şi cu cât se împotrivea Ţiganul, cu pământ îi da ferarului pâne, şi pentru pâ-
tat unul la altul, der n’am vorbit nimic. întâmplările. Ba unul una, ba altul alta, atât Tudor îngroşa gluma. Şi rîdea cu toţii nea aceea ferarul îi da agricultorului plug,
Când s’au întors ciobanii, au început ba aşa, ba pe dincolo, şi dăi, şi dâi! Eu şi rîdeau; şi mă uitam şi eu la ei, şi nu sapă, bârleţ ori alt-ceva. Aşa-dâră nego­
să rîdă vădându-ne. Ne-au cunoscut, că eram istovit cu totul acum, mă sdrobise puteam să rîd. îmi sărise inima şi nu-mî ţul cel mai veobiu au început omenii a-1
ne-a fost spaimă. Şi mie-mî era grozav de spaima şi nu eram bun de nimic, nici mă­ mai venea la loc. face cu bună sâmă aşa, că schimbau marfă
(„Epoca ). George Coşbuc. pe marfă. Negoţ de felul acesta fac 6menii
44
ciudă. car să-mi dau pe faţă năcasul care-mî prin­
„Ei, ce-a fost? A omorît vr’unbou? 14 sese rădăcini în inimă. Am tăcut multă cei sălbatici din America încă şi în rliua
vreme. Ţiganul, mai altfel de fire, sta gură Din i s t o r i a Î n m i i de astădl.
„Ei, par’că ’i-am dat răgaz. A sfâşiat
căscată şi asculta. Cum îi venise spaima, înţelege însă orl-cine, că schimbul de
puţin pe unul. Dâr nu-i nimic. Să nu ne tălmăcită de preotul bucovinean Constantin
aşa-i trecuse. marfă pe marfă îi lucru greu, pentru-că
fi omorît vr’un câne — “. Morariu din cartea nemţâscă a doctorului
„Haoleo, mâncate-aşî, d’a cum era? 44 marfa de schimbat n’o poţi duce tot-dâuna
„Şi încotro l’au gonit oânii? 44 Th. B. Welter*).
Rîsul ciobanilor a început să-mî facă cu tine. De aceea omenii, ca să înlesnâscă
„Spre sîlhă.... Vedî tot e bine că a rău. Mă înfiorase inima. Negoţul cel mai vecliiu şi banii s6u mo- negoţul, au trebuit să hotărască de cu
rămas cine-va în tîrlă, că ne-a ţinut focul netele. bună vreme unele lucruri rare şi preţiâse
„Ce mai rîdeţl atâta de bietul om,
să nu se stingă . decă v’a întrebat cum era? De unde să Să gândim aşa, că în timpurile cele ce aveau să fiă date preţ pentru mărfuri.
44
44

„Să vă ia dracu focul! Am (Ţ s eu scie el ?“. mai vechi un agricultor avea bunăoră pâne Lucruri de aceste rare şi preţiose au pu­
cu năcaz, căci se stîrnise în mine gândul, „De ce n’a venit cu noi să-l vadă? destulă, dâr nu avea plug, sapă, bîrleţ ori tut să fiă din început bucăţele de lemn
ce caraghios am fost cu puţină vreme îna­ Ei, vino aoum să-l vedi, că e colea de- abe unelte trebuinciâse pentru gospodărie, tare căutat, scoici frumose, pâme alese, bu­
inte. Se cred eu, că sgomotul s’apropia de vale“. şi un ferar avea uneltele aceste, dâră nu năoră curmale. Dâră nici aceste lucruri nu
tîrlă! Acum înţelegeam părerea. Când eşi- Şi Tudor înbăţa pe Ţigan de oâfă avea pâne. Nefiind pe atuncia bani, ce pu­ erau îndămânatice, pentru-că scoica uşor
seră cu ursul din vale şi-l goneau la deal şi-l porni. Acum se puseră cu toţii pe ho­ se putea strica, âră lemnul cel căutat şi
*) Acestă '„Istoriă a atât de bine pâmele cele alese puteau putredi.
pe costa din faţă; cu cât înaintatu, cu atâta hote. Era într’adevăr lucru de rîs, cum se
scrisă pentru popor, se publică deja de câte-va
sgomotul venea în linie mai drâptâ — mai sbâtea Ţiganul ca în gura şerpelui şi sche­ Neajunsul acesta a putut înceta abia
luni îu „Deşteptarea din Cernăuţi. Ar fi de ne­
44
orisontală — cu tîrlă, şi e lucru firesc, ca lălăia ticălos ca uu câne din lanţ când e spusă valore pentru bibliotecile nâstre poporale, atunci, când omenii au început a sci cum
treptat-treptat să fiă aucflt tot mai limpede. bătut, şi s’aruncase jos şi da din mâni şi decă s’ar tipări şi separat în broşuri. se topesc metalele. Metalele erau tare po