Page 81 - 1897-02

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48—1897.

fond de raservă 24.000 fl., fond de pensii eine-va între noi cu inimă umană, dorind Palat de sare. Pe locul reservat Ro­
8.000 fl. . J a ne mai ajuta cu ceva! Şi ore nu s’ar mâniei la exposiţiunea din Paris, (1900) s’a
— 22 Februarie.
Din venitele acestei bănci s’au dis­ mai putâ face ceva chiar şi acuma, în astă propus oonstruirea unui palat de sare gemă.
Pentru publicul român din Braşov
tribuit dela înfiinţare pănă afil peste 5.000 privinţă, dâoă mai ou sâmă ar intreveni Planurile au fost esecutate de d-1 de Ri-
reamintim, oă mâue, Dumineoă, la 10 ore
fl. spre soopurî filantropice. Profitul curat familia Laurian din BucurescI, care se cbard, inginer de mine, âr materialul ne­
a. m. se va ţine în sala de desemn a sco-
pe anul espirat a fost 12.256 fl. 06 or., pe bucură aoolo de bunăstare si ceea ce du cesar la construirea acestui palat îl vor da
lelor nostre adunarea generală a Reuniunii
când alte bănoî, oe învârt mai mari oapi- i-a succes d-lui Cordescu să faoâ dânşii salinele române. Pentru execuţiunea proieo-
de gimnastică şi cântări, er după amâfil la
t»le, şi sunt mai veohî şi mai favorisate de pentru memoria regretatului lor părinte. tului, sarea gemă va fi tăiată în ouburl nu-
4 ore va urma în sala festivă a gimnasiu-
împrejurări, nu au putut arăta aoest resul- Căci mult ar fi de dorit să se eterniseze mărotate, ca în jocurile de construcţiune
lui şedinţa publică a sooietăţii de lectură
tat. Aşa de esemplu banoa maghiară din memoria lui Laurian între noi Românii din ale copiilor. Două maşini speciala vor fi de-
a studenţilor români. Adunarea Reuniunii
Deeş numită „Takarâk pânztâr" după o aoâstă localitate lipsită de bărbaţi cu ade­ ajuus pentru pregătirea materialului, într’un
promite a fi interesantă prin faptul, că in
activitate da 25 ani abia are un venit cu­ vărat luminaţi şi cu caracter ferm cum a an. Tâte blocurile necesare vor fi apoi
timpul din urmă acâstă Reuniune a luat
rat de 5.000 fl. ou tot protectoratul cercu­ fost el. X. transportate pănă la un port al Dunărei,
un avânt îmbuourător, âr şedinţa publică a
rilor ohciâse, care lasă la acea bancă de­ de unde vo fi îmbarcate pe un vas, oare
studenţilor va oferi, de sigur, şi de astă- Necrolog. Cu adâno regret aflăm,
punerile orfanale şi ale corporaţiuniior în va purta pavilionul român. Străbătând mă­
dată o distracţia din oele mai plăoute pu­ oă d-1 Teofil Frâncu, şef de birou la minis­
sumă de vre-o 600.000 fl. numai ou 4°/ , rile, bastimentul va conduce preţiâsel6 oo«
0 blicului participant. Nu ne îndoim, oă sala terul oultelor şi instrucţiune! publioe în Bu-
pănă când „Someşana" s’a oferit a da 6'°/ lete păuă la vărsarea Seinei în marea La
0 va fi înţesată de lume, cum a fost şi anii curesol, a suferit o grea pierdere prin raor-
după depunerile orfanale şi ale corporaţiuniior, Manobe, şi, suind fluviul în sus, le va de­
trecuţi. tea iubitei sale soţii Amalia Teofil Frâncu
ăăr ’i s'au denegat. pune pe însu-şl cheiul exposiţiei. In acest
nâsc. Tasotti, care după o îndelungată şi
La 20 Faur n. c. a ţiuut „Soineş&na" Prelegeri publice în Braşov. Aflăm, oă edificiu original, România va «spune pro­
necurmată suferinţă a încetat din viâţă la
o adunarea generală, la oare au participat îu decursul postului S-lor Pasol erăşl se va 20 Febr. v. 8 ore după medul nopţii. Vreud dusele sale.
acţionarii în număr considerabil, având o fii ţinâ în oraşul nostru o seriă de prelegeri
a-i împlini dorinţa, de-a fi cuminecată şi fi- Isidor cav. de Onciul profesor de
de adevărată buouriă, după ne văfiură şi se publice românesol. Laudabila iniţiativă a înmormântată după religia strămoşâsoă şi universitate şi decanul facultăţii teologice
convinseră despre rasultatele atâtde frumose luat’o de astă-dată Comitetul „Reuniunei a ţării, în oare a trăit o viâţă conjugală din Cernăuţi a răposat în 2 Martie n. In-
şi peste aşteptare de mulţumitâre ale aces­ femeilor române pentru ajutorarea văduvelor fericita de 18 ani, soţul răposatei a obţinut raormântărea s’a făcut Joi. Studenţii în teo­
tui institut. Ou ocasiunea acesta s’a votat sărace din Braşov-Săcele . Seria prelegerilor înalta autorisaţiuue şi astfel ceremonia fu- logia români, ruteni şi sârbi „nemângă-
u
dîrecţiunei pentru prudenta conducere, nu se va începe de mâue într’o săptămână,
nebralâ s’a ofioiat în 21 Febr. v. la orele iaţii săi fii spirituali" au împărţit următo­
numai obicinuita absolvare oi — ia propu­ adecă în prima Dumineoă a postului, ur­
2 d. a. conform religiei române a răsări­ rul anunciu:
nerea acţionarului Teodor Cotuţ — şi mul- mând a se ţinâ succesiv îu fiă-Gure Dumi­
tului. Născută dintr’o familiâ distinsă la „Cu lacrimi de întristare şi durere,
ţămitâ protocolară. necă câte-o prelegere. Taxele inoassate se Goriţa (Gortzi, orescută sub oerul albastru aducem la cuooscinţă, oă neîndurata morte
Dâr bucuria acţionarilor a trebuit să vor împărţi : jumătate pentru fondul Reu­ al Rivierei, Amalia Frâncu avea o înaltă ni-a stîus pe-un mândru luceafăr de pe
se potenţeze, când d-1 director Dr. Teodor niunei iniţiative, âr cealaltă jumătate fon­ cultură spirituală, care s’a stins abia in orisonul soiinţelor sublime de teologie, ni-a
u
Mihali ne asigură, că în viitor va face tot dului „Goresi , menit pentru edarea de etate de 42 de ani. înmormântarea i-a fost răpit fala nostră, pe mult iubitul, activul
posibilul, ca împrumutătorii să p6tâ fi îm­ cărţi st?olare. Nn ce îndoim: că iniţiativa simplă, însă demnă; a fost aşefiată în vaoî- şi admiratul nostru profesor de universitate
părtăşiţi în viitor de împrumuturi ohisr mai acesta a oomitetului uurnuei Reuniuni va fi nioul lăcaş la cimiteriul „Şerban - Vodă" isidor cav. de Onciul, deoanul faoultăţii
eftine decât pănă acum şi că din suma întimpinatâ ou buouriă dia partea sooie­ (Bellu). — Dumnezeu s’o odicbnâscă în teologice. Vocea sa dulce nu mai răsună,
considerabilă pentru scopuri filantropice se tăţii nâstre românesol, care şi în postul pace! isvorul cel atât de abundant al soiinţelor
va destina în fiă-oare an o sumă însemnată Craoinnului a arătat frumos interes faţă de sale e săoat; er pierderea nostră e fără
pentru promovarea intereselor economice seria conferenţelor arangiate atunci. Angelo de Gubernatis. Joi la amâfii margini. Joi după amâfil, 20 Februarie (4
a sosist în Buouresol contele Angelo de
ele poporului şi că t6tă nisuinţa d-sale va Martie) a. o., vom petrece cu inima sdro-
Venfiarea unei Case de mult preţ.
îndrepta-o îutr’scoio, ca în viitorul cel mai Gubernatis, ilustrul profesor universitar din bită de durere la mormânt osămintele sale
Ni-se scrie: In oomuna Foventea, pretura
apropiat să se înfiinţeze şcâle c*e pomânt Roma şi cunosoutul filoromân. La Gara de pământene. Vină, lume simţitore, şi împâr-
Nooricului, Comit. Sibiiului, la 26 Februa.-
şi să se distribue gratuit poporului oârţl Nord a fo9t întâmpinat cu urale de mem­ tâşesce ou noi durerea!!
rie a. o. s. n. s’au vândut prin licitaţie si­
aoomodate pentru economia modernă, ca brii comitetului Ligei, de d-1 Urecbiă, de
lită casele, în cari s’a născut şi crescut Furtuna. Din Fiume se sorie, că de
ino»t cu încetul să potă şi poporul nostru mai mulţi studenţi şi de d-1 Ştefan Sihleanu,
I
,

eminentul şi prâ ferioitul nostru bărbat # câte-va fiile timpul frumos de primă-vară
veni in posiţia de a conoura pe terenul secretar general al ministerului instrucţiei.
istoric-literat. Aur. Treb. Lauriauu ale cărui s’a schimbat; alaltă sâră şi erî nopte s’a
economie ou celelalte popore culte. Comitetul Ligei a oferit d-lui Gubernatis o
rămăşiţe pământesc! sunt depuse în cimi- descărcat asupra oraşului o pîoiă mare în­
Dâcă aceste nobile idei ar fi sprijinite terul „Şsrban - Vodă" din Buouresol. La splendidă corânâ cu ţrioolorurl române şi soţită de fulgere şi trăsnete ca vara, Prin
de toţi factorii noştri mai importanţi, în aoâstă lioitaţiune s’a presentet şi d-1 D. R. italiene. ţinuturile din jurul oraşului ÎDsă a nins
deosebi de înalţii noştrii prelaţi, s’ar pute Cordescu de aici, ou dorinţa de ale cum­ Un profet grec. ţ)iarul „Le Gaulois" fârte tare.
face mult, fârte mult ou ajutorul praoţimei păra şi apoi ale dona comunei pentru asii din Paris, aDunţâ un fapt forte curios asu­
şi al învăţâtorimei. Lipsesce numai, oa pe de oopii mici, pentru spitalul oomunal, sâu pra uuei profeţii. Etă, în câte-va rânduri, Porumbi de postă în Creta. Foile din
lângă tote seminarele teologice şl pedago- şi pentru casă parochială, ce lipsesce, cu 09 fiice: In 1888, d-1 Danalas, profesor de Atena scriu, oă colonelul Vassos când a de­
gioe să fie grădini de pomânt şi de eoo- acea îndatorire pentru oomună, oa veoînio teologie la universitatea din Atena, destul barcat pe insula Creta a dat drumul la doi
nomiă practică, de unde să iasă tinerii noş­ să fiă bine îngrijită astă casă şi în veci de ounosout în Europa prin lucrările sale porumbi, pe oarî. i-a adus din Grecia, să
tri înfiestraţl cu o frumosă cunosomţă eco­ să pârte numele neuitatului bărbat, cu care teologice, esplica îutr’o fii Apocalipsul. So­ ducă soirea în Atena, că a ajuns în pace
nomică şi pomologică, oa eşind la largul se porte lăuda tot-dâuna Foventea, ba şi sind la o pagină ore-oare, el îneepu: la insula Creta. Ambii porumbi au sosit
să pâtă fi drept modei în luorarea pămân­ neamul nostru întreg româneso. Durere „Aoest pasagl, fiioe el, prevede, oă în 1897 de-odată îu Atena în curtea ministrului de
tului şi în cultivarea pomilor, după oum insă, că prin acâsta d-1 Cordescu, ca şi va fi un răsboiu între Grecia şi Turcia, răsboiii.
sunt preoţii şi învăţătorii altor neamuri, prin alte fapte marinimose şl-a aprins nu­ oare va provoca un răsboiii european. Gre­ Cununia. Mâne, în 7 Martie n., se va
mai înaintate în cultură decât noi. mai paie în oap din partea celor interesaţi cia va ieşi triumfătâr9 din acest răsboiii." oelebra în biserica română gr. cat. din
Să jertfim toţi şi totul pentru popor, şi cari formâză aici o clică de cămătari In aoel an, natural, na s’a dat nici 6 im­ Teiuş cununia d-lui Cornel Crişan, învăţător
căci ţinendu-1 pe el sus şi tare, pe noi ne fără inimă, s’au zădărnioit şi ou aoâstă ooa- portanţă acestei prefiioerl, mai ales, că de băeţî la soăla grăniţerâsoă de-acolo, cu
susţinem 1 smne bunele d-sale intenţiunl. Când vefil profetul muri după un an. Astăfil, însă, d-ra Laur a Dânilă, învăţătore la soâla con­
Un acţionar al „Someşanei“. astfel de josnice macbinaţiunl din parcea când situaţia pare a fi astfel, trebue, cât fesională de fetiţe tot din Teiuş. —
unor âmenî, pe car! îi crefil simpli şi sin­ de puţin, a-se da dreptate ouvintelor pro­ Adresăm tinerei părecbl şi familiilor oor-
ceri, fiău, te minunefil, oă se mai găsesoe fetului. dialele nâstre felicitări.

trivite să fiă date preţ pentru mărfuri, pen­ în diua de adl şi nu cunoseeau nici locurile vecii nimic alta decât apă şi ceriu, aşa şi gropi de năsip. Cămilele bietele îşi bagă
tru-că ele ’s vîrtose, aşa-deră trainice şi mai depărtate, de aceea şi negustorii de în pustiiul Saharei nu vedl nimic alta de­ botul tot în năsip. De obiceiu vântul Sa-
uşor se pot duce ori unde. Din început pe atuncia nu mergeau departe îu negus­ cât năsip şi ceriu, şi numai unde şi unde mum ţine trei fiile, âră dâcă ţine mai mult,
omenii cumpăniau metalul şi îl dau în bu­ toria numai câte unul sâu câţl-va, ci se în­ vedî şi câte-o „casă", adecă câte un locu- atunci vai şi amar de călătorii pe cari îi
căţele mai mari ori mai mici pentru marfa soţeau tare mulţi la un loc, şi însoţirile şor cu isvor de apă, copăcei şi verdeţă, la apucă la larg. Cei mai mulţi dintr’ânşii
ce-o cumpărau. încă şi astădl sunt bună- acele se chiamă „caravane . Cuvântul „ca­ care caravanele trag cu mare dor ca să mor, deşi îşi astupă cu petici gura, nasul
u
u
6ră negustori în ţâra Chinei cari portă cu ravani sâu „Kervan este cuvânt luat din poposascâ şi să se răoorâscă de straşnica şi urechile. Vântul îi usucă cu totul şi as-
dânşii o tăbliţă subţire de argint, şi dâcă limba persâscă şi însâmnă „însoţirea mai arşiţă de sore ce-’i pe acolo. tupându-i cu năsip, îi îngropă ca în mor­
cumpără ceva, apoi taie cu nisce forfecî o multor negustori, cari toţi de-odată merg Primejdia cea mai mare pentru cara­ mânt.
bucăţică din acea tăbliţă şi o dau preţ pen­ departe în negustoriă". Caravane sâu în­ vanele ce merg prin pustiiul Saharei este Popârele din ţările cele mai depăr­
tru marfa cumpărată. Mai târdiu omenii au soţiri de negustori de felul acesta sunt încă vântul ce se chiamă „Samum". Vântul acela tate numai eu ajutorul banilor tipăriţi au
început a săpa în metal un semn care arăta şi în diua de astădl în unele ţinuturi ale e aşa de ferbinte ca un cuptor după-ce putut să se întâlnâscă şi să facă negoţ cu
preţul lui, âră la urmă au tipărit bani sâu mo- Asiei şi Africei. Negustorii adecă încarcă scoţi pânea din el, şi când începe a bate, mărfurile lor. Intâlnindu-se ele cu prilejul
nete cu preţ hotărît, şi de atuncia banii au pe mii de cămile mărfurile lor şi tote cele
ceriul se întunecă de un colb mărunţel ce negustoriilor cu bună semă că au început
rămas preţ pentru orl-ee marfă de cumpă­ ce le trebue, şi apoi se pornesc la drum pătrunde în tot locul şi lumina sorelui se a deprinde unele dela altele şi fel de fel
rat pănă în fiiua de astădl. Nu se scie ca cocorele unul după altul în rând, aşa face vânătă. Ou cât vântul ţine mai mult, de iscusinţl şi meşteşuguri folositore, şi aşa
anume unde şi oine a tipărit cei dintâiu că de multe-orl rândul lor e câte-o milă cu atâta ferbinţela lui tot cresce, aşa în­ viâţă omenescă a prins a fi mai ticnită şi
bani, dâră aşa se pare că Fenicienii au de lung. Din pricina ferbinţelelor celor cât tote vietăţile îl simţesc. Pe om îl dor mai veselă. Insă banii şi negoţul au adus
fost cel dintâiu popor care a făcut acest mari din acele ţinuturi caravanele merg plămânile şi nu mai pote răsufla, pielea ’i şi alte îndămânărl şi folose. Ca să le în-
lucru, pentru-că ei au purtat în vechime mai mult noptea decât diua, şi stelele ce­ se usucă şi tot trupul îi este chinuit de ar­ lesnâscă adecă negustorilor calea, âmenii
negoţul cel mai strălucit. riului le arată lor calea prin pustiiurile de şiţă nespusă. De geaba caută el să-şi ajute, s’au apucat să netefiâscă locurile cele
După aflarea meşteşugului de a tipări năsip. bând apă, că apa nu-i înlesnesce răsuflarea; petrose şi să facă pe dânsele drumuri
bani, omenii puteau face negoţ nu numai Multe primejdii mai întimpină cara­ de gâba caută el răeore, că tote lucrurile bune, s’au apucat să facă poduri peste ape
cu vecinii, ci şi cu locuitorii ţărilor mai vanele în drumul lor. In Africa este bună- pe care pune mâna sunt ferbinţl. In timpul şi ospătării prin oraşe, ca să aibă unde
depărtate, cu cari nu puteau schimba marfă oră o pustietate de năsip care se chiamă acela de arşiţă locuitorii satelor şi oraşelor găzdui negustorii cei obosiţi de ostenâla
pe marfă. De-6rece însă în vremile cele vechi „Sabara" şi-’i aşa de mare ca două din se închid în casele lor, eră omenii oe se drumului. Banii li-au adus aşa-deră omeni-
omenii nu erau scutiţi de f&cătorl de rele ca trei părţi ale Europei. Cum pe mare nu află în pustiu se închid în corturi şi în lor multe folose, dâră li-au adus şi mulţime