Page 83 - 1897-02

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 46.—1897.

m’am încercat, a o mângâia cu vorbe dră- Insciinţare dela Firma : Briider Hirsch Rauta de oorâne ung. 4% > - • 99.15 B u r s a d e B u u u r e s ' l
găstose, când mama mea iubită îmi puse & Co. Megasin „Au piix fixe Wien I [rupi*, căii. fer. ung. în aur 4y % • 122.25 din 3 Martie n. 1887.
2
Graben 15“, oare au contractat cu mai l
pe cap cununa albastră stropită cu lacră- frnpr. căii. fer. ung. în argint 4' / °/ 101.—
0
2
multe fabriol din lăuntru şi străinătate
mile sale. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.50 Scad. Cu
cantităţi mari de stofe de lână, mătasă, V a l o i î . bani
Eu pe atunci eram de 10 ani; totuşi lingerie, pânzărie, garnituri complecte de Bonuri rurale ungare 4°/ . . - 97.25 Do­ bânda. cup. gata
0
acâsta scenă mişoâtore rămase neuitată în masă, aşa oă sunt în posiţiă a oferi on. Bonuri rurale oroate-slavosae. . . 97.50
Rentă, română perpetuă 187b
inima mea şi acum ca om în etate sum olientele avant&gii mari atât în privinţa tznprum. ung. ou premii . . . . 151.25 Renta amortisabilă . . . . 5“/o Apr.- Oct. 108. 1 /,
100.-
77 77
5%
de credinţa, că în acea flore se văd stră­ asortimentului horend, cât şi a preţurilor Losurl pentru reg. Tisei şi Segedin. 140.75 n (Impr. 1892 . . , 6°/o lan.—Iul. 99-7»
eftme, oe nici o firmă de concurenţă nu e n din 1893 99.7,
lucind lăcrămile tuturor mamelor iubite şi Renta de hârtie auatr.........................100.90 1894; int. 6 mii. 5'Vo 77 77
în stare a face. Reoomandă on. clientele a n !' 0 /„ Apr.-Oct. 96.7,
pentru aoeea iubeso eu flârea grâului mai se convinge prin cererea oolecţiiiuei com­ Renta de argint austr.........................101.10 n (Impr. de 32. */ mii. 4% lan,-mile 87 7 8
2
mult oa pe orl-care altă flâre“. plete de mostre, care o trimite franco şi Renta de aur austr..............................122.90 n n (Impr. de 50 mii 47c 77 77 87. 3 / 4
(Imp. de 274 m. 1890
77 77
88.7 4
* gratis. Trimite şi jurnale de modă, care Losurl din 1860 ................................. 142.— 77 (Imp. de 45 m. 1891 47o 77 77 87.7 4
47n
conţin noutăţile din urmă de confecţium, 7 7 (Im. de 120 iul. 1894 47,, 7 7 77 S7 7 4
Cea mai mare corabie din lume. Aoţii de ale Băncei austro-nngară. 945.— 7» >} 88J/4
toalete, pălării, umbreluţe. A se vede Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 393.50 Oblig, de Stat (Conv, rurale,) 47n
pilele aceste s’a asverlit în apă, în anunţul de pe pagina din urmă. Oblisr. Casei Pensiunilor fr. 300 67„ 10 Mai-Nov. 102 —
Aotii de-ale Băncei austr. de credit. 857.25 Oblig, comunei Bucur esc! 1883 295.—
oraşul Hamburg, cea mai mare corabiă dm Napoleon dori.......................... 9.53 „ „ ,. din 1884 5 «/« lan.—Iul. 96.—
lume. Corabia e destinată pentru trans­ OăAencLa.riai 8eptern.ânei. „ „ „ din 1888 67» Mai- Nov. -----
—
lnn.-Dec,
Mărci imperiale germane . 58 67 ., „ „ din 1890 6°/»
porturi de persooe şi se numesce „Barba- FEBRUAR. are 28 dile. FAUR. 67» Mai-Nov. 97-
Loadon vista............................. 119.85 Scrisuri fonciare rurale . 6°/ n lan.-lulie 92 7»
rossa“. Corabie e colosală şi fără păreolie, „ „ urbane Bucurescî 6 7n
pilele Paris vista................................ 47.57 / 77 77 X ob
1
e un capo-de operă şi o învingere a tech- Călend. Iul. v. Călend. Gregor. 2 77 77 77 77 67» n n
Rente de corâne austr. 4%- 100.70 ii ii n Iaşi . . «>7» 77 » 84.7,
nioei moderne. E interesant, oă în mijlooui Oblig. Soc. de basalt artificial
Dum. 23 S. p. Ier. Polic 7 S. Toma Acui. Note italiene............................. 54.05 67» 77 77 -----»
corăbiei se ridică un edificiu cu două etage Luni 24 f Aflar. cap. S. I. 8 Ioan Filim. Banca Rom. uit div. fr. 12.81 V.N.
150 v.
şi de 2B6 paşi îu lăţime, oare este aran- Marţi 25 S. Tarasie Teod. 9 Francisca Banca >’aţ.ion. uit. div. 8S.— 500 într. v. 1825 ----,-------
500
Banca agricolă.............................
giat pentru pasagerii dm clasa I şi a Il-a Mer. 26 Sf. p. Porfir. Ep 10 S. 40 martir. Preţurile cerealelor din piaţa Braşov. D acia-România uit. div. 35 lei 600 150 v. 225 —
200
.Restaurante spaţiose, săli de lectură, d9 Joi 27 °P. Proco Decap 11 Constanţa Din 5 Martie st. n. 1897. Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 într. v. 454,—
493 --
Vin. 28 S. păr. m. Vas. 12 Ep. Gregoriu
conversaţie, de diferite jocuri aprovizonate Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 310.—
Sâm. 1 f Cuv. Eudochia 13 Rosina Soc. Rom. de Oonstr. uit. div.lo i 250 194.—
au t6te comodităţile moderne au loc pe Măsura Valuta Soc. Rom, de Hârtie uit. — 10C' 77 7 7 -----. —
corabie. Afară de acesta mai e loc pe co­ sâu C a l i t a t e a . austr. „Patria* Soc. de asig. uit d. 4 lei ICO ___ , —
Bursa de mărfuri din Budapesta. greutatea Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 ___,------
vertă pentru vre-o 2 mii călători. Pentru fi. cr. u ,i ii ii 2 em. u. d. 0 100 -----,------
din 3 Martie n. 1897.
pregătirea apei de băut s’a instalat un Soc. de fur. militare u. d. 60 lei 60ij 7! :)
11
g 4 Preţul {Mii 1H. L. Grâul cel mai frumos 6 20 ,, Bistriţa soc. p. f. hârtii 30 „/' :? 77 ----- .------
aparat, ,ou oare se pregâtesce d'n apa să­ 1 05 LW Societ. p. const. de Tramways 20
s
S e m i n ţ e 3 w 100 chiîogr. 7» Grâu mijlociu . . 5 80 20 trancl aur *7 77
rată a mării 18 litri apă bună de băut’ pe 8î £ Grâu mai slab . . 5 50 —. -
a o
c}i. Corabia „Barbarossa“ are 20 de luntre O dola | păoă
Grâu mesteoat . . 3 80 S C O M P T U R l :
de scăpare şi e luminată cu 650 lămpi Săcarâ frumâsă . . 3 80
Orâu Bănăţenesc 81 8.35 8.40
eleotrioe. Tote maşinile acomodate la acestă Grâu dela Tisa 81 8.40 8.44 Săcară mijlooiă . . 3 50 Banca naţ. a Rom. 6% Paris . . . . 2 %
Grâu do Pesta 81 8.35 8.40 Orz frumos . . . 3 50 Avansuri pe efecte6 Petersburg . .
corabie uriaşă iucrâză cu o putere de î> % 47,%
Grâu de Alba-regala 81 8.35 8.40 Orz mijlociu . . . 3 30 Casa de Depuneri 57, Berlin . . . . 5 7
8500 cai. Grâu de Bâeska 81 8.45 8.50 n 2 40 Londra . . . . 4 7 o Belgia . . . . 3 %
.
* Grâu ung. de nord 81 77 Ovăs frumos . . . Viena.................. 4.— Elveţia . . . . 4 7 ,
Ovăs mijlociu 2 20
Puterea unei balene. CJ 3 50
® o Proţul pav Cucuruz . . . .
3£minţe voaiil 100 chiJj^r. Mălaiu......................... 4 —
Dâeă trebue să credem unei depeşe tioiul s«
ori nouo Mazăre......................... 6 — Din 6 Martie 1897.
o o,
din Rockaway Beaoh, unde o balenă ’şl-a îs dola pana 10 50
7 7 Linte . . . ’ . Bancnote rota. Oump. 9.46 Vând. 9.49
bătut, cu o teribilă îsbiturâ, joc de întreg Fasole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 —
Secară 70-72 6.50 6.55 7 7 Argint român. Oump. 9.43 Vând. 9.45
echipagiu! corăbiei de pescari „lames-Nor- Orz nutreţ 60—62 4.50 ■4.75 7 7 Sămânţă de in . . 7 — Napoleon-d’orl Câmp. 9.50 Vând, 9.53
man“ din Barren Irland. Orz de vinars 62.64 5.50 6.— 7 7 Sămânţă de oânepă . 4 60
Orz de bere 64.66 6.50 8.— — 85 Galbeni Omaap. 5.62 Vând. 5.66
Nouă dintre pescari se scoborîseră OvSs 39.41 5.85 6.30 Cartofi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . — Rable ruaescl Oump. 126.— Veni. —.—
într’o corabie mai mioă, ea să pocă arunca Cucuruz bănâţ. 75 Măzăriche . . . . —
Cucuruz altă soiu 78 1 kilă Carne de vită . . . — 43 Mărol germane Oump. 58.50 Vând. —
suliţa mortală iutv’o balenă forte mare, ce Cucuruz n 7 7 Carne de porc . . . — 48 Lire turcesol Cump. 10.60 Vend. —
mergea lin pe mare. Hirişcâ n M Carne de berbece . . — — Scris. fono. Albina 5% 100.75 Vând 101.75
Dâr d’abia balena simţi săgâfca şi cu Ourso! 100 kil. Său de vită prâspăb 21 —
o lovitură îngrozitor de puternică asvârli rroaucîoaiv. S o i a ' Său de vită topit 32 —
dola pr.iQft Proprietar: ©r. Aurel Muireşianu.
corabia dimpreună cu întreg personalul ei
Sem. de trif. Luţernă ungur. 45.— 52.-
la o înălţime de 12—15 piciore îd aer. — transilvană — --1 C u r s u l S o s u r i l o r p r i v a t » Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
Tot echipagiul depe barca cea mică — bănăţână ——
roşia 28.— 30.- din. 3 Martie 1897
fu aruncat in mare şi balena se făcu ne- Olau de rap. rafinat du pin — .- --.-- XXXXXXXXXXXXXXXX
văd â în largul mărei ou sâgetă cu tot. • Oieu de iu --,-- _.-- oump. vind*.
ut
a Uns. de porc dela Pesta 53.50 54.50 Basilica 7.- 7.60
Imediat se lăsară pe mare câte- va c* dala ţâră --.... --.-- Credit . . . . 198.- 199.— De închiriat.
bărci de scăpare şi cei nouă naufragiaţi Slănină avântată 47.50 48.— Clary 40 fi. m. c. 57.25 58.25
sg afumată 53 — 54.- Na,vig. pe Dunăre .
fură scăpaţi. r; Său --, _._ Insbruek . . . . 146.— 152.— liOCal «Ie prăvălie arangiat
O
27.-
27.80
Marinarii nu se pot dumeri nici acum 8 Prune din Bosnia în. bnţ! 17.— 17.50 Kraltau . . . . 25.50 26.50
căci n’au mai aucjit despre o asemenea pu­ (O Lictar din Serbia în saci 16.50 17.— Laibach . . . . . . . 22.— 23.— complet cu rafturi, este ele BBielhi»
slavon nou
20 50 21.-
Buda .
60.25
tere la vr-o balenă. P< Nuci bănăţenesc _ -- _ _ Palffy . 58.50 61.25 Hat săels i iffiartie st» n» Eu
>
#
69.60
din Ungaria
Ei n’au văcjut întregă balena, dâr % Gogoşi unguresc! Crucea roşie austr. 19.75 20.— Satulung (Săcele). Uliţa mara, lân­
O
H dto ung. . 10.25 11.26
cred, că trebue să fi fost forte mare, oăol Oi ?7 sârboscl dto ita.1. 12.25 12.75 gă biserica nouă Nr. 673, unde au
Miere brută Rudolf ,
alt-fel nu se pote explica aoâstă grozavă î) gnlbină strecurată _ _ Salm . . . . 26 50 27.— avut boltă pănă acuma Ioan N.
§
forţă. Ceară de Eosenau . _ _ Salzburg . , , 69.— 71.—
26.75
t
25.75
Spirt brut _ _ _.-- St. Genois Stanei.
t
Lăsăm responsabilitatea în privinţa Drojdiuţe da spirt 72.50 73 50
7» “.---- ---.— Stp-nislau . _ _ Doritorii a ae adresa la proprie­
autenticităţii acestui fapt mandatarului te­ Trieitine 4*/a°/o m, c. 146.— 152.—
dto 4°/., 50 69.— 73.— tarul ID-nul
legramei în cestiune, telegramă adresată em’-ssafl fowpsss sSSss ¥Betnss!.. Waldstein 60.— 62.— i
diarului „L’fndâpendauce Belge . Din 5 Martie 1897. dto de 10 franci __ . __ __ 1 2 1 6 2 - 3 ESaifimtso&a Jarnea»
u
t
Banca h. ung. 4% 122.25 123.25
Renta ung. de aur 4% . . . . 122. nnnnnuumtmnnmn
plutaşul a vădut că pluta îi merge mai re­ bine de-o sută de tunuri şi o miiă de că- pote luau cu dânşii paseri ca să le lase să putut marinarii să plutâscă în largul mării
pede. Atuncia lui cu bună semă ’i-a venit tane. Cârmaciul ei apasă numai cu mâna sbore, şi după sborul lor să vadă, în care
şi în nopţile cele întunecâse. Acul magne­
în gând să înţepenâscâ pe plută stîlpl înalţi şi o îndreptă după plac încotro vrâ. Po- parte este pământul uscat. Ori şi cum plu­
tic are adecă puterea aceea, că arată cu
de lemn şi să-i acopere cu nisce pânzeturi porele de prin alte părţi ale lumii, veclând taşii cei dintâiu au trebuit să plutâscă pe
vârful lui tot-dâuna spre miadă-nopte, şi
ua
lungi şi late, ca să aibă în ce bate vântul întâiaşl-dată că se apropie de dânsele o mare numai cfi > de-orece uşor se putea
aşa marinarii sciu şi c[iua şi noptea încă­
şi aşa să-i ajute şi el a împinge pluta mai corabiă de felul acesta, credeau, că un oraş întâmpla, ca în nopţi întunecose pluta să
trău au să călătorâscă. Dâră pote omenii
departe. Stîlpii cei înalţi se cliiamă catar- mare plutesce asupra lor, şi catargurile să isbâscă de stânci şi să se sfarme, ori să au dat de acul magnetic forte târdiu, că
(juri. eră pânzeturile întinse pe dânşii se credeau că-’s turnuri. Alte popore credeau rămâe înfiptă în nisce locuri năsipâse. cine ar fi gândit, că o bucăţică de fer ne­
cliiamă vântrele. Ecă aşa din bune în mai că corabia îi un fel de Dumnedeu, şi de Fenicienii au fost cei dintâiu, cari gru să arate calea aşa de bine, încât cu
bune plutele s’au prefăcut cu timpul în co­ aceea îngenunchiau înaintea ei şi se închi­ au cercat a pluti în largul mării atât clina dânsa să te poţi duce pe tâte mările. Omenii
răbii, va să dică omenii au aflat un meş­ nau. Sălbaticii din Olanda-nouă au fost cu­ cât şi noptea. Ei îşi făceau corăbii din co­ din partea lumii în care trăim noi, anume
teşug nou, anume meşteşugul de a face prinşi de spaimă nespusă şi au fugit de paci de cedru de pe munţii Libanon. Cu Europenii, au deprins a scii dela Arabi
corăbii, şi a pluti cu dânsele pe apele cele pe malurile mării, când au vădut întâia corăbii de aceste ourăjoşii Fenicieni au ce-i acul magnetic pe la anul 1100 după
mai mari. Omenii slujbaşi ai unei corăbii corabiă venind spre dânşii. Ei au socotit cutezat a pluti în largul mării mediterane, Christos, adecă pe timpul acela, când ei
se cliiamă corăbierî, marinari seu, matrozi. că corabia îi o dihaniă eşită din mare, fiind călăuziţi diua de lumina sorelui, âră mergeau cătră ţâra cea sfântă Palestina ca
Gândiţi acuma, câte nenorociri au care pufnesce din gâtlejul ei cel înalt şi noptea de luciul stelelor. Pe ceriu sunt să scotă mormântul lui Isus Christos din
trebuit să păţâscă marinarii până au putut larg o suflare dâsă şi nâgră de fum ce unele stele ce strălucesc mai tare şi stau mânile Turcilor. Pe la anul 13C0 după
înlesni primejdiosa călătoriă pe mare, şi întunecă ceriul. mai tot-dâuna pe un loc, fără să asfinţâscă. Christos sciau acuma tâte poporele de acul
câte greutăţi au trebuit ei să învingă ca Ou bună sâmă, că cu plutele cele be- Fenicienii îşi însemnau aceste stele precum magnetic, şi abia de atuncia negustoria şi
să ajungă a preface pluta cea mai vecină cisnice dela început omenii nu puteau şi ţările ce erau în dreptul lor, şi aşa sciau marinâria au început a da îuainte aşa, în­
în corabia iscusită din diua de acll. Corabia merge tare departe pe mare, ci trebuiau încătrău au să plutâscă. Dâcă însă ceriul cât nici o mare n’a rămas nestrăbătută de
de răsboiu din diua de astăcji sboră cu să plutâscă numai atâta, ca să potă vede era întunecat sâu plin de nori, atuncia ma­ corăbii, şi s’au aflat chiar părţi nouă ale-
stâgurl înfipte pe vârful ei ca o săgâtă pe malurile şi să nu rătăcâscă. Pentru întâm­ rinarii lor nu se depărtau pe mare, ci se pământului nostru.
apele mării împotriva tuturor vânturilor şi plări ca acele, când furtuni neaşteptate ar ţineau aprope de maluri.
fnrtunelor, deşi^pe dânsa sunt pâte mai fi aruncat pluta departe de maluri, plutaşii Abia cu ajutorul acului magnetic au