Page 86 - 1897-02
P. 86
„Ma" iese in l-care iii,
AUoawnte pentru Anstro-Dngana:
Btfaşofy piaţa atare. Pe un au 12 fi... po şoee iojdI
Smrisojî' a nfîKHi'.Jit.c as so 6 fl„ po trei lnuî 3 11.
pi’imoso. — MacvjWffiîj r ’4«' te «» N-rii do Dumlnoo.4 2 fl. pe r.n.
Pentru România si străiaăiatt:
wsifufrî primesc la Athni-
Histraţln.urîn Braşov ?i 1» «*■• Po un au 40 franol, po şoao
saătdi’ele Bireiiri dB şnururi: Icni 20 fr., po troi iuni 18 Ir.
fn TÎ3na: X. Jh«ktt, Htinrich p'-rii do Duminecă 8 frânai.
Schaltk, Rudolf .Xoxm, A. Oppeliks Se pronuzneră la tdto ofioio.lo
îlachfolgor; Axion Opptlik, ./. poştale din întru şi din aiară
Lnr.nebcr, în Budapesta: d. Y. şi la dd. ttoiootort.
Ooldbcrgerg, Xekstein Bevivxt; în u^mitaul ratnt Breşei 1
Bucureaoi: Agmcs Sacos, Stao- administraţiunea, piaţa mare,
oni/aalo do Bouvnanio; in Harn- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burg: Karotyi & LMmann. I.: po un an 10 fl., po şose
Preţul |n*arţlun!lai: o aariii,. lunî 5 fl.. po troi luni 2 fl. 50 or.
«euânond pa a colonii 8 «t. ţi Cu dusul în casă: Po un an
aCcr. timbra pentsa o pabli- 12 fl., po 6 lunî 6 ti., pe troi lunî
ca’co. Publioărî mai daae da^ă 3 fl. Un osomplar 5 or. v. a.
tarifă iji învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Se clame pe pagina a 3-r. o tele cflt şi inserţ.iunil© sunt
«oria 10 os. aiin <30 bani. a so plăti înainte.
Braşov, Lml-Itatl 25 Febmarie (9 Martie)
44
Cestiune politică ori de drept? că tote celelalte ar fi „complanate previne pe Comitet prin formularea tot caşul nu dovedesc nepreooupare
44
44
său s’ar pute „complana fără de unui titlu fără cuvântul „transilvană şi iubire de adevăr din parte-le, uecă
Ne simţim dator! se dăm unele nici o scădere. însă şi fără termiuul „poporul ro pe basa unor astfel de argumente
44
esplicărî şi se facem unele declara- Noi negam categoric ca este mân . umblă să ne impute esagerărî şi că
ţiunî în eestiunea schimbării titlului aşa cum c|ice fă)a sibiiană şi o vom Decă ministrului i-a fost numai am spune lucruri, cari nu corespund
44
Associaţiunei, care va forma obiec dovedi’o, arătând tot-odată cât de de cuvântul „transilvană de ce a cu starea faptică, cu alte cuvinte
tul adunării generale eatraordinare nebasate, ca se nu cji cem frivole, tăcut cu totul despre acesta în res- min ci uni.
dela 10 1. c., cu atât mai vârtos cu sunt Imputările ei privitore la ati criptul său dela 4 Pebr. 1896? Şi Admitem şi noi că motivele mi
cât un 4Î& ’ din Sibiiu, care întot- tudinea nâstră. de ce în rescriptul său următor dela nistrului sunt pur politice şi că tind
1
dâuna a stat în contact cu comi Singurul şi cel mai tare argu 2 Sept. 1896 nu se mulţămesce a mai departe, decât pote cuprinde min
44
tetul central al Associaţiunei, ne ment, de care dispune „Tel. Rom. cere numai simplu ştergerea cuvân tea oportuniştilor dela „Tel. Rom.“
face imputarea, că n’am fi tractat se cuprinde în răspunsul ce şi’l dă tului: „transilvană ? Ceea ce am opus şi opunem noi
44
obiectiv acâstă cestiune, că am fi însu-şi la întrebarea: Se ne spună „Tel. Rom decă acestor motive arbitrare şi volnice mi
44
44
„esagerat lucrul , am fi „turnat oleu „Pentru ce ae tot susţine, că guver § 1 cu titlul nu se ţine de statute nisteriale nu este deci politica, cu care
44
pe foc , ba am fi spus chiar „lu nul pretinde ca ouventul „român şi „po şi decă eliminarea de acolo a „po n’avem de a face în Asociaţiune, ci
44
44
cruri car! nu corespund cu starea por * să se eîimineze din statutele Asocia- porului român nu este o eliminare dreptul nostru!
1
faptică . ţiunei, când raportul Comitetului dovedesoe din statute?
44
Piarul despre care vorbim este contrarul ? rf Va fi sciind ministrul de ce o
44
„Telegraful Român . El se folosesce „Cestiunea ou „poporul român este pretinde tocmai la titlu atât de „ca Conflictul greco-turcesc.
44
44
de ocasiune şi replicând la răspun superatâ deja şi ministrul nu mai rîifioul- tegoric . Acesta formâză haina în
sul, ce i l’am dat după prima sa teză §-ul 2, care sună astfel: „Scopul Aso- care se presentă Societatea necur Situaţiunea în Orient devine tot
espectorare în contra atitudine! or ciaţiuuei este înaintarea culturei poporului mat înaintea lumei, âr ceea ce stă mai încordată. T6ta lumea aştâptă
ganului nostru, se face, cu or! fără român eto., âr cuvântul „român se află scris în § 2 are o importanţă prac cu nerăbdare răspunsul guvernului tur
44
mandat, advocatul comitetului cen destul de accentuat (!) chiar în titlul care tică bunăbră cum o are orî-ce § din cesc şi mai cu semâ a celui grecesc la
tra), luându’l quasi în apărare con il propune ministrul: „Asociaţiunea lite legea de naţionalitate. Şi acesta e notele marilor puteri în privinţa con
44
tra afirmării nostre, că trebue să rară şi culturală a Românilor din Ungaria' . lege sancţionată de monarch nu flictului din Creta. După diferitele
porte consecenţele convingerilor ce Quod non?, domnilor dela „Tel. statut întărit de ministru! manifestări ale celor din Atena
44
44
06 1
le-a esprimat în representaţiunile Rom. . Aveam dreptate să cji ^ * Şi să ne spună „Tel. Rom. , însă, şi mai cu somă după enunciă»
sale cu privire la schimbarea tit că n’aţî cetit raportul Comitetului, cine s’ar mai pută provoca acjî rile regelui Gheorghe, făcute fără
0
lului, pretinsă tam-nesam de cătră căci de l’aţî fi cetit cu atenţiune cât de puţin la acea lege, decă a’ar nic! o reservă în cjilsl din urmă
ministrul de interne. a-ţ! trebui să constataţi, că adevă fi titlul ei cu „egala îndreptăţire? 44 atât faţă cu diferiţi corespondenţi
Amintitul (|iar ne spune că rata divergenţă între ministru şi co Aşa der vedeţi, că ministrul de cjiars» cât şi faţă cu diferiţi băr
vede cu alţi ochelari raportul comi mitet a fost tocmai pentru cuvintele scie ce face şi, dâcă comitetul re- baţi politici, cu greu se pote crede,
tetului şi prin urmare îl pricepe „poporul român*, cu privire la car! monstreză, scie să-i înşire câte verc[î că acest răspuns, al cărui termin se
altfel decât cum îl pi^cepem noi. ministrul a pretins categoric să fiă şi uscate despre primejdia cuvântu împlinesce tocmai astacjT, va fi în
44
Şi ca esplicare aduce înainte şterse nu numai din §. 2, ci şi din lui „transilvană , la care el mai îna concordanţă cu cererile puterilor.
răspunsul „categoric * al ministrului titlul Associaţiunei. inte nici că s’a gândit! Regele grecesc şi guvernul său, după
4
că „nu va cedacare răspuns ar In urma remonstraţiunei prea Dâcă „Tel. Rom. vede destul cum să vede, nu voiesc să cedeze
44
44
44
face eestiunea „forte delicată , aşa că justificate a Comitetului, în care se de accentuat cuvântul „român în tit cu nici un preţ în eestiunea cretană,
comitetul nu voiesee se mai ia răs mai dovedea, că ministrul în rescrip- lul ce vrea să-l impună ministrul, e nu se mulţumesc numai cu autono
punderea asupra sa pentru eventua tul său anterior n’a făcut o ase cestiune de gust şi pâte şi de senti mia Cretei, ci cer cu resoluţiune ali
lele consecenţe, nu voiesee să <ţică menea pretensiune, văcjend că nu ment ; der el însuşi nu cuteză a sus pirea acestei insule la regatul Gre
nici ba, nici da, ci „a convocat adu pote se-şî ajungă scopul pe calea ţine, că şi noţiunea popor ar fi ac ciei. Argumentul lor este, că popu-
narea suverană, care pe răspunderea apucată, ministrul şî-a schimbat de centuată în acel titlu! laţiunea creştină din Creta nu voiesee
sa pbte să judece quid juris şi quid odată tactica şi tăcând de §. 2 şî-a De ce der se eşofâză numita autonomia, ci predinde desfacerea ei
aî e
r
consilii.j şi fără sfatul 4i ' lo “- concentrat tot atacul in contra §. 1, fâiă aşa de mult pentru a ne con totală de sub autoritatea Sultanului
Acesta este mersul ideilor şi al adecă a titlului, basându-şi-1 de aci vinge, că tocmai adjectivul „transil şi împreunarea ei cu confraţii din
44
argumentării „Tel. Rom. care cul- Încolo pe altă temă, că adecă „ar vană care este curat numai pretext ar regatul grecesc.
44
rnineză în afirmarea surprinejătore, fi greşit din punct de vedere al fi petra scandalei? Grecii nu se simt nicî-decum
44
ba uimitbre, că totul se reduce nu dreptului public . Pentru ca însă Scurţi de vedere mai sunt d-nii datori a ceda stăruinţelor marilor
44
mai şi numai la oposiţia, ce-o face cei puţin din titlu să se ştârgă ter- dela „Tel. Rom. când ne vin cu puteri, ci spun făţiş, că nu ’şî vor
44
ministrul cuvântului „transilvană şi minul „poporul român ministrul obiecţiunî ca cele de mai sus şi în retrage cu nici un preţ trupele lor din
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 in apă înotară la ţârm. T6te forţeie să con- Acum debarcară, apăreudu-se prin o convingerea de a-şî răscumpăra soump viaţa.
oentrară acum în a arunca apă; îdbu-şI întăritură provisorioă, Camille eu curagiul Ooasiunea nu întârejiâ a li-se îmbia, de-
(4)
bietul profesor munoea munoa lui Sisif, unui leu se arunca asiupra Arabilor răs 6re-ce Arabii cu’n sgomot infernal dând
Camilfe Renouard. aruncând apă ou o oismă, oe-i căzuse din firaţi alungeudu-i într'o pădurice din apro salve de vre-o câte-va pusei, se aruncară
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle întâmplare în mână. piere. Aoest succes neaşteptat îl folosi Ca ou furia unui uragan asupra micei C6te,
Trad. de T. d. C. Camille observând, că orî-ce munoă e mille pentru repararea corăbiei, căol de-o oare oa o stâncă neolătită împărţia mortea
Acestei ameninţări nu daseră Arabii zadarnică, decise debarcarea ia ţărm deşi călătorie pe uscat nioî vorbă nu ptuea fi. în jurul lor. A descrie vitejia acestor bravi
nioî o importanţă, ci liniştit îşi oontinuară pe ţărm o câtă numârâsă de arabi aştept&u întâia puteam fi atacaţi de Beduini, cari e imposibil. Copleşiţi de mulţimea Arabi
activitatea. Renouard o privi uoâsta de semn în linişte debarcarea. El făcu pe oonsoţl furnioau în oete numărose prin pustiul în lor, ca leii apărându-se, desohidâu drumuri
râu. O apariţiune estra-odinară îusâ le atenţi, oa s6 fiă statornici, şi nimenea să tins ; seu chiar de Arabii înverşunaţi, oarl în prin şirurile lor. Ei oădâu ou mulţimea la
alunga deocam-dată ori-oe temere de 'pevi- nu puşca pănă ce nu va da însu-şl oomanda. ourând avâu să răsbuce pe soţii lor o- pământ, şi unii înspăimântaţi de atâta ou-
oul. In orizonul depărtat să vedeu strălu Corăbierii erau înarmaţi cu vre-o câte moriţl. ragifi supraomeneso, pe un moment luară
cind în rucjele sdrelui piramidele aeoulare va pusei, dâr aveu un sprijin însemnat în Dâr abia să apuoară de reparat şi fuga.
din Gizeh. Pe eând oălătorii admirau acestă Arabi, cari se adunaseră în jurul lor. Ei strigătele sălbatice din dosul pădurii îi fă Era şi timpul, oăol Camille vulnerat
frumseţă a lor pănă acum necunoscută, er aşteptau numai apropierea oălStorilor, ca cură atenţi, oă pericolul e apropiat, şi tre la oap oăcju la pâment. Nurmahal, cerce
profesorul adâncit în lumea antică le vor astfel ataoându-i s6-i despoie de vieţa şi bue să se gândâscâ la apărare. Mult năcaz tând rana constată că nu este mortală şi oă
bea cu însufleţire, de aoeste mărturii incon averea lor. îi pregătea lui Camille profesorul Larosso- Camille oăcjuse numai în urma unei lovi
testabile despre oultura veohiâ a unei Camille cunosou imediat ţinuta lor ssinier, oare pe tâte căile încerca al oon- turi grele oe o căpătase pe furiş dela un
lumi gloribse de peste 4000 de ani, de pe duşmăuâsă, de aoeea îndată ce se apropiară vinge, că orl-oe încercare de apărare ar fi Arab puternio şi care numai îl ameţi, iute
ţermul Nilului se aucji o fiuerâtură sinistră, de ţărm comanda „Foc!“ un pericul, mai bună ar fi însă o capitulare. îi pansa rana, şi după puţin răpaus el se
oare-i amorţi vorbele pe buze. Oa la un O salvă de 8 puşoăturl avu un efect Camille soia însă oă capitularea este egală deştepta, reîntârit, oa şi când n’ar fi sim
semn dat, Arabii săriră de pe bordul coră deprimător asupra Arabilor. înspăimântaţi ou mortea înaintea aoesfcor Arabi, deol mai ţit nimio.
biei în Nil. de efeotul neaşteptat al aoestei selve se bucuros alese mârtea de erou, şi aoâstă Camille satisfăcut de aoest suoces glo
Tot atunci ţişni pe mai multe loourl împrăştiară în cea mai mare desperare lă ideie o împârtăşiau şi cei patru soldaţi rios, mulţămi curagioşilor săi tovarăşi, îm-
apa în corabiă. Inzadar puşca Camille după sând în urma lor mai mulţi morţi şi ouragioşi. bărbătându-i spre nouă fapte de vitejia. II
ei, era imposibil ai nimeri, după ae oorliţl răniţi. Mica câtă aştepta inimicul întăriţi în indispuse împrejurarea, oă profesorul La*
