Page 87 - 1897-02

Pagi Da 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 44.—1897.

Creta, şi la cas, când puterile ar face perfectă şi că puterile nu vor întâr- 4'oe, oă guvernul ruseso, animat de dorinţa trola e fbrte slabă şi mult este pănă când
întrebuinţare de mijlbcele coercitive, 4ia o singură clipită a aduce la re- de a grăbi opera de împăciuire, căreia s’a organele bisericesc! naţionale se vor putb
cu care au ameninţat în notele lor, son în unanimitate şi cu puteri comune devotat dela desohiderea oestiunei ore- avânta la nivoul singur mântuitor de-a
•v j
ameninţă şi ei cu o declaraţiune for­ pe aceia, car! ar cuteza a se împo­ tane, a luat iniţiativa unei propuneri ce împărţi ajutorele numai celor demni şi ou
mală de resboiu împotriva Turciei trivi disposiţiunilor lor; cu alte cu­ tinde să obţină consimţământul tuturor ca­ adevărată oresoere românbscă. Nemuritorii
şi cu invasiunea în Macedonia. vinte, puterile sunt gata a între­ binetelor asupra a două principii: întâiQ, fundatori ar merita măoar atâta, ca inten-
Guvernul turcesc, în urma posi- buinţa tbte mijlocele uriaşe, de care oă nu se pbte autorisa în împrejurările ao- ţiunilor bune se li-se facă destul prin cei
ţiunei sale precare, este cu mult mai dispun, ca se împedece desvoltarea tuale anexarea Cretei de Grecia; al doilea chiămaţî. Pbte oă ohiar stipendiştii români
precaut. El voiesce se vadă mai în­ mai departe a conflictului, care pbte că Creta trebue să obţie autonomia sa, fără icl-ooleajocă „Csârdasurî", şi totuşl’ei mânoă
tâii!, dâcă atitudinea puterilor euro­ pune în pericul pacea şi liniştea în­ ca să se aducă vr’o atingere integrităţii pânea Românilor.
pene în cestiunea cretană este în tregului Orient. De altă parte înse Turoiei. După primirea acestui proieot de
Pre lângă nefericita despărţire oon-
adever sinceră şi numai după ce ’şî sunt destule voci, care esprimă des­ puterile continentale şi aderarea oabiuetu-
va câştiga o convingere în privinţa tul de limpede neîncrederea în soli­ lui din Londra, el a fost oomunicat la feaională, oare mult ne împiedecă în pro­
gres, şi în cele mai multe ceuse din prurit
acbsta, se pare că se va pronunţa daritatea între puteri şi care arfimă, Constantinopol şi la Atena. Guvernul elen
confesional şi zădărnioesce înţelegerea ne­
definitiv în conflictul provocat de că nu peste mult se va dovedi, că a fost invitat să retragă trupele şi coră­
cesară la sucoesul luptelor, mai avem să
Greci. In ceea-ce privesce autonomia acâstă solidaritate nu este nici pe biile sale din insula Creta. Putem ave
luptăm şi cu neînţelegeri de altă natură,
Cretei, după-cum se asigură, Porta departe aşa de perfectă, după-cum firma speranţă, că nu se vor mai ivi difi­
la care orgoliul şi rea voinţa îşi dau în
este aplicată a da ascultare propu­ se asigură din partea organelor ofi- cultăţi nouă şi oă Greoia va da o dovadă
nerilor marilor puteri; cu tbte aces­ cibse. de înţelepciunea sa supunendu-se voinţei capete. Nimeni nu voiesce a se grupa în
tea înse pune şi ea unele condiţiunî, Ou deosebire faţă de Anglia Europei, unită în interesul comun al păcii. jurul bărbaţilor probaţi în simţăminte ro­
mânesc!, gândind că se pbte a trăi de ca­
între care cea mai de căpetenia sunt şi acum bănuieli, că n’ar ţinâ Grecia nu va voi să-şî compromită viitorul.
pul său fără legături şi fără disciplină. Se
este, ca Turcia se nu fiă silită a-şî tocmai strîns la concertul europbn Rusia, oare a îngrijit întotdbuna de inte­
pbte oă unii voieso prin astfel de purtare
retrage imediat trupele din insula şi că ar fi gata a părăsi acest con­ resele populaţiunilor din Orient, şi care a
a-şî asigura nisoe interese personale — însă
revoltată, ca estfel se se potă afirma cert, îndată ce ar fi vorba de a-se dovedit aşa de des simpatii mari pentru
atarl indivicjî au încetat a fi Români.
şi pentru viitor supremaţia Sultanu­ întrebuinţa mesurî coercitive faţă de Cretanl, privesce aobstă soluţiune ou satis­
lui asupra acestei insule. Grecia, la cas când guvernul gre­ facţie, cu atât mai mult, cu cât ea răspunde Yedem toţi, oât de vehemente sunt
pornirile contrarilor noştri pentru a ne ni­
Intr’aceea ambele părţi, atât cesc ar da răspuns negativ la ulti- dorinţei generale de împăciuire şi spiritului
mici ca popor şi câte curse se pun popo­
Grecia, cât şi Turcia, se pregătesc mat şi îndată-ce Turcia ar refusa de echitate de oare guvernul imperial a rului românesc pentru a-1 amăgi.
de resboiu cu o activitate deosebită, se-şî retragă trupele din insula cu fost animat întotdbuna.
chemă sub arme puterile, de care pricina. Alte foi bănuesc pe Rusia, Faţă de aoeste prigoniri este supre­
dispun, îşi procură cai, muniţiune şi că ar juca un rol duplu în actuala mul moment pentru inteliginţa română de
arme, şi concentrbză trupele adu­ cestiune orientală, aretându-se de o Se ne trezim! a se reculege şi a se purifica de unele
nate la graniţa Tesaliei, unde de parte ca sprijinitbre a păcei euro­ Din valea Mureşului, Mărţişor 1897. elemente stricate. Nu este iertat ca să mai
bună s6mă vor isbucni duşmăniile, pene, eră de altă parte încurajând Inimicii neamului românesc combat mergem cu răbdarea aşa departe încât,
la cas, când diplomaţiei europene pe sub ascuns pe Grec!, ca se con­ cu putere porţile fortăreţei Românismului. să nu ÎQceroăm a ne scutura de cei răi
nu-i va succede se potolbscă velei­ tinue mai departe cu resistenţa faţă Miniştri, deputaţi, jidoviţii şi nejidoviţii şi chiar şi de cei slabi, de ânger. Să
tăţile resboinice ale Grecilor. De altă de puteri, ca astfel se se dea nas- sunt de un gând cuprinşi de a-ne nimici Începem a ourăţi ranele de pre trupul
parte în Creta luptele între trupele cere la un resboiu greco-turcesc, care naţionalioesoe. Aşa fac şi lucră ei, dbr noi naţiunei şi să dăm d9 gbl pre orî-oare
grecesc! ajutate de insurgenţi şi în­ ar înlesni fbrte mult îndeplinirea ce faoem ? oâud el se face trădător. Loc între
tre garnisbnele turcesc! se continuă. planurilor rusesc! faţă cu Peninsula Din tote părţile numai rele veşti au- fruntaşii neamului nostru să aibă numai
Mohamedanii, fiind mai puţin! la nu­ balcanică. (fim despre destrăbălări şi oăoiulirl. Pot fiii adevăraţi ai naţiunei şi nicl-odată cei
măr, nu pot resista cetelor creştine Sub astfel de împrejurări se în­ bărbaţii luptători ai neamului românesc să cu musoa pe căciulă. Bărbaţii biserioei fiă
şi peste tot au fost siliţi se se adă- ţelege, că opinia publică trebue se mai priveseă la nemernicia unor indivicjl adevăraţi propagatori ai moralei naţionale
şi păstori ai oredinoioşilor, ferind turma
posteseă după zidurile fortăreţeîor. fiă forte neliniştită şi fiă-care se se din neamul nostru, cari ou tbte oă dela
de nisce păstori cu rele îndemânări, fiind
Dâr acestea rend pe rend sunt în- întrebe cu nedumerire: Ore ce va poporul român trăiesc şi totuşi prin pur­
biserioa chiămată şi a(jî ca şi în trecut a
cunjurate de Grec!, Musulmanii sunt aduce cţiua de mâne, — resboiu seu tarea şi faptele lor se dovedesc de rău­
fi scutul poporului român. Preoţii şi învă­
aduşi în cea mai mare stremtbre şi pace ? voitori ai sângelui propriu numai din oausa
numai graţiă intervenirei flotelor miserabilului simţ al egoismului materialist? ţătorii să-şi împhnescă ohiămarea lor, căci
aliate şi a trupelor europene debar­ Sunt de părere oum-că a sosit timpul, ca asupra lor multă răspundere este pentru
cate pe insulă sunt scutiţi de morte CestMuea cretană. să uu se mai cruţe niol un bărbat, oare câte multe neajanse între noi. Aşa să fiă!
prin fdme sdu dela o totală măce­ Din Atena se anunţă: Ultimele două cutbză în aşa grele împrejurări a face şi Nechita.
lărire din partea insurgenţilor iritaţi olase ' ale reservei vor fi chiemate sub el rău neamului nostru sbu prin neîmpli-
peste măsură şi încuragiaţî prin pre- drapel. O convorbire cu Delyannis.
nirea datorinţelor impuse, sbu prin trădarea
senţa trupelor grecesc!. Regele George a declarat corespon­ făţişă a intereselor naţionale. In ceea-oe privesce atitudinea Greciei
O altă cestiune de mare însem­ dentului trimis la Atena de diarul danes
Nu asupritorii neamului românesc sunt faţă de ultimatul marilor puteri, un colabo­
u
nătate în tătă afacerea greco-tur- „Berlingeketidende , că naţiunea grecbscă în stare a ne îngenunehia, oi acesta pbte rator al farului parisiau „Figaro a avut
K
câscă, ba pote cestiunea cea mai în­ nu pbte să supbrte iritaţia enervantă provo­ fi numai o urmare a slăbiciunilor din sînul o interesantă convorbire cu prim-ministrul
semnată, este: Ce atitudine vor ave de cată de răscolele neîntrerupte din insula nostru, oare, dbcă ar lipsi, nimeni nu ar fi grecesc Delyannis, pe care l’a intervievat.
aici înainte puterile cele mari în acesta Creta. Finanţele grecescl nu sunt în stare în stare să cuteze a ne brusca cu tbtă La întrebarea diaristului, dbcă faţă
afacere ? — Dura-va bre până în cele să pbtă întreţine pe cei şbpte-spre-cjece
ocasiunea. A fi Româu este împreunat cu cu ultimatul puterilor se va schimba ţinuta
din urmă unitatea de vederi între mii de refugiaţi cretanl aotualminte în multe datorinţe faţă de neam. Nu e de Greciei, Delyannis a răspuns, apăsând fiă-
puteri în privinţa conflictului greco- Grecia.
ajuns să te reounosol Român, oi trebuie să care cuvânt: „Este cu neputinţă să cedăm;
tărcesc, seu acăstă mult trâmbiţată Autonomia Cretei ar fi cu neputinţă,
şi conluori cu averea şi cu jertfe pentru cu neputinţă din tbte punotele de vedere.
unitate a fost numai aparentă? pentru-că Cretanii o refusă. Rechemarea tru­ mărirea neamului, din care faci parte, şi Poporul n’ar permite nicl-când una oa
Eată întrebările, ce preocupă în pelor grecescî ar fi semnalul unor măceluri mai ales este datorinţa fiesce-oăruia, ea asta“,
acest moment întregă pressa şi în- nouă, fiind dat fanatismul peste măsură aj la tbtă ocasiunea să nisubscă prin faptele ţ)iaristul întreba mai departe: „Veţi
tregă opinia publică europănă. populaţiunei musulmane. sale şi purtarea sa în sooietate să ridice rechema foel puţin trupele d-vostrâ din
Ce e drept, oficiosele nu înce- * onorea Românilor. Creta? — „Nu, iu nici un cas nu! răs­
u
M
tăză un singur moment a ne încre­ Din Eetersburg se telegrafeză cu data Cei mai mulţi dintre noi greşesc în punse Delyannis.
dinţa, că armonia între puteri este de 5 Martie: „Journal de bt. Fetcrsbourg u acbstă privinţa, luând cu uşurinţă întrelâsâ- „Şi ce veţi face, dbcă puterile vor
rile datoriei impuse, ba mulţi conduşi de întrebuinţa forţa împotriva d-v6stre?“ în­
simţăminte perverse îneruoişbză bunele in- treba mai încolo cjiaristod- — «Ei bine“,
rossossinier dispăruse. Toţi îl oredbu mort, meiată a bietului profesor, dispuse bine pe tenţiunl ale altor bărbaţi din neiertatul pă­ răspunse Delyannis, „atunci puterile vor
sbu cel puţin răpit de Arabi, sbu oă în- toţi; toţi rîdbu de acbsta aventură hazar- cat al zavistiei. Cunosc preoţi şi inteli­ ave să se lupte cu întrbgă Grecia. Retra­
su-şl de bună voiă s’a predat voind să dosă, admoniându’l oă în viitor să nu mai genţi, oarl întrbgă vibţa lor folosesc posi- gerea trupelor nbstre ar fi signalul pentru
evite mortea. Pe când făcbu aceste cornbi- părăsesoâ soţii, de-ore-ce forte uşor îşi ţiunea lor numai pentru esploatarea Ro­ măcelurile cele mai grozave. Dbcă Europa
uaţiuni, un strigăt desperat de ajutor se pbte perde viaţa în aceste locuri sălbatice. mânilor, fără ca ei să voibscă a contribui ne va oonstringe cu puterea tunurilor sale,
amjia de cătră pădure, pe acesta îl înso- Abia să sfârşiră admoniările şi înou- nioi filerul viduei pentru susţinerea causei se va face responsabilă înaintea umanităţii
ţia mormăitul aprins şi fioros al unei le- ragiările de o parte şi de alta, când Ca­ poporului. Aoeştia sunt pomii naroditorl, întregi prin răsboiul Greoiei şi prin oonse-
bice. La moment cei patru soldaţi aler­ mille observa, că din nou vor fi atăcaţl şi cari după s. Evangeliă trebue tăiaţi şi oinţele lui de uoiderile cele mai grozave,
gară în pădure voind să scape dela mbrtea încă de două p&rţî, de pe uscat şi de pe aruncaţi în foc. oare s’au văcjut vre-odată“.
sigură pe bătrânul profesor, a cărui vooe apă, ca astfel orl-ce retragere să li-o faoă Ounoso bărbaţi români, cari de ne- La întrebarea «floristului, dbcă Grecia
o reounosoură. imposibilă. Camille cu curagiul unui ade­ numărate-orl au trădat neamul româneso va începe răsboiQ în oontra Turciei, mi-
0 veseliă aprbpe ne mai simţită ou- vărat erou, îmbărbăta pe amioii săi şi îi şi interesele naţionale şi apoi tot înaintea nistrul-preşedinte greoeso răspunse, oă chiar
prinse mica obtă, când profesorul la insis- provoca să aştepte pe duşmani pregătiţi. Românilor mai au cinste, şi ei îi aleg ca dbcă guvernul grecesc nu ar voi uu ase­
tinţa lui Camille ’i descoperi aventura sa. „Amicl“ —• le cjise — „nu vă daţi, mai deputaţi prin sinode şi oongrese biserioesol, menea răsboiu, ar fi silit eă’l încbpă de po­
El spuse, că cerendu-i-se a fi martorele bine să murim morte de eroi!“ Descăroând unde au rolul de mameluol. Bărbaţii ro­ porul grecesc. Apoi oontinuâ: „Un aseme­
unei privelişti atât de înfiorătbre, se re­ pistolele în Arabii ce năvăleau asupră-le, mâni ou prinoipii naţionale şi luptători ne­ nea răsboiQ n’ar fi numai un răsboiQ gre-
trase tiptil în pădure, unde îşi înavuţi cu- începu a împroşoa mortea în mulţimea înfrânţi sunt combătuţi ohiar prin Români co-turceso, oi ar fi un resboiu general, un
nosoinţele ou o serie nouă de fluturi, pănă Arabilor cu sabia sa puternică. Nurmahal la astfel de ocasiunî, preoum am cetit des­ răsboiQ, la oare s’ar angaja Serbia, Bulga­
aoi necunoscuţi, înavuţind sciinţa prin des­ şi soldaţii îl urmară curagioşl şi în puţine pre caşul alegerei naţionalistului O. Bre- ria şi celelalte popbre, ca să obţină cu
coperiri nouă ; că străbătând mai afund în momente nu se vedea deoât o învălmăşâlă dioeanu. arma în mână aceea, ce ţin de dreptul lor.
pădure a dat de o grotă, în care o lebioă de lnptă, în care mica câtă se făcu cu to­ Sunt tineri universitari, cari ca şti- Anexiunea Cretei, dbcă ar fi fost concbsă
îşi lăpta puii. Urletul şi aspectul fioros al tului tot nevăcjută. pendiştl ai fondurilor române mai oă nu de puteri, n’ar fi adus nici una din aceste
acestui animal l’a pus pe fugă făcendu-1 (Va urma.) sciu românesce şi nici oă se nisueso a-se catastrofe. In. ceea-ce ne privesoe pe noi,
să strige după ajutor. Spaima şi frica înte- arăta Români prin purtare şi fapte. Con- nu vom primi nicl-odată autonomia inventată