Page 88 - 1897-02

Nr. 44.-1897. G-AZET A TRANSILVANIEI Pagina 8

de puteri, cu un guvernator turcesc. Masa­ Din Senatul român. nâstră abia mai da semne de vieţă şi esis- din aplausele prolungite şi repeţite ale pu­
crele s’ar începe din nou ou violenţă şi mai tenţa ei era în perioul. De vre-o doi ani blioului.
Joi s’a făcut alegerea preşedintelui
mare. Dâcă Europa voiesoe să intervină încâoe însă Reuniunea a început să ia un Urma aoum studentul de ol. VIII-a
Senatului în looul răposatului prinţ D.
cu dreptate, s& facă un plebiscit. Să se în­ nou avânt, interesul publioului faţă de ea gimu. Constantin Jurcan care declamă anec­
Ghica.
trebe loouitorii Cretei: „Voiţi să rămâneţi e în cresoere continuă, numărul membrilor dota de Speranţă „Ion la Featru". Pentru
supuşi Turcilor? Voiţi să vă sbăpânâsoă După cum se hotârîse mai ’nainte îu- se înmulţesoe, probele de oântărl sunt bine talentul său de oomio tânărul Juroan este
tr’o întrunire a majorităţilor parlamentare
marile puteri? Voiţi alăturarea la Greoia? oeroetate şi convenirile oolegiale se ţin re­ deja mult apreţiat de public şi agreat
a fost ales preşedinte al Senatului d-1 Dim.
Voiţi independenţa? — Sunt convins, că gulat. Chiar şi secţiunea de gimnastioă a de oolegii săi. Abia s’a presentat pe cate­
Sturdza. A fost cu totul 100 votanţi; din­
ohiar şi o parte din Musulmani ar vota fost reactivată în acest an, deschic}endu-se dră şi publicul a şi isbuonib în rîsete oare
pentru anexiunea la Grecia. In orl-oe cas tre aceştia 85 au votat pentru d-1 Sturdza, şi un curs paralele pentru sorimă. D-1 pro­ n’au mai încetat în tot deoursul declama-
âr 15 8’au absţînut.
contra hotărîrei printr’un plebiscit n’am fesor I. Panţu a făcut Reuniunii un dar ţiunei. Reohiămat prin aplausele sgomotose
ave nimio de cjis, căci plebiscitul este sin­ In urma alegerii sale, d-1 D. Sturdza de 20 fl. pentru procurarea aparatelor de ale publioului, el declamă înoă o anecdotă
a declarat, că este consoient de greutăţile
gura soluţiune." scrimă, pentru oare adunarea îi esprimă de Speranţă.
şi îndatoririle, ce sunt legate de fotoliul Forte m u l t a contribuit la reuşita pro-
mulţămită.
presidenţial, şi oă’şî va da totâ silinţa să Din raportul comitetului, cetit prin duoţiunei d-1 profesor de musioă Teofil
S e i K I L E U I L E L fiă vrednic de aşteptările senatorilor; mai d-1 seoretar Ioan Murâroiu, am aflat, oă Popovicl, oare a ooudus şi arangiat partea
este însă conscient şi de semnificarea poli­ musioală a acestei produoţiunl. Atât ooru-
— 24 Februarie. Reuniunea are acfî 3 membri onorari, 1
tică a alegerii d-sale. Ea dovedesce unita­ riie oât şi orohestra, oare de altă-dată a
Reuniunea femeilor române gr. cat. tea şi solidaritatea partidului naţional-libe- fundator, 75 protegiatorl şi 59 aotivî. Ou fost condusă de un străin, acum le-a con­
din Blaşiu şî-a ţinut, adunarea generală în ral, căruia aparţin atât majorităţile legiui- totul aşa-dâră 137 membri, mai mult cu 7 dus d-1 Popovicl gratuit din propriul în­
28 Febr., fiind de faţă şi I. P. S. Sa pă­ tore, cât şi guvernul. oa în anul precedent. Conveniri s’au aran- demn. D-sa & ales un program din cele
rintele Metropolit, însoţit de noul Episcop D-1 P. Grădişteanu, dice, că alegerea giat trei şi pe lângă asta corul a dat con­ mai framose oânteoe poporale, oare prin
al Lugoşului Dr. D. Radu. Reuniunea, făcută pe basa unei hotârîrl luate de majo­ curs şi la serata arangiată anul treout de dibacea d-sale conduoere a întrecut aştep­
cum spune „Unirea", se afiă în stare în- ritate a Camerei şi Senatului are o deose­ Societatea pentru fond de teatru român. tările publicului. Intre piesele musioale
floritâre, numără cu totul 131 membri şi bită importanţă, căol printr’ensa s’a făout D-lui P. Dima ’i-s’a esprimat mulţămită aflăm cu plăoere, că „Fâiă verde de Mo­
are o avere de 3435 fl. 55 or. Din 1892 recunoscut pentru a doua 6ră d-lui D. căldurosă din partea adunărei pentru zelul, hor" e însăşi composiţia d-lui Popovicl,
pănă la finea anului treout a împărţit aju- Sturdza calitatea de şef al partidului na- cu oare dirigiâză cântările. Un dar de 50 pentru oare îl putem felicita.
t6re în sumă de 1555 fl., parte dăruiţi pentru ţional-liberal. Crede, că consecinţa ar tre­ fl. a făcut Reuniunii şi d-1 Taohe Stănescu Intre altele s’a mai cântat „Fost’ai
internatul de fetiţe din Blaşiu, parte pen­ bui să fiă, ca direoţiunea efectivă a parti­ ou ocasiunea căsătoriei fiicei sale Elena lele" de Musicesou şi „Cucuie" de G.
tru ajutorarea elevelor din sosi internat. dului să se încredinţeze şefului său. Invită măr. Dr. Blaga, pentru care ’i-s’a esprimat
mulţămită. Dima, tâte o’un deplin succes, aşa încât
deci, pe d-1 Aurelian să roge pe d-1 D.
Pentru deprinderile de arme din anul Din raportul cassei, cetit prin d-1 la sgomotosele aplause ale publicului au
Sturdza să ia preşedinţia consiliului şi d-sa
u
acesta. „Reichswehr anunţă, că ofioerii şi cassar Iosif Moldovan, notăm, oă averea trebuit mai tote repetate.
să fiă alături cu d-1 Sturdza în cabinet. Un vesel şi vioi marş, eseoutat de
aspiranţii de oficerî în reservă aparţinători totală a Reuniunii este de 2648 fl. 80 cr.,
regimentelor staţionate în Bosnia şi Her- D-1 N. lonescu spune oâ alegerea d-lui parte în bani, parte în efeote şi realităţi. orohestra studenţilor, încheia acâstă reu­
Sturdza nu pâte să schimbe situaţia. D-1 şită serată literară, la oare a luat parte
ţegovina şi anume la reg. de infant. Nr. Averea în bani s’a sporit ou 17 fl. 69 or.
Sturdza, ales preşedinte, nu are alte pu­ un publio distins şi cu mult mai număros
23, 39, 49, 53, 62, 70 şi 86 şi la batal, de O oomisiune constătătore din d-nii: N. P. Pe-
teri decât acelea pe oare i-le dă regula­ ca altă-dată.
vânători Nr. 11, au de a faoe deprinderile tresou, I6n Panţu şi Ioan Săbădeanu a re-
mentul Senatului. D-sa va ave să conducă
de arme în Bosnia, respective în Herţego- vidat raportul şi socotelile oassei, pe care
vina. Mai departe acei oficerî şi aspiranţi desbaterile, şi astfel vedeţi, că aşa a de- le-au aflat în ordine deplină. Cu verifica­ ' ULTIME SOIRI.
olarat şi d-1 Dim. Sturdza. Guvernul are şi
de ofioerî în reservă, cari sunt împărţiţi rea procesului verbal al adunărei au fost Constantinopol, 7 Martie. înalta
acum încrederea Senatului.
la cele 4 regimente bosniace, în cas de însărcinaţi d-nii profesori Dr. Branisce şi P6rtă, respuntjend la nota identică
mobibsare au de a se presanta la regimen­ D-1 Dim. Sturdza spune, că subscrie Aurel Ciortea. a puterilor declară, că consimte CU
tele, la care sunt împărţiţi. cu amândouă mâuile cuvintele bine inspi­ Noul comitet a fost ales din urmă­ propunerile acestora privitdre la Creta,
rate ale amicului şi profesorului său D-1 deorece printr’însele s’ar asigura pa­
Angelo de Gubernatis, celebrul profe­ torii d-nl: George Chelariu preşedinte, Dr.
N. lonescu. Alegerea d-sale nu pote să în­ cea. Despre răspunsul G-reciei îucă
sor italian, care se află de Joi în Buou- V. Saftu vice-preşedinte, Iosif Moldovan
semneze decât solidaritatea partidului. Ce nu se scie nimic.
resol, e’a botărît a ţin6 trei conferenţe la oassar, Ion Murâroiu seoretar, Aurei Cior­
însemnătate îi dă partidul, acâsta este
Ateneu şi anume prima oonferenţă a ţinut’o tea archivar, Nic. Bogdan oonduoător al
alt-oeva.
erî, Duminecă, vorbind despre „La donna convenirilor, Pant. Dima dirigent al cân­
D-1 V. Lascar ministru de interne Sultanul de origine Frances. Foile
nel rinascimento italiano' ; a douajponfe- tărilor şi Petru Roşea dirigent al gimnasticei.
1
spune, că alegerea d-lui Dim. Sturdza s’a parisiene din incidentul încurcăturilor orien­
renţâ va fi Marţi despre: „11 Parradiso
făout ou aprobarea tuturor şi că ea a oon- tale dau la lumină o poveste, în oare se
u
terrestie nella Divina Commedia ; âr Joi 27 Şedinţa festivă a studenţilor ro­
firmat încă odată înţelegerea din partid. spune, oâ Sultanul ar fi de origine Fran­
Febr. v. în limba franoesă: „Le role des D-1 Sturdza a fost şi este şeful partidului mâni din Braşov. ces. Povestea acâsta vorbesce despre is­
1
Eomnains dans le monde latin' . (Rolul Ro­ nu 6 Q
şi, dâcă a<jl î guvern, acâsta este o Nu ne-am înşelat în aşteptările năs- toria romantioă a domnişbrei Aimâe de
mânilor în lumea latină.) Vineri în 28 Fe­ chestie internă a partidului. tre. Şedinţa publică de erî a societăţii „Ioan Rivery, oare de origine a fost franoesă.
bruarie v. Liga culturală va da un banobet Popasu" a studenţilor dela soolele medii Istoriograful
D-1 P. P. Carp crede, că ministru de insulei Martinique, Daney
în onorea distinsului ospe al Buouresoilor. române gr. or. din Braşov a avut un soo- Sidney în opul său Histoire de la Marti­
interne s’a prea grăbit să anunţe, că prin
D-nul de Gubernatis este însoţit de fiioa oes din cele mai bune, dându-ne o strălu- nique espune unele date despre aventurile
alegerea d-lui Sturdza orî-ce desbinare în
d-sale. Eată câteva date biografice: Corni­ oită dovadă despre talentul, zelul şi hăr­
partid e stinsă. D-sa crede, că un şef real amorose ale d-ş6rei Aimâe de Rivery ou
ţele Angelo de Gubernatis este literator şi
de partid nu pote să fiă politioesce în afară nicia bravei nâstre tinerimî. Şedinţa a des- Sultanul turoeso. D-ş6ra Rivery s’a născut
orientalist; s’a năsout la Turin la 7 Aprilie sehis’o d-1 Dr. Ioan Bunea, preşedintele so­
de guvern. In viitor când se va presenta la 1766 pe insula Martinique diutr’o fa-
1849. — Studiile le-a făout în oraşul natal, cietăţii, oare a şi condus şi arangiat pro- miliă de frunte. Părinţii ei încă de mioă
un proiect de lege, oposiţia va fi în drept
după aceea s’a dus la Berlin pentru a stu­ ducţiunea. Discursul d-sale, fârte potrivit au trimis’o în Nantes, unde a fost oresoută
să întrebe, dâcă acest proiect are aproba­
dia limbile orientale ; la întdroere, în 1862, şi cu multă atenţiune ascultat, a fost ur­
rea şefului partidului, care e în afară de într’un claustru pănă la etatea de 18 ani.
a fost numit profesor de limba sanscrită mat de vii urări de „să trăesoă" din partea Atunol, în 1784, însoţită de-o guvernantă
guvern, pice în fine, că interesul majori­
şi literatura comparată la Florenţa, unde publicului.
tăţii ca şi al minorităţii cere oa şeful par­ s’a imbaroat pe o oorabiă ca să se reîn-
fonda un mussu indian şi o sooietate asia-
tidului să fiă şi şeful guvernului. îndată după asta orchestra sooietăţii târoă la părinţii săi. Pe mare însă erau
tioă italiană. A oălătorit forte mult, a per- oântâ „Hora", er studentul din ol. VIU p’aci să se înece, dâcă o corabiă spaniolă
D-1 P. S. Aurelian, ministru-preşe-
curs întrâgă Europa şi a petrecut opt luni Ioan Mmea îşi ceti studiul său literar asu­ nu i-ar fi soâpat din periool. Aoum cu toţii
dinte declară, oă nu primesoe sfaturile
de cjile îo Indii. Căsătorit ou o verişdră a pra novelelor lui Viâhuţă. A fost un studiu înaintau veseli spre ţinta dorită şi d-şora
d-lui Carp. Partidul liberal n’a dat specta-
nihilistului Bacunin, a fost autorisat, în serios, luorat ou multă diliginţă, oare faoe îşi petrecea bine în sooietatea Spaniolilor,
oulul unor desbinărî, cum s’au produs în
1881, a relua titlul de Comite, pe care fa­ onâre tânărului autor. Deşi bine lucrată, dâr buouria lor n’a darat mult, pentru-oă
rândurile partidului conservator. De ce nu
milia sa îl avea altă-dată. D-nul de Guber­ acâstă temă, care singură ar putâ forma Kalozii din Algeria li-au ataoat oorabia şi
natis a publioat mai întâifi o tragedie: aplică d-1 Carp la d-lui ideile sale ? De ce obiectul unei conferenţe, ar fi câştigat încă pe călători pe toţi i-au făcut prinsonerl.
are d-lui club a parte? De ce nu desfiin-
.„Pierdelle vigne", după aoeea drame în şi mai mult în efect, dâcă ar fi fost cevaşî Pe frumosa Aimâe dimpreună cu guver­
ţâză clubul său (junimist) şi să între în
versuri: „La mort de Caton", „Romolo" şi mai scurtă. Acelaşi lucru ,îl putem c}i°e şi nanta sa li-au dus în Algeria. Beyul a
partidul conservator? Amintesce, că „L’In-
drame din Indii traduse şi looalisate: „II despre interesantul studiu al tânărului stu­ fost surprins de frumseţa fetei şi, după
Re Nala , „II Re Dasarata" şi „Maya . dependanoe Roumaine" a criticat pe d-1 dent de ol. II comercială Ioan Lăpddat. obioeiul oriental al barbarilor de pe atunol,
u
u
Principala reputaţiune şi-a oâştigat’o ca Carp pe acâstă temă. Contestă teoria, că „Braşovul din punct de vedere comercial şi supuşii Sultanului Selirn au trimis pe tî-
şeful partidului trebue să faoă parte şi din
pnblioist. In 1862 întemeia „L’Italia Lette- industrial" a fost o temă pentru noi de ac­ năra Rivery oa dar Sultanului. Oă ce s’a
raria"; în 1867 „Rivists Orientale ; în 1869 guvern; acesta nu totdâuna s’a întâmplat tualitate şi bine studiată. La astfel de oca- întâmplat ou guvernanta d-şorei Rivery,
u
„Oiviltâ Italiana" şi „Rivista Europea", la partidul naţional-liberal va crede momen­ siunl însă teme deaoestea ar câştiga, fără în- cronioa tace. Selim a luat pe tînăra Rivery
oare în puţin timp deveni revista oea mai tul venit de a schimba direoţiunea sâu for­ doâlă, dâcă ar fi predate mei în reasumat; de soţiă a sa. Frumosa Aimâe câtva timp
maţiunea ea guvernamentală, el o va faoe
citită în Italia; în fine în 1878 înoepu „Di- atunci n’ar trebui să fiă oetite în fugă din era forte tristă, deoreoe ea nu se aştepta
■zionario biografico degli scritori contem­ fără a aştepta sfaturile adversarilor. (A- causa scurţimei timpului şi ar fi mai potrivite la o aşa schimbare a sorţii sale, dâr mai
poranei" a cărui nouă ediţie în limba fr&n- plause).
şi ou disposiţia momentană a publioului. târejiu s’a împăoat cu sortea. Dapă-ce Ri­
cesă a publicat’o în 1888—1891. Printre D9olamaţiunea „Soipio şi Hannibal", very a avut un oopil, ea a devenit sultana
operile sale de erudiţiune putem cita: „Pe- Reuniunea română de gimnastică şi ca a urmat între cele două studii de mai Validoa. Fiiul ei a domnit în imperiul oto­
tite Encyclopâdie indienne" (1867), „Myto- cântărî din Braşov. sus, a fost predată fârte viu şi ou mult man sub numele de Mahmud II. Din aoes-
logie zoologique ou Ies Ldgendes animales"
Reuniunea română de gimnastică şi talent de studenţii de olassa VUI-a Mihaiă tea se deduce, că şi Sultanul actual Abdul
>(1872) eto. etc.
cântări dm loc şl-a ţinut adunarea gene­ Popovicî, Candin Dăvid şi Zenovie Popovicl. Hamid ar fi de origine Franoes. ţ)iarul pa-
Monopolul tutunurilor a adus statului rală erî înainte de atnecjl. Publicul i-a aplaudat mult, după cum au risian „Temps", oare scrie despre aoestea,
ungar în decursul anului trecut (18961 un In discursul său de deschidere, d-1 şi meritat. adauge, oă povestea acâsta pare oam prea
■venit de 48,842.000 fl. In Austria însă ve­ preşedinte George Chelariu făcu câteva Poesia „Din prag" de Vlăhuţă a fost romantioă.
nitul a fost de 93,205.600 fl., va să cjică constatări forte îmbuourâtore ou privire la predată de tînărul student de cl. VII gimu. Proprietar: Bl’. Aure! Mtiresiami.
•ou 44,363.000 fl. mai mare. starea de ac}î a Reuniunei în asemănare cu Zaeharie Bârsan escelent şi o’un deosebit
cea din anii precedenţi, oând Reuniunea talent declamatorie. Efectul s’a putut vedâ Redactor responsatiii: Cregoriu Maior.