Page 9 - 1897-02

Mutiua AdffiinistraţiMs*, „Gazeta* iese în M-care ii.
-
ţi Tipografia Aiionameme pentru Austro-Ungaria:
Br&îov, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şeao -uni
Scrisori ao&snnato sa sa 6 fl., pe trei luni 3 fl,
primcse. — Manuscript* na 63 N-rii de Dumlnsoă 2 fl. pe an.
j rctrimet. Pentru România si străinătate:
1 iSstSÂYE an primesc, la Admi­
nistraţiile în Braşov şi la ar- Pe un an 40 franol, pe şAse
mătArole Birouri de enunoluri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
In Viena: li. Dukes, Heinrich N-rii de Duminecă 8 franol.
SehaUk. Rudolf Mosse, A. Oppcltkx Se prennmiră la tAte ofioielo
Nachfolger; Anton Oppeiik, J. poştale din întru şi din alură
Danneocr, ta Budapesta: A. V. şi la dd. noieotori.
ffoldbsrgerg, Kckstoin Bimal; în n ttînnamentol TOtri Brasor
Bucuroaci: Agence 3avas, 8uo- administraţiunea, piaţa mare,
ouxsale do Koumanie; în Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karoiyt & Uebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şAse
Preţul tnaarţlunllor: o aeriii luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e coi Ană 6 ot. şi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. timbru pentru o pubii- 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
oaro. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. sAu 15 bani. Atât abonamen­
Becinme pe psgina a 3-a o tele cât şi inserţiunilo sunt
aeriă 10 or. sAu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 28. Braşov, Joi 6 (18) Februarie 1897.

Aniversarea revoluţiei. Aşa, se vede, crede Erancisc Judece orî-ce om cu pricepere comandanţii vaselor de răsboifl ale diferi­
Kossuth, când vrea ca dieta să ia şi cu bun simţ dâcă orgoliul, şovi­ telor puteri staţionate (vasele, se înţelege)
Nu*i ceva nou, căci se serbeză însăşi iniţiativa pentru a face să se nismul, intoleranţa şi nesaţiul un­ înaintea portului Canea au adresat o notă
deja de mult aniyersarea revoluţiei serbeze aniversarea din cestiune ca guresc se mai potrivesc cu împre­ oătră comandantul vaselor greoesci, în oa-
4
dela 1848. E vorba înse, de astă- „serbătăre naţională '. jurările şi cu veacul progresist de aefi. re’l someză, să observe regulile dreptului
dată, de o serbare deosebită cu oca- Se înţelege, că o serbare „na­ internaţional. Mai departe anunţă acelaşi
44
siunea aniversării de 50 de anî, care ţională tăcută sub auspiciile dietei oficiu telegrafic tot din Canea, oă coman­
cade în anul viitor. şi a guvernului unguresc nu ar în­ Evenimentele din Creta. dantul corăbiilor de răsboiti aflătdre acolo
E lucru firesc ca o dată atât de semna alt-ceva, decât că Maghiarii întâmplările din Creta, care săptă­ a ameninţat pe prinoipeleo Gheorghe, că
însemnată în viaţa unui popor se vor să demonstreze şi printr’asta pen­ mâna trecură păreau că se vor devolta cu deoă va încerca să esecute ordinele rege­
fia serbată. O serbăză Maghiarii în tru idea lor nenorocită de stat na­ multă repejuue, în (filele din urmă au mai lui şi guvernului grecesc, va fi silit să în­
fiă-care an în cfi d© 15 Martie, o ţional maghiar. Ba ar însemna mai perdut din aooeleraţiunea lor. Causa aces­ trebuinţeze puterea împotriva prinţului.
ua
serbăm şi noi Românii în cjiua de m u l t ; ar însemna, că tocmai într’o tei retardărî se vede, că este atitudinea Ofioiul Reuter adauge, oă ţinuta acâsta
8/15 Maiu. cestiune din cele mai delicate în ra­ deosebitelor puteri europene, oare în de- neaşteptată a oomandantului engles a fă­
Era de aşteptat ca împlinindu-se porturile cu naţionalităţile nema­ obşte, după-oum se spuns, voieso susţine­ cut mare impresiune asupra Creştinilor
50 de anî Maghiarii se serbeze 15 ghiare şi cu dinastia, Maghiarii vor rea păcii şi-i ţiu de rău pe Greci pentru din Creta.
Martie cu pompă mai deosebită. Ei să dea la o parte orî-ce considera- pasul lor outezat. Evenimentele mai în­ In oeea-oe privesce înţelegerea între
sunt ac}î tari şi mari şi prin urmare ţiunî şi să bruscheze pe toţi în mo­ semnate nu s’au petrecut în cfilele din puteri şi măsurile comune, ce s’au luat,
au mijloce destule spre a face pa­ dul cel mai grosolan. urmă, afară de continuarea răseolei în ju­ seu se vor mai lua faţă de evenimentele
radă la asemeni ocasiunî. Nu seim încă ce va <^ic© dieta rul portului Canea şi de depărtarea guver­ din Creta, foile străine de erî aduo urmă-
Acesta ar fi fost ceva de sine la propunerea lui Francisc Kossuth. natorului general al insulei Creta, Berovioî- torele împărtăşiri: „AgeDţia Havas“ din
înţeles. Nu tot aşa însă apare pro­ Se pote ca acesta înainte de a-o pre- Paşa. In Atena, ce e drept, spiritul răs- Paris anunţă cu data de 15 Febr.: „înţele­
punerea, ce a făcut’o în şedinţa de senta dietei s’a înţeles asupra ei şi boinio domnesce şi acum, der în genere gerea între putetî faţă cu susţinerea păcii
Sâmbătă a Camerei deputatul Fran- cu şefii partidei guvernamentale — mişcarea grecâscă nu se mai privesoe cu este deplină şi încurcările Greoiei de a o
cisc Kotsuth, ca adecă cu ocasiunea cu cari dealtmintrelea susţine bune îngrijirea din săptămâna trecută. Etă soi­ turbura vor rămână zadarnioe faţă ou vo­
aniversării a 50-a a evenimentelor raporturi — şi că prin urmare pri­ rile, ce au sosit în (filele din urmă în oes- inţa comună şi hotărîtâ a Europei *. — Din
4
din 1848 se se arangeze o serbare mirea ei, fiă cu seu fără ore-carî mo­ tiunea oretână; Atena i-se anunţă aceleiaşi agenţii urmâ-
regnicolară, adecă pentru t6tă ţăra. dificări, a fost mai dinainte asigu- „Agenţia Ştefani din Roma anunţă tbrele: „Pusta s'a pronunţai făţiş contra ori­
44
Ne aducem aminte, că în era gurată. Se p6te însă, că n’a esistat ou data de 15 Febr.: „Consulul greceso cărui proiect de anexiune a Cretei la Grecia.
inaugurării constituţionalismului, în nici o înţelegere. din Candia s’a imbarcat pe corabia „Ad­ Plenipotenţiarii străini remonstrezâ ou toţii
anii 1860, Maghiarii erau aceia, cari In orî-ce cas primirea propune- mirai Miaulis , după-oe a predat guverna­ la guvernul greoeso contra măsurilor luate
44
la t6te ocasiuniie mai deosebite ac­ rei lui Kossuth, ca serbarea revolu­ torului general o declaraţiune de cuprin­ de acesta, prin care oomunieaţiunea cu gu­
centuau, că preste cele petrecute la ţiei dela 1848 să fiă declarată de sul, că în cas, când ar isbucni turburărl, vernele străine a fost suspendată mai mult
44
44
1848, adecă preste resboiul civil se „serbare naţională şi făcută sub corăbiile grecesol vor bombarda Candia. de 24 ore . De asemenea se anunţă din
se arunce vălul uitării. Acesta ei o egida statului, cu concursul direct La depărtarea sa el a predat protectora­ Paris, că în cercurile diplomatice se asi­
aflau cu atât mai necesar, cu cât al dietei şi al guvernului, ar dovedi tul asupra supuşilor elini şi archivul con­ gură, că Rusia este forte amărită faţă cu
apelau mai mult la concordiă între numai, că după cincîcjecî de anî Ma­ sulatului, consulului engles. Şi în Canea s’a paşii întreprinşl de guvernul greoeso şi că
tote poporele, pentru ca să se potă ghiarii erăşî s’au reîntors la punctul iuibaroat erî după amfaifi consulul grecesc bărbaţii de stat ruşi sunt pentru o prooe-
asigura viitorul şi independenţa „pa­ de unde au pornit când, urmând sfa­ de acolo împreună ou personalul consula­ dere energică a puterilor faţă de Greoia.
11
triei comune . turilor lui Kossuth, au declarat răs- tului şi ou episcopul greoeso pe vaporul Soirea, că oficiul telegraf!o grecesc a în-
Ore în cei 30 de anî din urmă boiu de esterminare naţionalităţilor „Hydra , care a plecat la 5 ore p. m. trelâsat inmanuarea depeşilor trimise re-
44
44
să se fi schimbat împrejurările atât nemagbiare. — Din Canea se anunţă „Agenţiei Ha- presentanţilor puterilor din Atena şi aoeş-
ca
de mult, ca astăcfi se fiă de prisos Ce va să cfi acesta într’un vas cu aceeaşi dată: „încăierările în ju­ tia au rămas o cji îutrâgâ fără instruoţiunt
44
a mai ţine seină de esigenţele de timp, când, putem cfic0> Europa în- rul oraşului dureză mai departe. In fiă-care dela cabinetele lor se întregesoe prin co­
tact şi precauţiune, ce se pretindeau tregă trece printr’o grea crisă, care (fi sosesc aici corăbii nouă de răsboiil. S’au municarea, oă şi depeşele representanţilor
mai ’nainte pentru a nu se amărî ra­ p6te să sgudue chiar organisaţia ei luat tote măsurile necesare pentru ocroti­ puterilor câtră guvernele lor au fost reţi­
porturile dintre naţionalităţi, resus- actuală, să judece cei nepreocupaţî rea supuşilor puterilor străine. — Oficiul nute în Atena. Astfel depeşile ministrului
citându-se inimiciţiile dela 1848? şi neturburaţî la minte. Reuter din Londra, împărtâşesce, — că resident frances au ajuns din Atena în Pa-

FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 ua să le rupă? Pentru-ee să mai întrebăm când naţia armeană a cădut! Afară de cu idea, că 100 de milione de tineri şi
firea cea văclutâ, în care tote numai prin acâsta, când o naţiă e puternioă şi bine voinici slavoni în Europa nu’şl vor face şi
(6) unire cresc şi se întăresc, şi tote nisueso organisatâ, atunci şi clerul şi biserioa ei ei odiniâră oursul lor, după-oum au făcut
S p i c u i r i
cătră unitate şi armonia? Să privim numai înfloresoe, şi la din contră urrneză din con­ t6te naţiile. In acea di înfricoşată, cine
din „Acte şi Documente relative la Istoria în istoria omenirii şi vom vede că numai tra. Apoi pe lângă două staturi ortodoxe ore va sta la mijloc între Slavonii de Sud
Renascerei României publicate de Ghenadie naţiile, cari s’au uoit, acelea au cresont şi cu ospeţe încoronate, dâcă ar mai fi al şi de Nord, dâcă la Dunăre nu va fi un
Petrescu, Episcop da Argeş, Dimitrie A. s’au ierioit şi ca să nu mergem mai de­ treilea, ore nu ar fi spre mai mare glorie stat puternio străin de elementul Slavon?...
Sturdza, Membru Academiei Române şi parte, să aruncăm ochii noştri şi privirile şi putere a ortodoxiei ? Istoria lămurit do- Şi lipsind acest stat, cine ore va fi
Dimitrie C. Sturdza. 11 nostre asupra veoinei nostre, Rusia: Ce a vedesce acâsta. mai întâifi dărăpănat decât Austria? Eu

5. Unirea şi neunirea Principatelor Române, de Ar­ fost ea ore cu 150 ani înainte, când era 2) In privirea politică. Cu unirea şi las a cjice ceva despre opiniile mai
himandritul Neofit Scriban. Iaşi 1856. despărţită în mai multe Principate? Ju­ tăria nostră arătăm cea mai mare slujbă multor politioi şi a mai multor diplo­
căria Tătarilor! Ca este ea astăcfi, de când maţi şi mă uimeso numai de aceea, cum
Să trecem acum la punctul al doilea pentru chiar Turcia, siguripsind’o tot-dâuna
pentru Unire. s’a unit? Aoesta a văcjuţ-o şi o soie flă­ despre Nord şi fâcându-ne pentru tot-deuna s’ar pute oa Austria să nu se potă folosi
căi e. Ce a fost Franoia, când a fost des- o purureluică avangardă, care să primâscă de un asemenea stat român la Dunăre,
II. Uni rea Principatelor. membrată şi ce e astă(fi? Ce a fost Italia oele întâia loviri, când ea ar fi amenin­ temându-să de puţinii săi Români din Bu­
Precum cuvântul de neunire din în- când a fost unită şi ce este astăcfi? eto. etc. ţată de cătră cine-va. Şi ore ar mai pute covina, şi Transilvania, cari în proporţiă
să-şl însemnarea lui insuflă neîncredere, de Afară de acestea noi să privim în efice cine-va, că aoesta unire nu folosesce cu chestia Panslavismului, ce o ameninţă
asemenea din însă-şl ouvântul unire se vede special care ar fi. bunurile şi principiile pe imperiul Otoman? De asemenea din chiar în inimă şi măruntaele ei, nu sunt
un ce şi creştinesc şi naţional. Biserica nu umrei Prinoipatelor: unirea şi starea nostră oăştigă Austria. A altoeva decât nisoe musce oătră un leu.
8ăvârşe8oe niol-odată liturgiile sale, fără 1) In privirea religidsă. O naţia pu­ ei outropire şi înghiţire nu pote urma, de- 3) In privirea administrativă:
ca să rosteseă cuvintele: „Pentru Unirea ternică şi respectată de cătră oeLdalte pu­ oât numai oând se va învifora oceanul a) Iconomia statului forte mult s’ar
tuturor, Domnului să ne rugăm l 44 teri, are şi clerul şl biserica ea respectată; Panslavistio. Ca să cjică cine-va cum-că înlesni priu unirea ţărilor, căol aceste două
Nu înzădar filosofii şi învăţaţii ade­ şi din contră o naţiă înjosită şi nerespeo- 30 milione de Slavoni dela sudul Europei guverne prefăcute în unul, vor ave numai
sea au rostit şi rostesc urmîftârele: Con- tată are şi un cler nerespeotat. Vadă ei- vor sta pentru totdâuna nesimţitori privi­ un stat, o listă civiiă, âr nu două ca până
t
cordia res pavae crescunt, discordia dilabun- ne-va, cu câtă mulţumire biserica cea mare tori la mărirea şi gloria fraţilor lor de acum.
a
tur! adecă: prin unire lucrurile miol oresc, a răsăritului din Ooastantinopole, privesce Nord ; acâsta ar fi tot una, oa şi cum ar b) Funcţionarii capabili din două cor-
er prin neunira se dărapână ! Pentru ce pe biserioa fiica sa în Rusia şi în Elada; cjice cine-va, că se pdte lucra în contra posurl de amploiaţi se pot mai uşor găsi şi
să mai facem arătare la pilda bătrânului, şi din contră, ce uerespeotare şi neîneem- naturei. Seclul al 19-lea este seclul naţio­ alege îndestule capacităţi şi inteligenţe, pe
care dedusa fiilor săi o legătură de vergi nâtate are clerul şi biserica armeană de nalităţilor, şi înzădar se va măguli cine-va câţi ar trebui pentru un singur guvern; şi