Page 90 - 1897-02

AăiiRisîîifiiiM, „Gazeta" iese în ili-care di.
ţi îipOsMi ADonamente pentru Austro-Dngaria:
Braşov. piaţa sna?a Efr, 80, Pe un an 12 fi., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrascaMi nix s:o
primost), — 14iv3uasnpt«' nn an N-rii de Duminecă 2 fl. pe &n.
lefeajafct. Pentru România si străinătais:
lKăKRAÎE «o primesc la Ailml- Pe un an 40 franoî, pe
nlitreţluna în Jivaţov «i la vi- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
maturele Birouri ds ananoiuri: N-rii de Dumineci 8 franoî.
îu Vionn: X. D»hw, Htinrich
Schalek, Rttdolf Mosse, A. Oppeiăs Se prenumeră la t6te oâciele
Saokfolgor; Ji«ton Opptttk, J. poştale din întru şi din atars
Dar.ntbcr, în Budapesta: Â. 7. şi la dd. «oiectori.
Qoldbergerg, Xckakin Bernaiîn Pnamenrnl patru Brasor
Bucureaoi: Âgmce Ravas, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouisale de Xoumanio; în Ham­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
bar 4, : Karoiyi <6 IAebnnnn, I.: pe un an 10 fl., po şSse
Preţul Insarţlimilor: o sariă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 er.
gamnond pe o colonii. 8 or. tfi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 II., pe trei lnnî
care. Publicări mai dafio dtvpă. 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
-Reclame po pagin» a 3-a o tele eât şi inserţiunilo sunt
seria 10 or. ucu 30 bani. a se plăti înainte.
N r . 4 5 . Braşov, Mercur! 2B Februarie (10 Martie) 1897.

Resboiu cultural. tului poliglot ungar într'un stat unitar locele culturei naţionale, întărirea Sporadice, oea vestioă în golful de Arta ş-
maghiar. sentimentului naţional, instrucţiune torpilorele între Milo şi Creta.
44
I. Faţă cu acăstă problemă capi­ naţională unitară au răsunat cu Cu privire la pregătirile turoesd i se
tală, care după părerea nu fără te- profusiuue atât de pe băncile de­ telegrafâză din Salonic oficiosei „Polit. Cor-
Septemâna trecută s’a discutat
în dieta din Pesta budgetul minis- meiu a maghiarisătorilor se pbte putaţilor cât şi de pe banca ministe­ resp.** următorele: Oştirea turcdscă concen­
ajunge mai uşor şi mai sigur prin rială. Ministrul Wlassics, cu totă trată la graniţele Tesaliei, până în 2 Martie
teriului de culte şi instrucţiune pu­ 4
blică. Cu ocasiunea acbsta s’a repe­ crescerea „patriotică * a tinerimei, hotărîrea şi fără a lăsa nici cea mai u. se uroă la numărul de 82,000 ostaşi in­
tat din nou un fenomen, care se pbto prin maghiarisarea învăţământului, mică îndoială, a declarat atât în fanterie, 3000 cavalerie şi o oompania pen­
observa în fiă-care an la desbaterea tbte celelalte probleme ale instruc­ prima sa vorbire, cât şi la vorbirea tru telegraf. Tunurile sunt pănâ acum în
budgetelor diferitelor ministerii. Anu­ ţiunei rămân numai pe al doilea de încheiere, în care a răspuns la număr de 35. Comandantul suprem al aces­
me, pe când la celelalte resorturi ora­ plan, sunt cestiunî de a doua mână. observările şi dorinţele esprimate de tei oştiri, Edhem Paşa, s’a esprimat cu
torii diferitelor partide se atacă unul Realisarea cât mai ingrată a sta­ diferiţii oratori, cari au luat parte multă încredere despre prospeotele unei
pe altul în modul cel mai vehe­ tului naţional maghiar, etă farul lumi­ Ia desbatere, că „instrucţiunea unitară, eventuale campanii împotriva Greciei. Ar­
nos, spre care veslesce din tbte pu­ organică, naţională este punctul lui mata grecâaoă, după convingerea lui, nu
ment, pe când din şirurile oposiţiei
se întreptă asupra băncii ministe­ terile tot ce este maghiar în ţera Archimede, pe basa căruia „naţiu­ este în stare a pune stavile inviuoibile tru­
44
riale acusele cele mai grele, — la acesta, btă ţînta de aur, pentru nea se pbte ridica la mărire şi pu­ pelor otomane îu înaintarea lor înlăuntrul
desbaterea asupra cheltuielilor mi- ajungerea căreia Maghiarul de as- tere", şi că, „în ceea-ce privesce di­ regatului grecesc. In sînul poporaţiunei mu­
nisteriului de instrucţiune dintr’o- tăcfî şi ar jertfi nu numai mustăţile recţiunea politicei culturale naţio­ sulmane domnesoe mare iritaţiă împotriva
dată certele amuţesc, contrastele se şi pintenii, ci şi sufletul dintr’ensul. nale maghiare, în ceea ^ce privesce locuitorilor orestinl, oarl din causa acesta
aplaneză ca prin farmec şi o armo­ Acesta o sciu prea bine atât scopurile şi marile ei aspiraţiunî, nu sunt fârte neliniştiţi. Supuşii străini au de
nia în adever surprinc|et6re cuprinde deputaţii, eât şi miniştrii, şi de aceea este nici o deosebire între diferitele gând să râge pe guvernele lor, să trimită
44
pe „aleşii naţiunei" întruniţi la ţer- de câte-orî voiesce să atragă asupra partide din parlament . la Salonic câte-va corăbii de răsboiG, oa
murii maiestosului Danubiu. lor atenţiunea publicului maghiar şi astfel să fiă asiguraţi pentru ori şi oe în­
simpatia lui, ating cu putere corda tâmplare.
Ei bine, care se fiă causa aces­ maghiarisării, şi aplausele şi blje- In ceea-ce privesoe întemplările din
tui ciudat fenomen ? Ce putere este nurile cele mai entusiaste răsună din Gestiunea creţ ană. Creta, „Agenţia Havas** primesoe dm Creta
bre în stare a face o asemenea mi­ tbte părţile. In privinţa pregătirilor de resboiu, oe cu data de 5 Martie n. următârele împăr­
nune, a potoli aşa dintr’o dată du­ Şi unde s’ar oferi o ocasiune se fao atât din partea Greoiei, cât şi de tăşiri: Acfl de dimineţă au venit aici din
hurile atât de resboinice ale celor
mai bună patrioţilor patentaţi a-şî | Turci, (fiarele străine de erl şi de alaltă-erî sînul Suda o oorabiă panoerată englesă,
însărcinaţi cu îngrijirea de binele şi arăta cu mai multă ostentaţiune de­ aduo urmâtorele soiri: una rusescă şi alta francesă. Consulii pute­
fericirea ţării?... votamentul lor nemărginit faţă de „Agenţia Havas“ anunţă din Atena rilor au fost împuterniciţi din partea ad-
44
N’avem, decât se urmărim cu „naţiune , ideile lor geniale pentru eu data de 6 Martie n.: Aid domnesoe o miralilor, să tnârgă la Selino şi să mijlo-
4
ore-care atenţiune „besadurile* dom­ realisarea cât mai îngrabă a ideale­ activitate febrilă. Yapore de transport duc oâscă, oa se se delâture asediul fortăreţii
nilor din casa ţării asupra resortu­ lor lui Szăchenyi şi lui Kossuth, ca mereu la Tessalia cantităţi mari de muui- Kandano. Duşmăniile intre asediatori şi ase­
lui cultelor şi instrucţiunei publice, tocmai la desbaterea asupra aface- ţiune, arme, victuaiii şi alte obiecte pen­ diaţi au încetat dela ouprinderea fortului
şi îndată vom înţelege, cum e calea cerilor bisericesc! şi şcolare? tru aprovisionarea armatei. Se cjioe, oă în Stavros înuooe. Corăbiilor de răsboiQ gre-
pe vale. Vom vedă, că puterea ma­ De aici armonia, despre care cas când puterile ar întrebuinţa măsuri coer­ oescl li-s’a dat voiâ, să oomunioe cu colo­
gică, care-i face pe domnii din am vorbit mai sus, între oratorii di­ citive, t6tă atenţiunea Greoilor se va în­ nelul Yassos. Corabia gr9oesuă „Alpheios
44
Şândor-uteza să fia aşa de conci­ feritelor partide din parlament; de drepta spre graniţa turcesoă. Flota greeescă s’a mutat dela Canea la Platania.
44
lianţi unii faţă de alţii şi faţă cu aici îngăduinţa escepţională faţă cu s’a împărţit în patru seoţiunl. Escadra os- De altă parte cjiarului „Times i se
banca ministerială, nu este alta, de­ ministrul de culte şi instrucţiune pu­ tioă sub oomanda admiralului Apostolis anunţă din Atena cu data de 6 Martie: In
1
cât dorinţa supremă, care încăîcfesce blică, care dela înfiinţarea dualismului constă din panoeratela „Psara * şi „Spe- urma blocârei nesuficiente a ţărmurilor su­
inimile aprbpe a totalităţii Maghia­ încoee a fost totdeuna ministrul cel tzai , din încrueişatorul „Miaulis**, din fre­ dici ai insulei Creta, corabia grecâsoă
w
u
rilor, idealul generaţiunilor maghiare, mai agreat atât în parlament, cât gata „Gheorghios** şi din avisul „Paraios**. „Sphakteria şi alte corăbii au putut de­
care s’au strecurat pe scena lumii şi în genere la publicul maghiar, Escadra vestioă sub comanda lui Ombazio barca fără nici un incident provisiunl pe in­
din primele decenii ale acestui fără deosebire de partide. se compune din patru vase paneerate şi sulă. Provisiuniie acestea au fost transpor­
vâc pană în (filei nostre, visul O asemenea armonie, o ase­ patru nepancerate. Escadra sudică, sub tate de soldaşi greoi peste munţi, la trupe,
6
de aur al lui Szechenyi Istvân şi al menea unitate de vederi s’a mani­ Saohturis, se compune din pancerata „Hy- oare acuma sunt aprovisionate pe trei luni.
lui Kossuth Lajos, pentru care se festat şi de astă-dată la desbaterea dra“ şi înoruoişetârele „Mykale**, „Alphe- O telegramă din Atena eu data de 6
jertfesce aşa de mult, enorm de asupra budgetului ministeriului de ios“ şi „Eurotas**. Torpilorele compun o es­ Martie n. împărtăşesoe în privinţa asediului
mult, în ţera acesta: asimilarea tutu­ culte şi instrucţiune. Espresiunile: cadră separată sub principele Ghsorghe. dela Kandano: Colonelul Yassos a făcut
ror poporelor nemaghiare, prefacerea sta­„Marile aspiraţiunî, direcţia şi mij- Escadra ostică se află în apele insulelor ounosout consulilor dm Canea, că Creştinii,

FOILETONUL „CAZ. TRANS.** Dâr tâte sunt înzadar, nimic, nimio nu se bine, voind a specula cu ei cerând sumă pământul înfierbântat, şi stelele se iviră pe
găsea, nimio nu să putea inventa, ce ar frumdsă de despăgubire. Rana lui Camille cerul senin şi Nurmahal desooperi ou grozâ,
(5) schimba situaţiunea din aoest loc de du­ îi făcea imposibilă o oălătorie oomodă că ei se Îndreptau spre rmjlooul desertului.
Camille Renouard. rere, locaş de morte. Arabului isteţ, de aoeea voia să se scape El împărtăşi acesta desooperire lui Camille

8e
Din espediţiunea lui Napoleon în Egipet de Stolle — „Lasă-mă, aci vrâu să mor** — 4’ de el, dându-i o lovitură de cuţit. In mo­ asigurându-1, oă încă mâne vor ajunge la
Trad. de T. d. C. încet şi obosit — „o ! deoă sabia Arabului mentul când era să-şi pună planul său bar­ ţărmul Nilului.
bar în esecutare, îi suooese lui Nurmahal — „Iţi mulţămeso de iubirea ce mi’o
Ca şi o mare a căreia margini înză- ar fi pătruns numai ou doi. policari mai
a se scăpa de legăturile sale, şi ou o să­ arăţi, de repeţite-orl ml-ai scăpat viâţa
dar le cârcă oohiul obositului călător, să afund, atunol durerile mele ar fi avut un
ritură de leu fu lângă Arab. Barbarul sur­ der una trebue să o soi că cu mine s’a
1
întindea „desertul * înaintea oelor doi că­ sfârşit**.
prins de acostă întâmplare neaşteptată, sfirşit. Părăsesee-mă deci suflet credincios,
lători, cari înoet şi obosiţi de morte păşeau
— „O! cum vorbesol** — răspunse voind a sări înapoi se poticni şi căcju la şi cautăţl singur mântuirea *.
1
prin nâsipul aprins de racjele IerbinţI ale
celalalt o’un ton blând — „aduţî aminte,
sorelui afrioan. Nimic nu era ce oohiul pământ şi imediat uois de Nurmahal, oare — „Cum poţi vorbi aşa iubitul meu
oă Dumnecjeu, oare ni-a scos într’un mod stăpân**, îi dise Nurmahal duoeudu-i mâna
obosit ar putâ înveseli: zăduf, arşiţă şi nu vedea pentru moment altă scăpare. Li­
atât de miraculos din manile barbarilor, ne berând pe Camille să refugiară în pădurea la peptul său şi inoăltjendui-o cu laoriml,
un pustiu fără sfârşit erau singurele ele­
va da mijloce de a eşi şi din acâstă
mente, ou cari se luptau aceste suflete de palmi şi ourmale din apropiere. Aoi „să te părăseso eu? Niol-odată. Decâ alt­
14
pustiâ . petreoură vre-o câte-va (file, nefiind însă fel nu se va putâ voiţi muri împreună ou
amărîte, de grâza vieţii, de desperarea morţii
— „Tu oerl imposibilul amicul meu siguri de hordele, ce bâşbăiau prin tot lo- tine**.
ce atât de îndârjită le rînjea. Departe în
bun* . oul după ce se aprovisionară, cu eât pu­ — „Nu, iubite Nurmahal, aoâsta nu-o
4
zare fantoma pustiei le încolţea unele spe­
— „Numai să răsară stelele, şi voifi tură, se depărtară spre pustiă în bună cre­ voesce Dumnecjeu, tu ai înoâ puteri de
ranţe dubiose, caii de-odată dispărâu, cu
afla imediat direcţiunea adevărată, Nilul dinţă, că erăşl să vor întorce la Nil. ajuns spre a-ţl scăpa viâţa. Adio, soumpul
însu-şl creatârea lor, lăsându-i erăşl în-
de aoi nu pbte fi departe**. meu Nurmahal, şi lasă-mă în braţele sorţii
tr’un chin de desperare şi amărăciune. Inoă Refugiaţii noştri însă să rătăciră şi de
vre-o oâţl-va paşi chinuiţi şi siabl şi unul AoeştI călători nu erau alţii decât aprâpe două cjile rătăoeu prin „desert** mele, simt oă cu mine s’a sfîrşit**.
1
din călători, obosit de morte câdu jos, Cu Camille şi credinciosul băiat Nurmahal. chinuiţi de f6me, sete, căldură şi oboseiă. — „Nu vei muri *, striga el nebun ,
o sforţare desperată îşi săpa o gropă în In lupta ce au avut’o cu Arabii cel din- Nurmahal dovedea o resistinţă admirabilă, „puţine ore de odihnă în răcorea nopţii şi
năsip, în care ascuncjendu-şl faţa oăuta o tâia fu rănit grav şi astfel oâcfură priso- deşi perdu şi el ori oe speranţă de mân- vei fi recreat de-ajuns, spre a oontinua că­
răvenelă pentru sine, pentru sufletul său. nierl în manile unui Arab, care îi lega tuinţă. â bia se intinse umbrele nopţii peste lătoria mai departe**.