Page 91 - 1897-02
P. 91
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 45.—1897.
cari asediază fortărâţa Kandano au decla In ceea ce privesce răspunsul guvernu rilor gr. cat. în timp de 10 ani a soăfiut acestor emigrări îu masse ar fi filoxera>
rat, că vor despresura fortorâţa sub con- lui turcesc la nota identioă a puterilor, am dela 160,000 la 81,724 suflete. Aşa-deră oare a devastat viile în aşa măsură, înoât
diţiune, oa Turcii să se retragă fără arme. adus încă în numărul de erl soirea, oă nu se vor ameliora împrejurările, proximul locuitorii, cari trăiau aprope numai din vie-
Numărul Mohamedanilor asediaţi se urcă Porta a declarat, că primesce propunerea recensemânt ne va arăta, că Maghiarii gr. rit, au ajuns la sapă de lemn şi oasele lor
la 9000. Puşcăturile durâză mai departe; puterilor în privinţa autonomiei insulei oat. au dispărut cu totul. De aceea este o se vând a cţl prin licitaţiune cu câte 5—10 fi.
ambele părţi au suferit perderl însemnate. Cretă şi oă doresoe susţinerea păcii. O te politică corectă care se urmeză de câţl-va — Va să fiică filoxera oa filoxera, dâr mai
— O altă telegramă din Canea tot cu legramă din Constautinopole ou data de 7 ani, că în aceste ţinuturi nemaghiare se rea decât filoxera este licitaţiunea, de care
aceeaşi dată anunţă, oă patru vase de răs- Martie oomunică soirea aoâsta în modul ur înfiinţâză şcâle de stat în comitatale res nu sunt oruţaţl bieţii locuitori niol după
boiO din flota aliată au plecat la Selino cu mător: Astăfii s’a împărtăşit ambasadorilor pective, care aoum deja sunt în număr de ce au ajuns la sapă de lemn. Aici este a
500 ostaşi de marină şi oă la cas, când in răspunsul Porţii în cestiunea cretană. Nota, 764. Acâsta însă nu este destul, de 6re-ce se căuta adevărata causă a emigrărilor.
surgenţii n’ar voi să despresore fortărâţa care portă data de erî, deolară, că Porta efectul binefăcător al şoâlei se paralisâză
Viile din România. Cetim în „Epoca"
Kandano, trupele aliate îi vor sili cu pu ia cu satisfacţiune la cunoscinţă asigurarea prin biserică. De aceea este neapărat de
Suprafaţa totală a viilor din ţâră în cursul
terea s’o despresâre. despre integritatea imperiului turoesc şi l’psă, oa să se înfiinţeze o biserică catolică
anului trecut a fost de 143.740 hectare,
despre retragerea trupelor greeescl din de rit grecesc şi să se împlinâscă dorinţele
Vineri săra au ţinut studenţii din Bruc- oare au produs o oantitate de 4.627.800
Creta. Ea doresce susţinerea păcii şi pri Maghiarilor gr. oat. in privinţa limbei li
sela o adunare filhelenică, la oare au luat hectolitri de vin. Valârea totală a recoltei
mesce în principiu autonomia Cretei, ou re- turgice în bisericile lor". „In maghiarisa-
parte şi mai mulţi deputaţi. S’a primit la vinului, îu cursul anului 1896, trece peste
serva de a se înţelege ulterior cu ambasa rea bisericilor şi şcâlelor", încheie perciu
aoâstă adunare o ordine de fii, în oare se 38 milione lei. In acelaşi an, livefiile de
dorii în privinţa detalierilor modului nou natul budapestan, „vede autorul punctele
esprimă simpatiile oelor adunaţi pentru pruni au avut o întindere de 50.020 hec
de guvernare, ce va avâ a se introduce în cele mai esenţiale ale politioei nostre cul
Greoia şi indignarea faţă de măcelăririle tare, ou o produoţiune în valâre de oinol
acâstă insulă. turale". — Poveste vechiâ, onorabililor!...
întâmplate în Creta. Părăsind localul adu milione 500.000 lei.
Răspunsul guvernului grecesc, care se Tote le suciţi şi le învârtiţi, numai să pu
nării, studenţii s’au dus înaintea oonsulatu-
aştâpţă peste tot ou cea mai mare nerăb teţi găsi un pretext pentru tendinţele vos- Prinderea unui criminal. Ucigaşul Al-
lui^greceso, unde au făcut o manifestaţia
de simpatiă. După aceea s’au dus la con dare, pănă acum nu este cunosout ou po- tre de msghiarisare! fons Hradil, care a ucis în Viena pe fe
sitivitate ; probabil însă, că până desâră se meia Slanik şi în Pesta o altă femeiă cu
sulatul turnase, unde între strigăte şi flue- Adevărat se fiă? Foile unguresc! aduc
răturl au aruncat cu bolovani şi au spart va soi ce hotărîre au luat cei din Atena cu cu mare satisfaoţiune soirea, că trei co numele Kooh, a fost prins fiilele acestea
mai multe ferestre. Poliţia a întrevenit şi privire la ultimatul puterilor. O f6iă din mune românesol de lângă Murăş: Baia, în Sighetul Marmaţiei şi a fost transpor
a împrăştiat pe manifestanţii, al căror nu Posta sosită astăfii spune, că în urma unui Totvaradia şi Gavosdia, nemulţămite fiind tat Duminecă la Pesta. Se fiioe, că la in
măr se urca la vre-o 3000. consiliu ministerial ţinut alaltă-seră sub cu şcolele lor românescl, au cerut prin terogatoriu Hradil a mărturisit, că el a
presidiul regelui Gheorghe, guvernul gre făptuit ambele omoruri.
Soirile primite ou data de 7 Martie inspectorul şcolar dela ministrul de culte
cesc ar fi luat următorea hotărîre:
n. sunt următârele: şi instrucţiune, să li-se dea învăţători ma Liferare- Ministrul bulgar de răsboifi
„ Guvernul grecesc refusă în modul cel
„Agenţiei Havas" i se comunică ou ghiari, cari să le înveţe copiii în limba un- publică concurs pentru liferarea pe cale
mai hotărît împlinirea dorinţei esprimate de
privire la trădările în privinţa despresurării gurâscă. Petenţii, spun foile unguresci, s’au de oferte, pentru armata bulgară â 60,000
puteri, privitore la rechiămarea trupelor sale
fortâreţii Kandano: Admiralii flotei aliate obligat, că în cas, când li-se va satisface metri postav pentru mantale-şsiak, 30,000
din insula Creta şi la retragerea corăbiilor din
au traotat vreme îndelungată cu admiralul cererea, vor contribui şi ei la susţinerea metri postav verde închis, 5000 me
apele cretane*.
greoeso, ou oolonelul Vassos şi cu vice-oon- şoolelor unguresol. — Adevărată să fiă ore tri postav suriu, 8000 pârechl de cisma
sulul grecesc, înainte de a trimite trupe, aoâsta soire ? — Ar fi trist de tot, când ar pentru infauteriă şi 2000 păreohl de oisme
oa să debaroe la Selino: propunerile lor fi aşa, după-cum spun ou atâta bucurie pentru cavalerie. Terminul: 22 Martie st.
nsă au fost respinse. Admiralii s’au văfiut — 25 Februarie. foile adversarilor noştri. n. o. Pentru informaţiunl a se adresa la
siliţi a lua hotărîrea, să libereze pe cei Asimilare si reasimilare. Sub titlul cancelaria camerei comerciale din Braşov.
»
prinşi chiar şi ou puterea. Se fiice, oă co „Asimilare, reasimilare şi politica culturală Şcoli nouă în România. In budgetul Rectificare. Rescriptele ministeriale în
lonelul Vassos a primit în tabăra sa dela maghiară" a publioat fiilele acestea Dr. de 1897/98, scrie „Foia p. toţi", s’a pre-
văfiut suma de lei 24.870 lei pentru oa pe afacerea Asociaţiunei, desre care am făcut
Selino instruoţiunl dela Regele Gheorghe, Coloman Demită o broşură, în care se ocupă lângă ferma model a statului Studina din amintire în primul nostru artioul de erl,
oa să se pregătâscă pentru o eventuală îm cu perioolele, la care este espusâ „naţiu Jud. RomanaţI să se înfiinţeze şi să func (pe oolona 3 alinea 2) pârtă data; cel
potrivire în oontra paşilor întreprinşl de nea" din partea naţionalităţilor şi ou în ţioneze chiar în primul an o şoolă de iri- dintâi de 29 Decemvre 1895 (înmânat oo-
admirall. — O altă telegramă din Canea trebarea: Cum s’ar putea înmulţi numărul gaţiunl şi drenagifi. Asemenea s’a prevă- mitetului la 4 Febr. 1896, cel de al doilea
adresată aoeleiaşî agenţii oomunică: Deta Maghiarilor prin asimilare şi în genere, portă data de 11 August 1896 (înmânat
dut suma de 70.000 de lei pentru înfiinţa
şamente internaţionale au debaroat în 7 cum s’ar putâ prefaoe tâtă lumea încunju- rea unei şcâle de lăptărie care să încâpă comitetul la 21 Mai 1896). Din erâre s'a
Martie diminâţa în Selino şi au înaintat rată de stâlpii roşu-alb-vercjl în descen
vre-o 11 kilometri spre Kandano. Vice- denţi ai lui Arpad şi Tuhutum. intre alte a funoţiona dela 1 Aprilie viitor. Aoâstă citat numai data inmânărei aoelor rescripte.
oonsulul grecesc din Canea au declarat ad- minuni, pe oare le spune Demko ur în şoolă va fi ataşată pe lângă ferma model
miralilor, că guvernul greoeso declină dela broşura sa, se află şi următorea, pe care o Laza din Jud. Vaslui, având un director Societatea geografică română sub
sine ori şi ce responsabilitate faţă ou trimi găsim în estrasul, ce-1 face „Pester Lloyd" şi profesor de agricultură şi de crescerea Augusta Presidenţie a M. S. Regelui şi a
terea detaşamentelor la Kandano. din aoâstă patriotică broşură: „Asemănând vitelor, un profesor de aritmetioă şi comp- Alteţei Sale Regale Prinţului Ferdinand.
tabilitate şi un instruotor militar. Şcola
^ In ceea ce privesoe atitudinea Greciei datele recensământului din 1881 cu cele Conform art. 13 din statutele Socie
teoretică va dura 7 luni. La ferma model
faţă cu ultimatul puterilor „Agenţia Şte din 1890 resultă, că în ţinuturile loouire mai tăţii, în numele Comitetului, subsemnaţii
se vor întreţine cel puţin 200 vaol de
fani" din Roma primesoe din Londra ur- cu sâmă de Români în timp de 10 ani au onâre a convoca pe toţi domnii socie
lapte şi de reproducţie. In fine s’a mai
mătârea comunicare: Soirile sosite din 80,612 Maghiari de confesiunea gr. catolică tari a se întruni în adunare generală obli
prevăzut şi înfiinţarea unei şcoli practice
Atena nu sunt de natură a deştepta spe s’au românisat. In acelaşi timp s’au ma- gatorie la 1 (13) 2 (14) şi 3 (15) Martie
de horticultura ee va fi instalată, se orede,
ranţa, că Greoia ,se va supune în terminul ghiarisat 37,017 Slovaol, ceea-oe s’a făcut 1897, la 8‘/ ore sâra, în sala de şedinţe a
2
în localul Sf. Mănăstiri Socola de lângă
fixat de puteri. Puterile au cerut dela ad esclusiv prin reasimilare. Decresoerea po- Senatului. — Şedinţele vor fi presidate de
Iaşi. Şcola de horticultura era o institu-
miralii aflători la Creta formulerea unei pulaţiunei maghiare în ţinuturile loouite de M. S. Begele.
ţiune a cărei lipsă se simţea. Prin înfiinţa
propuneri pentru măsurile, ce ar fi de luat Români are a se esplica prin împrejurarea, P r o g r a m a l u c r ă r i l o r :
rea ei se aduoe un mare bine ţărei.
eventual faţă de Greoia şi |faţă de Creta. că în aceste ţinuturi Maghiarii se ţin aprope Sâmbătă, 1 (13) Martie: 1) Raportul
Admiralii au şi trimis propunerile lor, care cu totul de confesiunea greoo-oatolioâ (?)* Filoxeră, ori licitaţiune ? Despre locui anual al D-lui Secretar General G. I. Ld-
aoum se esaminâză de diferitele guverne. care însă în şcâlă şi în biserică se ser- torii şvabi din mai multe comune de lângă hovari. 2) D-nu Gr. Tocilescu: Un nou limes
Cabinetul engles va ţină mâne <8 Martie vesoe esolusiv de limba română. Cât de Mohaoiu, în comitatul Baranya, se spune, Roman la stînga Oltului. 3) D-nu G. Assan
n.) un consiliu ministerial anume pentru periculos este lucrul aoesta pentru Unga că au început să emigreze îu masse în Sla inginer: Călătorie în regiunile polare nor
esaminarea acestor propuneri. ria se vede de acolo, că numărul Maghia vonia. O fâiă ungurescă fiice, oă oausa dice (ou proiecţiunl fotografice).
2
— „De voi muri" — continuă Ca- Abia adormise Camille şi Nurmahal, Cu aoeste ouvinte se sculă lin ca să Nurmahal se înfiora de acest amestec
miile, — âr tu vei fi fericit a ajunge ârăşî care să oonvinse de somnul său liniştit .să nu deştepte pe stăpânul său şi ou o furi- sălbatic, întunereoul nepătruns făoându-i
în frumâsa nostră Franoiă, du-te pănă în sculă, învălind în privirea sa amorosă pe şare îngrijată să depărta învăluit de întu- imposibil orl-ce apărare, potenţa frioa sa,
Castelul St. Maurioe la eonfinele Dauphinâ soţul său de chinuri. — „Să fi uitat tu pe nerecul nopţii. Tâtă căutarea sa fu zădar- care ar fi cuprins şi cea mai ouragiosă
în Provenoe, Departamentul Dromes...." Seraphine!" şoptâu buzele sale — „casa nică. Ostenit şi trudit de desperare se în- fiinţă. Ceriul însă îi scuti de orl-ce pericul,
— „Şi ce să oaut aoolo? întreba din Anteuil pe mama Perill şi Teiul feri torse la Camille, care înoă într’un somn lin era soris în cartea provedinţei viâţa lor
u
Nurmahal cu voce tremurândă. cirii nâstre?" O durere fără margini pă îşi recrea membrele obosite. Abia să aşefiâ cu multe suferinţe ce avâu încă să le în
— „Spune frumâse-i Clemence, fiioei trundea inima lui Nurmahal. Durerea i-se lângă Camille şi fh cuprins de un somn dure. Ferioit e omul, oare din mâna puter-
d-lui Montreuil ultima mea salutare şi oă mărea de câte-orl Camille în visul său adânc. uioă cerâsoă primesoe aceste oeroărl ou
am iubit’o pănă la ultima răsuflare a vieţii şoptea numele Clementinei. RîurI de la- Der nu avu pace. Un vis înfiorător resignare umilită, căci răsplata este cu
mele . oriml ourgeau din ochii lui, şi cu mânile îl trezi. Un întunereo profund îl înoungiură, mult mai mare, mai ferioită, mai abun-
u
— „Ah!" oftă feciorul ou o voce du- înălţate spre oeriii se ruga ferbints la er de pe oernl înstelat rade palide aprope dantă. Ea recompensâză cu prisos orl-ce
rerâsă şi jumătate înfrioat. Dumnefieu, o rugăciune, care ’i aduse paoea fără viâţă să perdeau în infinitul întunecos. suferinţă treoâtore.
— „Ce ai? întreba Camille ridicând şi liniştea sufletului. „Părinte oereso! fiă O grâză îi pătrunse membrele oe îl mări Răgetul devenea din oe în oe mai
u
puţin capul. voia ta", elicea el cu pietate. „Tu sci însă prin răonetul puternic al unui leu, a cărui slab, acâsta îl linişti pe Nurmahal oonclu-
— „Mi-se pare, că am aufiit în de mai bine ce fiiul tău oere cu pietate. De- sunet majestos pătrundea înfiorător mai dând, oă leul şl-a luat drumul în partea
părtare sbierătul leului". oide asupra sorţii mele, şi mă întăresoe, multe milurl prin desertul îngrozitor. Li opusă, spre fundul deşertului. El adormi
— „Te înşeli, îl mângâia Camille — părinte cereso, mă sfinţesoe, şi mă lumi- niştea adânoă începu a fugi şi în locul ei din nou, deşteptându-1 un vânt răcoritor
e vântul ce în pustie — adese-orl imitâză nâză oa 6ă devin ângerul lui păzitor". o mişoare plină de vieţă 'i luâ locul. Tote oe sufla în fiorile abia răsărite ale fiilei.
răonetul leului". Privirea lui Nurmahal oăfiu cu o iu animalele mai puţin puternice deşteptate Camille încă să deştepta, dâr restaurat
— „Se i*p6te scumpul meu stăpân, bire învăpăiată asupra lui Camille. „Dormi prin strigarea regelui lor alergau sfiite re- aprâpe ou desăvârşire. Lupta pentru esis-
dâr vefil să adormi puţin, te va reorea pu în pace iubitul meu, cufundat în visurile trâgându-se în locuri mai depărtate. Era o tinţa îi întrăma din nou puterile sleite.
ţină odihnă şi eu mă voiâ culoa !“ tale fericite, cari ca rouă oerâscă te vor lume de giraffe, gazele, şacali şi alte lo- (Va urma.)
— „Fă-o aoâsta iubite Nurmahal“, întrăma, pănă atunci voifi căuta un isvor, ouitâre ale a pustii, cari înspăimântate se
şi-i întinse mâna, dorindu-i o deşteptare oa se-ţl astâmpăr focul setei ce te mis- retrăgâu la tunetul marelui patentat al
veselă. tue". pustiei.
