Page 92 - 1897-02

Nr. 45,—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Duminecă, 2 (14) Martie : 1) Raportul oohii, că în Buoovina sunt Români, Ro­ în partea extremă sudică a Brasiliei. In tură cu atitudinea comună a Rusiei şi
D-lui Gr. Tocilescu: Asupra Dicţionarului mâni, oarî şî-au vărsat sângele pentru im­ Paraua sunt stabiliţi 20.000 de emigranţi Germaniei în cestiunea cretană.
jud. Constanţa. 2) D-nu V. A Urechiă: periul absburgio în timpuri de restrişte, ruteni, în Rio Grande locuesc vre-o 5000
Atena, 8 Martie. Eri s’a stabilit
Edilitatea Buouresoilor între 1812 — 1818. şi drept răsplată arjl sunt urgisiţi, sooţin- Ruteni.
în consiliul ministerial textul răs­
3) D-nu lonescu-Gion: Din istoria Buoures­ du-li-se limba din şoole, pe când legea Clima din Parana se cjioe, oă e bună. punsului la nota. puterilor. Textul
oilor (Podul Calicilor). 4) D-nu Th. Bu- imperială le garantâză limba română în Aid iârna plouă, din când în oând însă
va fi publicat numai acjî, fiind-ca
rada: Rămăşiţe Românesel în Galiţia. şoolă, biserioă şi ofioiu. Din oficiu au alun- diminâţa oade şi brumă. Primăvara înoepe pentru ac|î e hotărîtă 4i de a se
ua
Luni 3 (15) Martie: 1) D-nu Alintă- gat’o, din şoolă o soot şi din biserică o tocmai atunci, oând la noi înoepe tomna. preda răspunsul Greciei la mâna am­
neşteanu, inginer: Explorări miniere în Ro­ fugăresc şi naţia vede şi cjioe: „aşa-i scris Primul seceriş se faoe prin Decemvre, dâr
basadorilor marelor puteri.
mânia. 2) D-nu C. Calmuschi: In Basilicata Românului să fiă urgisit în ţăra sa pentru-că acolo secerişul se faoe şi de două-orl în an.
şi Calabria. 3) D-uu Elian dela Gruia: n'avem deputaţi din nămul nostru“. Pustele sunt neproduotive; oel mai impor­ Viena, 8 Martie. Răspunsul gu­
Triest-Veneţia. (Note de călătorie). 4) Şe­ S’a îndurat însă bunul Dumnecleu! tant artioul al agricultorilor produoenţî vernului grecesc e aşteptat aici pe
dinţa intimă pentru chestiile administra­ După atâta suspin eşit din sînul naţiei la este oucuruzul, dâr nioî acesta nu prea are astăcjî după amăcţi. In cercurile di­
tive şi financiare ale Societăţii. — Re- 4 Martie st. n. a fost ales Dr. G. Popovicî, un gust bun. Vite cornute au numai cei plomatice de aici se crede, că răspun­
înoirea comitetului. un tânăr de 31 ani, deputat al curiei V. ce s’au aşezat aoolo mai de mult, poroî sul nu va fi un refus necondiţionat şi ca
B u c u r e s o l , Februarie 1897. In tjiu& acesta în Cernăuţi s’a înmormântat însă are aprope fiă-oare familiă. guvernul grecesc va accepta o parte
Vice-PreşedinţI: cel mai renumit şi mai cu dreptate pro­ Pluguri fârte puţine se găsesc la din condiţiile puse de puteri.
General G. Mânu. General C. Barossi. fesor la facultatea teologică şi consilier agrioultorii din Parana. Aceştia îşi cultivă Bucurescî, 8 Martie. După in-
consistorial — am pierdut mult şi pe oând a
Secretar-General: George I. Lahovari. locurile aprope numai cu sapa şi cu hîr- formaţiunile „Epocei , în cercurile
îl jăliam, de-asupra mormântului firul tele­ diplomatice de aici se crede, că Re­
N B. Tribunele şi lojile din sala Se­ leţul (arşăul). Sămănăturile sunt mult pus­
grafic aduse vestea, oă pe tote liniile de tiite de musce şi de papagali, de-asemenea gele Greciei va abdica în favorea Aiu­
natului sunt la disposiţia publicului, care
bătaiă noi am dobândit isbânda. Susenii lui seu. In urma acestui act, flota gre-
ar dori să asiste la aoeste conferinţe. omenii sălbatiol şi fiarăle oausâză mari pa­
dela munte şi josenii dela baltă: Câmpu- gube agricultorilor, în timp oe maimuţele căscă, conform ultimatului puterilor, se
lungenii şi Şiretenii l’au ales unanim ; Su- deoimâză ououruzul. Măestri şi neguţători va retrage din apele Cretei, er cestiunea
Din EE&ucowâsia. oâva, vechiul ouib de vulturi, 90 l’au apă­ aoolo nu se află, din oare oausă omenii cretană se va regula atuncî pe cale

Cernăuţi, 5 Martie 1897, rat; Rădăuţi, veohia metropoliă, 131 de nu pot nioî vinde, nici oumpăra nimic, ci diplomatică.
irmose i-au oântat; Homorul şi Storojine-
piua de 4 Martie st. n. a fost cji de fiă-oare trebue să-şi faoă însuşi cele de Paris, 8 Martie. Aici se prevede,
ţul nu s’au codit, cu tote oă armânul şi
isbândă pentru opinca română din Buco­ lipsă. Drumuri regalate nu esistă, ţâra nu că răspunsul Greciei ia nota puteri­
şcaraoţki*), cj' ŞÎ nopte contra lui au lu­
vina. Preoţii în fruntea alegătorilor de pe are un regim în regulă şi aşa vieţa şi ave­ lor nu va fi un răspuns formal. După
crat. Din 627 alegători, 597 au ales pe Dr.
la sate în dori de cji îî vedeai intrând prin rea locuitorilor încă nu este asigurată. principalele 4i © francese, pare că
ar
oraşele unde avea să fiă alegerea de de­ G. Popovicî. Să te miri, că pe lângă tâte aceste s'ar fi luat, chiar în Atena, iniţiativa
putat al curiei a V. Preoţii în reasâ, naţia Ni-am văcjut visul eu ochii şi preoţi- neajunsuri, câte-va cjeoT de mii de Ruteni pentru o soluţiune pacînicâ, în urma
mea pâte fi mândră, oă bine şl-a condus
în sumane şi printre ei erau şi alegători din Galiţia prefer să trăâscă acolo, deoât unor concesiuni reciproce.
turma cuvântătore. Meritul cel mai mare
evrei, nemţi, „maghiari, poloni şi ruteni. se se întoroă în patria lor, ba emigrările
îl are preoţimea din districtul Şiretului, In Paris, 9 Martie. Răspun4end la
Atâtea soiuri de neamuri, atâtea limbi deo­ sunt chiar în orescere continuă.
aoest distriot Dr. G. Popovicî nici n’a ţi­ ultimatul puterilor, guvernul grecesc
sebite, cari looueso în mândra ţâră a fa­
gilor, ei cu toţii aveau să alâgă un de­ nut vorova de candidat, alegătorii nioî nu declară, că nu-şT pote retrage trupele,
putat. Numai unul, care să le audă glasul l’au văcjut afară de preoţi, toţi ceilalţi Oare de semă şi mulţămită publică. de-6rece se teme de-o repeţire a mă­
alegători români ruteni, maghiari, evrei şi celurilor. Grecia îşi va retrage corăbiile
durerii şi să le găsâscă doftoria la multele
nemţi au ascultat de glasul preoţilor ro­ Baia de Criş 5 Martie n. 1897.
lor băle. Dâr când e vorbă de bâlă mulţi numai la cas, când puterile se vor obliga,
mâni şi l’au ales unanim. Mare trecere se In 2 (14) Februarie 1897 s’a arangiat că vor împiedeca pe Turci de-a mai tri­
doftori sunt în lume şi am ajuns, că acll
doftorii se îmbiă, precum fac şi candidaţii, vede, oă au preoţii români din aoest dis­ prin representanţa biserioei gr. cat. din mite trupe nouă. Trupele grecescî se fiă
cari doreso a ajunge deputaţi. triot la celelalte naţiuni, oăol altfel nu se Baia de Criş o petrecere cu dans în favo­ întrebuinţate împreună cu ale puterilor
pote esplioa aoest fenomen. Jn aoest dis­ rul biserioei din loo.
Doftorii îşi umplu punga şi puţin pentru restabilirea ordinei, şi puterile se
trict sunt tote naţiunile din Austria şi nici
ajută, deputaţii bău prin bufetul camerii Ca oferte marinimâse sâu oontribuirl permită celor din Creta a se esprima
şi n’au grijă de ceia ce i-au ales. Aşa le i unul nu şl-a dat votul pentru vre-un de­ benevole au inours dela următori d-nl: din printr'un plebiscit.
povestea, dâr lumea în ciuda lor se încu- putat de-al lor, oi numai pentru Dr. G. Baia de Criş: Gerasim Candrea adv. 3 fi.,
meţesoe şi nu se lasă îmbătată cu apă rece. Popooicî. Mândri pot fi pionirii naţiunii ro- Zommer Antal jud. cero., Farkas Lazar
Mai ales noi Românii, noi pănă acuma am mâne din aoest distriot şi servâscă de pildă j nrotooretore Straus pretore, Nabraszky L â t e B ' a t o j B ' ă -
altora! ' P P
fost rău vepresenţaţî în camera imperială adv., Sohissel Kâroly apotecar, Nagy lânos „Familia", d'&r beletristio-literar, ce
din Viena. Şi să nu credeţi, că pote gu­ Avem aouma un deputat pentru ca­ subjude, Kovordam inginer, Meszoly not. apare odată pe săptămână în Oradea-mare
vernul nu ni-a permis a alege pre cel ce meră după cum doriam. El şi Dr. Zuroan, public, Pap Kâroly notariu, Iuliu Ciuciu sub redacţia d-lui Iosif Vulcan. Nr. 8 din
l’am dorit? Nu! asta nu. Am avut tot deputatul curiei I, ne vor representa bine, eseoutOr reg., Szegedy preot ref., Atanasie 7 Martie n. an. XXXIII cuprinde: Lăp-
deputaţi de viţă mare, boerl neaoşi ou în oiuda boerilor. Pre boeri însă îi mai Bologa preot în Rudabaia, Nioolau Florea tărâsa (fine) de A . . . ; Bradul (poesie) de
mâţă pestriţe, cari tot timpul cât au fost alegem de astă-datâ la 10 Martie st. n. preot. gr. or., Romulus Coţioiu, Âdâm Maria Cunţan; Calea grea de Iosif StBnca ;
deputaţi au servit de ornament pe banoele ou gând, oă să vor pooăi. Să nu orâdă, oă oomptabil, Dr. Lendvai, Dr. Rob, Bube- Caraoterul femeilor; Poesii de H. Heine,
w
camerei şi au tăout ca pescele ârna în „Conoordia din Cernăuţi îi alege, ea îi nik, Griinberger, Olajos, Sohilham, Darvas, trad. de Sex. Til; Două lacreml (din gre-
nămol. Nu rîdeţi, a nu vorbi este o artă, impune numai, preoţimea dela sate — ea are Kiss, Trifan Tâder, Verner Mârton, Comşa cesoe) de Măriâra G. Murnu; Poesii de
ce n’o pricepe orl-oe muritor, oa să es- puterea! Vor trece aceşti 6 ani şi cine soiă Lazar câte 1 fi. Ludovic Pohl 2 fl„ Ba- Traian; O d-ş6ră răpită de un vultur;
celezl în ea se cere să ai eughenia. Prin de vor fi şi împliniţi şl-atunoia, oând vor laşiu 1 fi. 60 or., Szoos lânos 1 fi. 50 or., Despre magnetismul vital (fine) de Isidor
tăcerea lor însă am ajuns a fi tractaţi de fi ârăşl alegeri pentru cameră, preoţimea Rosmayer, Kerzo Istvân, Kontz, Jakab, Ieşian ; Nâptea de nuntă a d-şârei Angot,
cătră guvern ca nisoe idioţi, ce n’au sens . să oâră cont dela deputaţi. De nu vor Sooda Pâter, Holmik Istvân, Dobransky, comedie ou oânteoe într’un act de Mon-
pentr’uu viitor mai bun. La 1848 s'a şters cere, vor fi consideraţi de boi, buni de-a Holmik Iosef, N. N., Lambig Bela oâte 50 râal şi Blondeau (fine) trad. de Iosif Vul­
iobăgia de-a lucra boerului, de-a vota pentru trage la jugul boeresc! or., Borbora Sândor 80 or. can ; Ilustraţiunile nostre (George I regele
boer se fiă deputat în dieta ţării, camera im­ Illr deputaţii noştri să aibă grijă, oa Domnii, cari sâra la cassă au contri­ Greciei, Cura Kneipp ârna, Fericirea mamei);
perială însă a rămas în vigore. şi preoţimea să pâtă cât mai curând primi buit peste preţul întrărei sunt: Ales. Draia Teatru ; Ce e nou ? ; Călindarul săptămânei.
Popa ’n frunte şi după densul sătenii dotaţiunea (congrua) mărită şi să nu fiă 20 cr. Petru Gligor 1 fi. 20 cr., Benkes I., *
au ales şi aleg şi astâcjl pe boeri deputaţi trimisă de repeţite-orl dela guvern la Con- I. Roman, G. Crişan, I. Ruska, Tisu Isao A apărut Nr. 1—2 din Anul IV-lea
şi spre oare scop? să tacă în cameră şi sistoriu şi amânată la calendas grecas. N’are Bagoly S. Szoos I. câte 40 or., Irodenka din preţiosul jurnal enoiolopedio „Amicul
să-şi iee diurnele ? Au votat şi votâză pen­ statul să dea, este fondul religionar şi-l L. 1 fi. 20 or., Petru Dragos 90 or. Szoos Progresului Roinâu din Bucurescî, ou ur­
11
tru boer voind prin acesta a documenta, papă mulţimea de funoţionarl străini. PreO- Gusztav 80 or., Demeter El. 20 cr., Beo- mătorul sumar: Obiceiuri şi legende; Su-
că suntem veohii locuitori ai ţării şi avem ţimea-i hămesită de fome, fără biseriol, viciu Cornel 20 or., Boroslaveky 20 or., perstiţiunî şi fapte; Estetica răsboiului;
boerl de nâmul nostru, pe când boerii nu fără oase, âr străinii se desfătâză pe mo- Fleisoher 20 cr., Kis Lodi 10 or., Iuliu Originea cărţilor de joo; Bastonul la cfid;
s’au gândit nici când la greul bietei opinci. şiele fondului religionar. Şi 6re pănă oând? Ciuoiu 1 fi. 40 or. Despre tenie. — Tremurăturile. — Icterul
Boerii numai atunoia sciu că sunt ţărani N’ar putâ deputaţii noştri să mai soarmene
Venitul peste tot din oontribuirl be­ sâu Gălbinarea. — Mama şi oopilul; Ba­
şi preoţi români în ţeră, oând vin alege­ oaerul încăloit? De vor faoe mult bine, lor
nevole suprasolvirl şi din reseumpârarea nanele ; Statul sâu iniţiativa privată ? Cum
rile, după alegeri ai vecjut boer să-’şl ţină îşi vor faoe, âr de nu, ne vom mai în­
biletelor a fost de 129 fi. 30 or. âr spesele trebue să se facă agrioultura. — întrebuin­
vorba ? înainte de alegeri alârgâ prin t6tă tâlni ! peste tot au fost de 44 fi. 80 or. Prin ur­ ţarea îngrăşămintelor ehimioe în agricul­
ţâra, promit oeriul şi pământul, dâr fiind­ Căletorescu.
mare resultă un venit curat de 84 fi. 32 cr. tură. — Funinginea oa îngrăşământ pen­
că nu ei sunt posesorii cerului, nu-’şl pot In numele ouratoratului biserioeso cu tru grădini şioâmpurl; îngrijiri oe trebueso
ţinea cuvântul boereso! Rutenii galiţieni din Brasilia.
profundă onore aduo mulţămită publică date pomilor; Avioultura în străinătate,
Naţia cu preoţii ei o soiu acâsta şi
Guvernul provincial din Galiţia, după atât p. t. domni part’oipanţl şi aoeloracarl comparată cu înoercările făoute la noi;
ei cred, că aşa-i ursita neamului românesc
oum am amintit la timpul său, a trimis au suprasolvit, precum şi acelor domni Alteraţiunea vinurilor albe; Inoă un re­
să tot sufere şi de-aceea dorm somnul oel
înoă astă-vară pe preotul gr. cat. Voliansky cari fără de a participa la bal au oontri- mediu oontra filoxerei; Alimentaţiunea
de mârte. Au durmit prea mult şi alte
şi pe profesorul universitar Dr. Semie- buit în favorul biserioei nostre. raţională a oailor de h a m ; Reîmpădurirea
nemuri au apuoat înainte, âr Românii ou
radsky la Brasilia, pentru ca să se infor­ Constantin Pop, munţilor; Extragerea smântânei din lapte
deputaţii lor de nâm şi sânge boereso au şi fabricaţ. untului; Raohiul de Secară;
meze despre starea Rutenilor galiţienl emi­ preot rom. gr. cat.
rămas să culâgă ceea oe alţii au aruncat. 0
graţi acolo. Reîntorcându-se cjii l© acestea, Ecouri industriale şi comerciale; Reţete
Aşa stăm, şi stăm de minune, încât atjl ei au presentat guvernului din Lemberg folositâre; Diverse; Suplimentul literar.
ni-se denâgă, oă noi am fi urmaşi de-ai Abonament anual 9 fi. Se trimite gratis,
un raport despre resultatul călătoriei lor. ULTIME SOIRI.
voinioilor lui Ştefan oel Mare. numere de probă.
In acest raport se arară, oă din oausa
Şi cine ne-a adus la atâta ruşine? climei peste măsură calde, partea cea mai Petersburg, 8 Martie. Colonelul *
conte Moltke, adjutantul împăratului
Deputaţii noştri de nâm boereso, oărora mare dintre emigraţi nu s’au putut stabili, Povestiri de Petra-Petrescu â 80 cr.
german, a sosit aici. Acestei visite
li-a fosţ ruşine să vorbâscă oeva în Viena decât sâu în partea estremă nordioă, sâu francate. De vân4are la administraţia
pentru binele naţiunei române. Abia Dr. ’i-se atribue în Berlin o importanţă nâstră.
fi. .Zuroan li-a deschis domnilor din Viena *) Smal Stocki, rutân uniat. politică, fiind adusă în strînsă legă­